Efectele contractului de donatie

Efectele contractului de donatie

Obligatiile donatorului

1) Principalul efect al donatiei este transmiterea dreptului real care formeaza obiectul contractului din patrimoniul donatorului in patrimoniul donatarului (obligatie de a da).

Daca obiectul contractului de donatie este un drept real imobiliar, dobandirea acestuia de catre donatar si pierderea lui de catre donator se produce numai cu respectarea regulilor de carte  funciara (art. 877 C.civ.) adica prin inscrierea contractului de donatie in cartea funciara (art. 885 C.civ.).

Daca dreptul care formeaza obiectul contractului este un drept de creanta, donatia imbraca forma cesiunii de creanta cu titlu gratuit care si ea trebuie sa fie facuta in forma autentica (art. 1567 alin. (1) C.civ.).

2) A doua obligatie a donatorului nascuta din contract este obligatia de predare a bunului donat.

Obligatia se poate executa in insasi momentul incheierii contractului, concomitent cu executarea obligatiei de transfer a dreptului real, sau ulterior, daca acest lucru este stipulat in contract.

In cazul darurilor manuale, obligatia de predare nu exista ca atare, predarea obiectului daruit fiind chiar o conditie sine qua non de formare a contractului.

3) Daca obligatia de predare nu se executa in insasi momentul incheierii contractului de donatie, ci ulterior, in sarcina donatorului exista si obligatia de conservare a bunului donat pana la predare.

4) In principiu, donatorul nu are obligatia de garantie pentru evictiune si nici pentru viciile ascunse, intrucat donatia este un contract cu titlu gratuit.1

Donatorul nu raspunde pentru evictiune decat daca a promis expres garantia sau daca evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o imprejurare care afecteaza dreptul transmis, pe care a cunoscut-o si nu a comunicat-o donatarului la incheierea contractului.

In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru evictiune ca si vanzatorul (art. 1018 C.civ.)

Donatorul nu raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat.

Totusi, daca a cunoscut viciile ascunse si nu le-a adus la cunostinta donatarului la incheierea contractului, donatorul este tinut sa repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii (dol prin reticenta).

In cazul donatiei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul raspunde pentru viciile ascunse ca si vanzatorul (art. 1019 C.civ.).

In executarea donatiei, dispunatorul raspunde numai pentru dol si culpa grava (art. 1017 C.civ.).

Obligatiile donatarului

In cazul donatiei obisnuite, gratuite, fara sarcini, donatarul nu are o obligatie juridica fata de donator, ci numai o obligatie morala de recunostinta.

In cazul donatiei cu sarcini, sarcina este o obligatie pe care donatarul trebuie sa o execute din momentul acceptarii donatiei.

Neexecutarea sarcinii poate determina pe donator sa introduca fie o actiune in executarea obligatiei, fie sa ceara revocarea donatiei.

Sarcina trebuie sa fie posibila, licita si morala, si sa fie prevazuta fie in favoarea donatorului, fie in favoarea unei terte persoane (stipulatie pentru altul), fie chiar in favoarea donatarului insusi.

Daca, din cauza unor situatii imprevizibile si neimputabile beneficiarului, survenite acceptarii liberalitatii, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilor care afecteaza liberalitatea a devenit extrem de dificila ori excesiv de oneroasa pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor (art. 1006 C.civ.).

Cu respectarea, pe cat posibil, a vointei dispunatorului, instanta de judecata sesizata cu cererea de revizuire poate sa dispuna modificari cantitative sau calitative ale conditiilor sau ale sarcinilor care afecteaza liberalitatea ori sa le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalitati.

Instanta de judecata poate autoriza instrainarea partiala sau totala a obiectului liberalitatii, stabilind ca pretul sa fie folosit in scopuri conforme cu vointa dispunatorului, precum si orice alte masuri care sa mentina pe cat posibil destinatia urmarita de acesta.

Daca motivele care au determinat revizuirea conditiilor sau a saricnilor nu mai subzista, persoana interesata poate cere inlaturarea pentru viitor a efectelor revizurii (art. 1008 C.civ.).

Este considerata nescrisa clauza prin care, sub sanctiunea desfiintarii liberalitatii sau restituirii obiectului acesteia, beneficiarul este obligat sa nu conteste validitatea unei lauze de inalienabilitate ori sa nu solicite revizuirea conditiilor sau a sarcinilor (art. 1009 C.civ.).

Opozabilitatea fata de terti a efectelor donatiei

In principiu, se aplica regulile generale in materie de publicitate, analizate la contractul de vanzare-cumparare, si anume: necesitatea inscrierii in cartea funciara a transmiterilor drepturilor imobiliare cu titlu gratuit; notificarea sau acceptarea cesiunii de creanta (de catre debitor) in cazul in care obiectul donatiei este o creanta; conditia ca tertul dobanditor de buna-credinta al bunului daruit sa nu invoce exceptia din art. 919 alin. (3) C.civ. care prevede ca "Pana la proba contrara, posesorul este considerat proprietar cu exceptia imobilelor inscrise in cartea funciara" si din art. 935 C.civ. potrivit careia "Oricine se afla la un moment dat in posesia unui bun mobil este prezumat ca are un titlu de dobandire a dreptului de proprietate asupra bunului".

Potrivit art. 885 C.civ. "Sub rezerva unor dispozitii legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse in cartea funciara se se dovedesc atat intre parti cat si fata de terti, numai prin inscrierea lor in cartea funciara pe baza actului sau faptului care a justificat inscrierea."