Depozitul neregulat

Depozitul neregulat

Depozitul neregulat nu este reglementat distinct in Codul civil.

El prezinta o particularitate care il distinge de depozitul obisnuit, si il apropie de imprumutul de consumatie, si anume faptul ca depozitarul devine proprietarul bunurilor date in depozit.

Cand sunt remise fonduri banesti sau alte asemenea bunuri fungibile si consumptibile prin natura lor, acestea devin proprietatea celui care le primeste si nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor", prevede art. 2105 C.civ.

In aceasta situatie se aplica, in mod corespunzator, regulile de la imprumutul de consumatie, cu exceptia cazului in care intentia principala a partilor a fost aceea ca bunurile sa fie pastrate in interesul celui care le preda.

Existenta acestei intentii se prezuma atunci cand partile au convenit ca restituirea se poate cere anterior expirarii termenului pentru care bunurile au fost primite.

§ 1. Depozitul neregulat de drept comun

Depozitul neregulat este depozitul voluntar care are ca obiect bunuri fungibile care nu vor fi restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri din acelasi gen.

Deponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor depozitate.

Depozitarul va deveni proprietarul bunurilor depozitate, putand sa le foloseasca si sa dispuna de ele.

In calitate de proprietar, el va suporta si riscul pieirii sau al degradarii fortuite a bunurilor date in depozit.

La cererea deponentului, titular al unui drept de creanta, depozitarul este obligat sa restituie bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate si calitate cu cele primite, inclusiv fructele percepute.

Depozitarul nu se poate apara impotriva cererii de restituire invocand compensatia (chiar daca ar avea ca obiect lucruri fungibile de acelasi fel; nu poate invoca dreptul de retentie, pentru ca devine proprietar al bunului, nu detentor precar, si suporta, in aceasta calitate, cheltuielile de conservare.

Cand depozitul neregulat are ca obiect sume de bani, depozitarul, caruia i s‑a permis sa le foloseasca, trebuie sa restituie suma depusa, indiferent de sporirea sau scaderea valorii banilor.

El va plati dobanda la sumele primite in depozit, doar din ziua in care a fost pus in intarziere sa le restituie.

Caracterul neregulat al depozitului este prezumat relativ in cazul bunurilor fungibile si consumptibile dupa natura lor.

Urmeaza ca deponentul care ar dori sa dovedeasca ca nu a fost vorba despre un depozit neregulat, ci despre unul obisnuit (regulat), trebuie sa dovedeasca faptul ca partile au considerat bunurile ca nefungibile si au convenit ca ele, in individualitatea lor, sa fie restituite la cerere.

De aceea, si mai ales cand obiectul depozitului este o suma de bani, depozitul neregulat poate fi confundat cu imprumutul de consumatie (mutuum).

Pentru a califica corect contractul, trebuie stabilita vointa reala a partilor, si anume, daca intentia lor a fost ca suma predata sa fie pastrata, suntem in prezenta unui contract de depozit, in schimb daca intentia a fost ca primitorul sumei sa isi satisfaca o nevoie cu ea, contractul a fost de imprumut.

Criteriul suplimentar de destinatie este stipularea sau nu a unui termen de restituire.

Daca in contract a fost prevazut un termen de restituire, suntem in prezenta unui contract de imprumut.

Depozitul bancar, forma a depozitului neregulat

Depunerile la C.E.C., alaturi de depunerile bancare, constituie forma cea mai raspandita a contractului de depozit neregulat, incheiat intre C.E.C. sau o banca, in calitate de depozitar, si o persoana fizica sau juridica, in calitate de deponent, prin care depozitarul se angajeaza sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferente, dintr‑o data sau fractionat, titularului depunerii, reprezentantului sau sau, in caz de deces, mostenitorilor sai, avand dreptul pe timpul depozitului sa utilizeze atat sumele depuse, cat si dobanzile.

Prin constituirea unui depozit de fonduri la o institutie de credit, aceasta dobandeste proprietatea asupra sumelor de bani depuse si este obligata sa restituie aceeasi cantitate monetara, de aceeasi specie, la termenul convenit sau, dupa caz, oricand, la cererea deponentului, cu respectarea termenului de preaviz stabilit de parti ori, in lipsa, de uzante.

Eseu: Protocolul in afaceri Proiect: Primii pasi in afaceri

In lipsa de stipulatie contrara, depunerile si retragerile se efectueaza la sediul unitatii operative a bancii unde a fost constituit depozitul (art. 2191 C.civ.).

Institutia de credit este obligata sa asigure, in mod gratuit, informarea clientului cu privire la operatiunile efectuate in conturile sale. In cazul in care clientul nu solicita altfel, aceasta informare se realizeaza lunar, in conditiile si in modalitatile convenite de parti.

Prin constituirea unui depozit de titluri, institutia de credit este imputernicita cu administrarea acestora.

Institutia de credit are dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate pentru operatiunile necesare, precum si la o remuneratie, in masura stabilita prin conventie sau prin uzante.

Este considerata nescrisa orice clauza prin care institutia de credit este exonerata de raspundere pentru neexecutarea obligatiilor care ii revin in administrarea titlurilor cu prudenta si diligenta (art. 2192 C.civ.).

Contractele de depozit bancar sunt "operatiunile de banca si schimb" fiind fapte obiective de comert.

O persoana poate depune sume de bani la CEC pe numele ei, dar si pe numele altei persoane.

Cand depunerea se face pe numele altei persoane, indiferent cu ce titlu, depunatorul transmite suma de bani pe seama titularului libretului, singurul fata de care C.E.C. se obliga la pastrare si restituire. In ambele cazuri, titularul libretului devine proprietarul sumei de bani depuse si titularul exclusiv al dreptului de dispozitie cu privire la suma depusa. Depunerile pot fi facute si pe librete la purtator (cu sau fara parola), sau pe obligatiuni CEC (titluri la purtator) sau pe titluri de depunere nominative.

Raporturile dintre depunator si titularul libretului nu influenteaza raporturile nascute intre titular si C.E.C., ca urmare a depozitului.

Depunatorul poate introduce in favoarea sa, in contractul de depozit, o clauza de imputernicire.

Clauza de imputernicire nu afecteaza transmiterea posesiei juridice a sumei titularului libretului care, in exercitarea dreptului sau de dispozitie, poate retrage suma sau chiar revoca imputernicirea prin anularea clauzei.

Clauza de imputernicire poate fi calificata ca procura speciala pe care titularul libretului nominativ o da unei alte persoane de a ridica sumele depuse.

Persoana desemnata la conditii de retragere si imputernicita sa ridice sumele depuse dobandeste calitatea de mandatar al titularului libretului. Mandatul, acordat prin clauza de imputernicire, inceteaza la moartea titularului libretului. Sumele ridicate de imputernicit apartin mandantului (titularul libretului) si, prin urmare, persoana imputernicita va trebui sa dea socoteala, la cerere, mandantului sau, dupa caz, mostenitorilor sai si sa remita sumele incasate.

Calitatea de mandatar a persoanei imputernicite in raport cu C.E.C.‑ul este indiscutabila.

In schimb, este posibil ca, intre parti, mandatul acordat prin clauza de imputernicire sa fie dublat de o donatie, la fel ca si in cazurile depunerii pe numele altei persoane.

Aceste raporturi, fata de care C.E.C.‑ul este un tert, se solutioneaza potrivit normelor dreptului comun.

Depunerile facute pe numele copiilor sunt considerate ca fiind facute cu intentia de a‑i gratifica si intra, din momentul depunerii, in patrimoniul copilului. Daca insa liberalitatea este facuta de un parinte, fara consimtamantul celuilalt, contravaloarea sumei se va include in masa bunurilor comune supuse impartelii.

Faptul ca depunerea se face pe numele minorului sub 14 ani, iar parintele depunator se autoimputerniceste, nu schimba concluzia ca sumele depuse sunt ale minorului, titular al libretului din momentul efectuarii depozitului.

Minorul sub 14 ani va ridica sumele depuse prin reprezentantul sau legal, iar dupa 14 ani, restituirea se va face minorului insusi cu acordul parintelui sau tutorelui.

Dreptul de dispozitie al imputernicitului poarta atat asupra capitalului depus, cat si asupra dobanzilor (fructelor civile), dar nu si asupra castigurilor, in cazul libretelor cu dobanda si castiguri.

Titularul libretului are dreptul sa indice persoana care va putea ridica sumele dupa moartea sa.

Aceasta dispozitie, numita clauza testamentara, constituie un legat cu titlu particular facut prin testament.

Clauza testamentara produce efecte numai la decesul titularului libretului si cu privire la sumele care sunt in depozit in acel moment.

Titularul poate revoca legatul fie prin anularea clauzei testamentare, fie prin includerea sumei intr-un testament ulterior.

Fata de CEC, revocarea va produce efecte numai din momentul comunicarii revocarii.

CEC‑ul suporta riscul pieirii fortuite si raspunde pentru prejudiciile cauzate titularilor (in calitate de comitent), in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului.

CEC‑ul raspunde de asemenea pentru platile facute persoanelor neindreptatite (hot, gasitor) care au indus in eroare pe functionarii CEC, dar numai de la data declararii prevederii sau sustragerii acestora si numai pentru sumele restituite peste plafoane, pentru care CEC‑ul este obligat sa blocheze contul.

Pentru sumele restituite persoanelor neindreptatite inainte de data primirii de catre unitatile CEC a comunicarilor periodice privind libretele anulate, CEC‑ul nu raspunde, titularul urmand sa solicite restituirea sumelor de la infractor.

Totusi, CEC‑ul va raspunde in calitate de comitent si in acest caz, daca se dovedeste dolul prepusilor sai (de exemplu, complicitatea functionarului sau la fapta hotului). In aceasta situatie, dolul functionarului CEC va stramuta raspunderea CEC pe terenul raspunderii delictuale.

Obligatia depozitarului de a pastra secretul depozitului se regaseste si in cazul depunerilor bancare, ca si al depunerilor banesti la CEC.

Art. 6 din Legea nr. 66/1996 stabileste ca "Operatiunile efectuate de Casa de Economii si Consemnatiuni, numele depunatorilor si al titularilor depunerilor, sumele depuse si orice alte date in legatura cu operatiile pe numele acestora, sunt confidentiale".

Date informative privind numele titularilor, depunatorilor, sumele depuse si operatiunile efectuate pe numele persoanelor fizice si juridice se dau numai titularilor sau reprezentantilor legali, iar in cauzele penale in care s‑a pus in miscare actiunea penala impotriva titularului, la cererea scrisa a procurorului sau a instantei judecatoresti.

O dispozitie asemanatoare se gaseste in Legea bancara nr. 58/1998 (art. 49): "Banca va pastra confidentialitatea tuturor tranzactiilor si serviciilor pe care le ofera, inclusiv cu privire la identitatea titularilor conturilor.

Personalul unei banci, supus prevederilor prezentei legi, nu are dreptul de a folosi sau de a dezvalui nici in timpul activitatii, nici dupa incetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dauna intereselor ori prestigiului unei banci sau vreunui client al acestuia".

Nu mai putin "Obligatia de pastrare a secretului profesional nu poate fi opusa autoritatii competente in exercitarea atributiilor sale prevazute de lege".

Mostenitorii titularului libretului CEC pot obtine informatii numai cu privire la soldul existent la data decesului autorului lui si la operatiunile ulterioare, numai cu conditia sa dovedeasca calitatea lor cu un certificat de mostenitor sau o hotarare judecatoreasca.

Legea CEC stabileste, de asemenea, principiul insesizabilitatii relative a sumelor depuse.

Masurile de indisponibilizare si de executare a sumelor depuse se vor lua in conditiile legii (art. 4 alin. 3 Legea CEC), adica numai in cauze penale, dupa pornirea urmaririi penale, ori in temeiul unei hotarari judecatoresti penale sau civile decurgand dintr‑un fapt penal.

Proba depunerilor in raporturile cu CEC‑ul se face cu ajutorul libretului CEC, extrasului de cont sau a indicarii numarului libretului sau a altor elemente necesare identificarii libretului.

In raporturile dintre titularul libretului si alte persoane, dovada se face cu libretul sau relatii de la CEC, iar daca titularul refuza sa ceara aceste relatii necesare solutionarii procesului, instanta va solutiona procesul pe baza celorlalte probe administrate de parti, putand sa ia in considerare si refuzul nejustificat al titularului de a cere relatii de la CEC (art. 225 C.pr.civ.).

Depunerile de sume de bani in banci, constituite ca societati comerciale sau in sucursale din Romania ale bancilor, persoane juridice straine sunt reglementate de Legea bancara nr. 58/5 martie 1998, completata si modificata prin Legea nr. 485 din 18 noiembrie 2003.