Principiul irevocabilitatii donatiei

PRINCIPIUL IREVOCABILITATII DONATIEI

SECTIUNEA I

PREZENTAREA PRINCIPIULUI IREVOCABILITATII

38.Notiune . Codul civil contine o serie de dispozitii speciale prin care , dupa ce atrage atentia asupra conditiilor de fond si forma ale contractului de donatie , de natura a proteja vointa dispunatorului cu titlu gratuit , consacra si principiul irevocabilitatii

Alaturi de principiul irevocabilitatii ce caracterizeaza contractele in general , impus de art. 969 C.civ. (alin ) 1 , care dispune faptul ca , „ conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante”, iar ( alin ) 2 prevede ca „ ele se pot revoca prin consimtamantul mutual sau din cauze autorizate de lege ” , in cazul donatilor legea consacra un principiu special al irevocabilitatii prin art. 801 si art. 822 – 824 C . civ. De aici rezulta ca acest contract de donatie nu poate fi revocat ( desfacut , desfiintat sau modificat ) prin vointa unei singure parti (irevocabilitatea de gradul I ) .Asadar este evident faptul ca forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in cazul contractului de donatie , in sensul ca odata incheiat nu poate fi desfiintat prin vointa uneia dintre parti , fie si a donatarului .

Prin urmare simpla renuntare a donatarului , nu poate reinvesti pe donator cu proprietatea bunului donat , reintoarcerea acestuia in patrimoniul donatorului , cu titlu gratuit , urmeaza sa se faca potrivit regulilor prevazute pentru donatii . Pentru anihilarea liberalitatii si reintoarcerea bunului in patrimoniul donatorului trebuie respectate conditiile de valabilitate prevazute de lege ( forma autentica ,capacitate). In lipsa unei astfel de conventii ( donatie inversa ) contractul va fi desfiintat numai in cazurile prevazute de lege [1] .

Scopul urmarit de legiuitor in accentuarea acestui principiu , are drept scop protejarea donatorului care trebuie sa fie constient ca micsorarea patrimoniului lui este definitiva si irevocabila . Prin urmare , irevocabilitatea are drept scop limitarea facultatii donatorului de a dispune cu titlu gratuit , legiuitorul fiind favorabil instrainarilor cu titlu oneros si ostil celor cu titlu gratuit ; el a permis donatiile deoarece nu putea sa impiedice pe proprietar sa dispuna de bunul sau , insa in acelasi timp , le-a declarat irevocabile spre a pune o piedica care sa faca exercitiul acestei facultati cat mai greu [2] .

Pe de alta parte , irevocabilitatea are si scopul de a imprima siguranta circuitului civil, intrucat posibilitatea revocarii donatiei dupa pura vointa a donatorului echivaleaza cu mentinerea permanenta sau pentru o perioada mai indelungata de timp a starii de incertitudine cu privire la dreptul transmis .

Irevocabilitatea nu inseamna ca transmiterea dreptului ce face obiectul donatiei nu poate fi supusa unui termen sau conditie , ci numai ca dreptul , fie chiar cu termen sau conditional , trebuie transmis in asa fel incat , donatorul sa nu–si rezerve nici direct , nici indirect, posibilitatea „ de a nimici sau inlatura prin propria sa vointa efectele transmisiunii cea ce ar pune pe donatar intr-o conditie de dependenta pe care legea o socoteste incompatibila cu ideea libertatii ” [3] .

Irevocabilitatea donatiilor are si un caracter special , particular , mai accentuat decat forta obligatorie a oricarui contract , in sensul ca in materie de donatii – indiferent ca s-au realizat in forma autentica , deghizata , indirecta , sau dar manual – irevocabilitatea priveste nu numai efectele , ci insa si existenta contractului , fiind o conditie de valabilitate pentru formarea lui ( irevocabilitatea de gradul II) . Astfel fiind , orice clauza sau conditie a carei indeplinire atarna de vointa donatorului si care i-a dat posibilitatea de a zadarnici sau micsora , direct sau indirect , foloasele gratuite pe care contractul le creeaza pentru donatar sunt incompatibile cu esenta donatiilor , atragand nulitatea lor absoluta [4] .

Sanctiunea nulitatii loveste contractul in intregime , iar nu numai clauza incompatibila cu principiul irevocabilitatii [5]si chiar daca aceasta clauza nu a fost cauza determinanta si impulsiva a liberalitatii .Cu toate acestea . daca donatia este divizibila si clauza o afecteaza numai in parte , pentru rest efectele contractului se mentin . Iar daca , dupa moartea donatorului , succesorii sai in drepturi – in cunostinta de cauza – confirma sau executa donatia , nu mai pot invoca nulitatea pentru a cere restituirea bunului donat [6] .

SECTIUNEA a II –a

CLAUZE INCOMPATIBILE CU PRINCIPIUL IREVOCABILITATII

39.Conditiile potestative . Cu toate ca dreptul transmis prin donatie poate , in principiu , sa fie conditional , adica supus unei conditii suspensive sau rezolutorii [7] , cauzale sau mixte , totusi caracterul de irevocabilitate nu permite stipularea unei conditii suspensive sau rezolutorii potestative din partea donatorului [8] .

Este potestativa conditia a carei realizare depinde de vointa uneia sau alteia dintre partile contractante .

Conditiile potestative sunt de doua feluri :

conditia potestativa simpla cand realizarea sau nerealizarea conditiei depinde de vointa unei parti cat si de o fapta exterioara sau de vointa altei persoane ;

conditie potestativa pura cand realizarea sau nerealizarea conditiei depinde exclusiv de vointa uneia din parti ;

Spre deosebire de contractele cu titlu oneros care sunt lovite de nulitate atunci cand sunt afectate de o conditie potestativa pura , fiind valabile cand sunt afectate de o conditie potestativa simpla , in materia donatiilor , se apreciaza ca liberalitatea este nula nu numai cand este afectata de o conditie potestativa simpla dar si atunci cand este afectata de o conditie potestativa pura , intrucat donatorul isi rezerva indirect facultatea de a zadarnici transmiterea dreptului in favoarea donatarului de vreme ce realizarea sau nerealizarea conditiei depinde de vointa lui .

Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii este nulitatea absoluta a donatiei .

Intrucat textul de lege face referire numai la conditia potestativa , fir ea suspensiva , fie rezolutorie , rezulta ca donatia poate fi valabil afectata de o conditie cauzala – a carei realizare depinde numai de hazard – suspensiva sau rezolutorie .Intr-adevar , conditia cauzala depinde de hazard , de intamplare , astfel ca revocarea donatiei este determinata de realizarea sau nerealizarea conditiei si nu de vointa donatorului [9] .

Cat priveste donatia afectata de o conditie mixta , aceasta este valabila intrucat realizarea conditiei , nu atarna numai de vointa uneia din parti , ci si de vointa altei persoane . Asadar , s-a retinut ca donatia facuta sotilor sub conditia rezolutorie a divortului este perfect valabila , motiv pentru care indeplinirea conditiei va atrage revocarea donatiei [10] .

40.Plata datoriilor s-au sarcinilor nedeterminate . Sunt avute in vedere datoriile pe care donatorul le-ar putea contracta . In acest sens art. 823 C . civ. prevede ca este nula donatia daca „ s-a facut sub conditia de a se satisface datorii sau sarcini care nu existau in epoca donatiunii sau care nu erau aratate in actul de donatie ” .

Referat: Abordare integrata a riscurilor pentru corporatiile transnationale Referat: Stilul personal de negociere

Prin aceasta interdictie legiuitorul a urmarit sa-l impiedice pe donator , ca indirect , dupa ce a donat ,sa goleasca de continut emolumentul , prin contractarea unor datorii al caror cuantum este neprecizat. De aici rezulta insa , ca este perfect valabila clauza prin care ar fi asumata de catre donatar plata unor datorii a donatorului , chiar viitoare , dar determinate sau determinabile [11] .

Prin urmare , donatorul poate impune donatarului plata unor datorii , sau indeplinirea unor sarcini existente in momentul incheierii contractului , chiar daca nu sunt prevazute in contract .In acest caz , donatia capata un caracter oneros , iar donatarul nu se poate sustrage de la executarea acestora .

Fata de cele aratate art. 823 C . civ. are in vedere doua situatii distincte :

donatia care cuprinde obligatia donatarului de a plati datoriile sau sarcinile existente in momentul contractarii . Aceasta donatie este valabila intrucat exista o limitare a acestor datorii , pe care donatorul nu le poate marii dupa incheierea contractului . Prin datorii prezente puse in sarcina donatarului se inteleg numai acelea care au o data certa anterioara donatiei [12] ;

donatia care cuprinde obligatia donatarului de a plati datorii sau sarcini viitoare , caz in care distingem doua ipoteze :

1.     daca obligatia donatarului consta in plata unui pasiv viitor nedeterminat al donatorului , donatia este nula absolut , chiar daca la moartea lui , donatorul nu ar lasa datorii[13] ;

2.     daca obligatia donatarului consta in plata unui pasiv viitor determinat , donatia este valabila deoarece donatorul , prin vointa lui , nu mai poate marii acest pasiv care inceteaza de a mai fi nesigur , astfel ca obligatia donatarului nu este contrara principiului irevocabilitatii ;

41.Donatia facuta sub rezerva de a dispune de bunul donat . Potrivit atriu 824 C . civ. , „ cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de un obiect cuprins in donatiune , sau de o suma determinata din bunurile daruite , daca moare , fara a fi dispus de dansele , un asemenea obiect sau asemenea suma ramane erezilor donatorului ” .

De cate ori donatorul si-a rezervat prin donatie dreptul de a dispune de un anumit bun sau de o suma de bani , donatia este nula cu privire la acel obiect sau la acea suma , chiar daca donatorul nu a uzat de dreptul sau .

Cand donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de toate bunurile care formeaza obiectul donatiei , donatia este nula in totalitate . O asemenea cauza este de fapt o conditie rezolutorie pur potestativa , care atrage nulitatea oricarei conventii .

Bunurile asupra carora donatorul si-a rezervat dreptul de a dispune de ele , practic , nu fac parte din donatie si , daca donatorul nu a dispus de ele in timpul vietii , se transmit mostenitorilor la moartea sa .

Aceste bunuri nu se cuvin donatarului niciodata , iar daca donatorul doreste gratificarea donatarului cu aceste bunuri , este necesara incheierea unui alt contract de donatie [14]

SECTIUNEA a III –a

CLAUZE PERMISE A FII INSERATE

IN CONTRACTUL DE DONATIE

42.Clauze compatibile cu principiul irevocabilitatii donatilor . Enumerare . Codul civil precizeaza doua asemenea clauze si anume clauza prin care uzufructul sa da unei persoane si nuda proprietate unei alte persoane si clauza privind reintoarcerea conventionala a bunului donat in patrimoniul donatorului in anumite conditii .

43.Uzufructul poate fi dat unei persoane iar nuda proprietate alteia . Potrivit art. 805 C. civ. este permisa „ dispozitia intre vii sau testamentara prin care uzufructul se da unei persoane iar proprietatea nuda la alta ” , dispozitie care nu contravine principiului irevocabilitatii

Donatorul poate sa-si rezerve uzufructul [15] s-au il poate dona unei alte persoane . In ambele cazuri uzufructul va fi supus regulilor care il guverneaza prevazute de art. 517 si urm . din C . civ.

44.Reintoarcerea conventionala a bunului donat . O alta clauza compatibila cu principiul irevocabilitatii este conventia prin care partile stipuleaza ca bunul donat se va reintoarce la donator , daca acesta va supravietuii fie numai donatarului , fie atat donatorului cat si descendentilor sai . Astfel , art. 825 C . civ. dispune ca „ donatorul poate stipula intoarcerea bunurilor daruite atat in cazul cand donatarul ar murii inaintea lui cat si in cazul cand donatarul si descendentii sai ar murii inaintea sa ” .

In acest caz , donatia nu este revocabila prin vointa donatorului , ci prin conventia partilor , libere de a supune donatia unei conditii suspensive sau rezolutorii .

44.1.Natura reintoarcerii conventionale . Prin natura sa aceasta clauza este o conditie rezolutorie cauzala a carei realizare nu depinde de vointa donatorului , ci de hazard , fiind perfect valabila si posibila .

Fiind o conditie rezolutorie , ea trebuie stipulata expres ne putand fi prezumata sau dedusa din alte imprejurarii . Legea nu cere forma solemna , dar este necesar ca stipularea clauzei de reintoarcere sa fie clara si precisa ( ea nu reprezinta o clauza legala de revocare a donatiei [16] ) , astfel incat vointa donatorului sa fie neindoielnic exprimata .

44.2.Alte denumiri care desemneaza reintoarcerea conventionala a bunului donat . Reintoarcerea conventionala a fost numita in doctrina si dreptul de reintoarcere sau dreptul de reversiune .

Dreptul de reintoarcere ia nastere fie prin predecesul donatarului fie prin predecesul donatarului si al descendentilor sai .

Potrivit Decretului nr. . 311954 , persoana disparuta este prezumata in viata , astfel ca disparitia donatorului sau a donatarului si descendentilor sai nu conduce la reversiunea bunului donat .

Intoarcerea bunurilor donate la donator fiind efectul conditiei rezolutorii exprese prevazute in contract, are loc de drept . In cazul in care mostenitorii donatarului refuza sa restituire bunului donat , donatorul are deschisa calea actiunii in revendicare chiar si impotriva tertului dobanditor al bunului [17] .

Dreptul de reversiune poate inceta , in timpul vietii donatorului , prin renuntarea expresa sau tacita , anterior indeplinirii conditiei rezolutorii deoarece acest drept apartine donatorului si acesta il poate transmite atat cu titlu oneros cat si cu titlu gratuit inclusiv donatarului .

44.3.Cazuri .Articolul 825 C . civ. prevede doua cazuri in care poate avea loc reintoarcerea conventionala , si anume :

a)predecesul donatarului fata de donator . Donatia este revocata la indeplinirea conditiei fara a avea relevanta ca donatarul are sau nu descendenti .

b)predecesul donatarului si al descendentilor sai fata de donator . Prin descendenti se inteleg atat copii donatarului cat si descendentii de grad mai indepartat ( nepoti , stranepoti ) , iar revocarea donatiei are loc atunci cand a murit ultimul descendent al donatarului . Daca donatarul nu are descendenti dreptul de reversiune se naste la decesul acestuia survenit in timpul vietii donatorului .

Daca in contractul de donatie s-a stipulat clauza de reintoarcere a bunului donat , fara a se preciza in ce conditii , se presupune ca reintoarcerea are loc la predecesul donatarului fata de donator [18].

De aici rezulta ca , potrivit art. 825 alin ( 2 ) C . civ clauza de reintoarcere nu poate fi stipulata decat in favoarea donatorului . Daca stipulatia se face in favoarea unei alte persoane suntem in prezenta unei substitutii fideicomisare care este nula absolut .

44.4.Efectele dreptului de reintoarcere conventionala . Aceasta clauza reprezinta , de fapt , o conditie rezolutorie care va produce efecte diferite dupa cum ne aflam in perioada anterioara indeplinirii conditiei ( pendente conditione ) sau dupa indeplinirea conditiei (eveniente conditione ) .

Astfel , anterior indeplinirii conditiei rezolutorii , pendente conditione , donatarul este proprietar si poate transmite dreptul sau sub conditie atat prin acte inter vivos cat si prin acte mortis causa .Dobanditorul va avea un drept supus rezolutiunii caci donatarul nu poate transmite mai multe drepturi decat are el insusi [19] .

Daca conditia rezolutorie nu se indeplineste , dreptul donatarului se consolideaza retroactiv , fiind considerat a fi pur si simplu de la incheierea donatiei .

Daca evenimentul conditie s-a indeplinit , evenimente conditione ( donatarul sau atat donatarul cat si descendentii acestuia au decedat inaintea donatorului ) , conform art. 1015 si art. 1019 C . civ. , donatia va fi revocata cu efect retroactiv , bunurile donate reintorcandu-se in patrimoniul donatorului libere de sarcini , drepturile constituite de donatar in favoarea unor terti desfiintandu-se cu efect retroactiv ( ex tunc ) .

Daca donatia are ca obiect bunuri mobile corporale si acestea au fost instrainate de donatar pendente conditione , dobanditorul de buna credinta a dobandit proprietatea in temeiul art. 1909 alin ( 1 ) C. civ. astfel ca donatarul va restitui valoarea bunurilor donate .

SECTIUNEA a IV –a

INTERDICTIA DE A DISPUNE

PRIN SUBSTITUTII FIDEICOMISARE

45.Notiune . Substitutia fideicomisara reprezinta instituirea ca donator a unei persoane cu obligatia pentru aceasta de a pastra bunul primit prin donatie si de a-l remite la moartea sa unei alte persoane desemnate tot de donator .

Aceste substitutii fideicomisare sunt expres interzise , sub sanctiunea nulitatii absolute a donatiei . In acest sens , art. 803 C . civ. prevede ca „ substitutiile sau fideicomisele sunt prohibite ; ori ce dispozitii prin care donatarul , eredele instituit sau legatarul va fi insarcinat de a conserva si de a remite la o a treia persoana va fi nula chiar in privinta donatarului a eredelui numit sau a legatarului ” .

46.Elementele componente . Substitutia fideicomisara cuprinde doua liberalitati succesive care au acelasi obiect , catre doi beneficiari , dintre care primul , donatarul , are sarcina de a pastra dreptul transmis si de a-l transmite la moartea lui celui de al doilea beneficiar , care culege dreptul transmis prin mostenire de la donatar , dar in puterea vointei initiale a donatorului, substitutia fideicomisara aparand astfel ca o ordine succesorala impusa de donator donatarului , primului beneficiar [20] .

O asemenea substitutie reprezinta o piedica pentru libera circulatie a bunurilor iar , pe de alta parte , permite donatorului sa impuna ordinea succesorala a primului beneficiar ceia ce contravine insasi notiunii de testament si caracterului strict si personal al acestuia .

Substitutia fideicomisara nu se confunda cu fideicomisul simplu sau cu substitutia vulgara ambele permise si perfect valabile .

Fideicomisul simplu reprezinta o liberalitate unica facuta in favoarea unei persoane incapabile de a primii prin donatie in momentul incheierii actului . , astfel ca donatia se face in favoarea unei persoane capabile in calitate de mandatar cu obligatia pentru acesta de a o remite adevaratului gratificat .

Substitutia vulgara reprezinta liberalitatea care prevede ca , in cazul in care persoana careia i se face oferta nu va putea sau nu va dorii da primeasca bunul , aceasta sa fie primita de o alta persoana desemnata tot de donator . In acest sens , art. 804 C . civ dispune „ Este permisa dispozitia prin care o a treia persoana ar chemata a lua darul , ereditatea sau legatul , in cazul cand donatarul , eredele numit sau legatarul nu ar primi sau nu ar putea primii ” .

Substitutia fideicomisara se deosebeste si de dispozitia prin care donatorul transmite unei persoane nuda proprietate si altei persoane uzufructul intrucat o asemenea dispozitie nu constituie o liberalitate succesiva avand acelasi obiect , ci doua liberalitati diferite , fiecare cu alt obiect , astfel ca fiecare beneficiar poate instraina obiectul dobandit ( uzufructul sau nuda proprietate ) .

Sanctiunea nerespectarii prohibitiei din art. 803 C . civ. este nulitatea absoluta a donatiei in privinta ambilor beneficiari .