Contractul de societate

Contractul de societate

Sectiunea I - Notiunea si conditiile de validitate ale contractului de societate

Notiunea contractului de societate

Prin contractul de societate doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta (art. 1881 alin. (1) C.civ.).

Fiecare asociat contribuie la suportarea pierderilor proportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin contract nu s-a stabilit altfel (art. 1881 alin. (2) C.civ.).

Societatea se poate constitui cu sau fara personalitate juridica.

Intre asociati (persoane fizice si persoane juridice), contractul de societate creeaza o comunitate de interese care o deosebeste de indiviziune sau de comunitatea de bunuri.

2. Conditiile de validitate ale contractului de societate sunt:

a) consimtamantul partilor pentru constituirea societatii (affectatio societatis) care o deosebeste de simpla asociere in vederea realizarii unor interese comune;

Poate fi asociat orice persoana fizica sau persoana juridica, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel. Un sot nu poate deveni asociat prin aportarea de bunuri comune, decat cu consimtamantul celuilalt sot, dispozitiile art. 349, care prevad ca "regimul matrimonial inceteaza constatarea nulitatii, desfacerea sau incetarea casatoriei", aplicandu-se in mod corespunzator (art. 1882 alin. (1) C.civ.).

Partile contractante trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de dispozitie. Minorii si interzisii nu pot incheia un contract de societate civila, sanctiunea incalcarii acestei cerinte de capacitate este nulitatea relativa a contractului de societate.

b)  aportul social, adica participarea tuturor partilor (egala sau chiar inegala) la constituirea fondului comun;

Fiecare asociat trebuie sa contribuie la constituirea societatii prin aporturi banesti in bunuri, in prestatii, sau cunostinte specifice (art. 1882 alin. (3) C.civ.).

In cazul unei societati cu personalitate juridica, aporturile intra in patrimoniul societatii, iar in cazul unei societati fara personalitate juridica, aporturile devin coproprietatea asociatilor afara de cazul in care au convenit, in mod expres, ca vor trece in folosinta lor comuna.

Transferul drepturilor asupra bunurilor aportate este supus formelor de publicitate prevazute de lege. Daca inscrierea dreptului in registrele de publicitate a fost facuta inainte de data inmatricularii societatii, transferul drepturilor este, in toate cazurile, afectat de conditia dobandirii personalitatii juridice.

Aportul social poate fi material (in natura sau in bani), in prestatii sau cunostinte specifice, sau mixt (material si in prestatii).

c) impartirea foloaselor si a pierderilor intre toate partile contractante, proportional cu aportul lor social;

d) orice societate trebuie sa aiba un obiect determinat si licit, in acord cu ordinea publica si bunele moravuri (art. 1882 alin. (2) C.civ.).

Ilicitatea sau imoralitatea scopului este sanctionata cu nulitatea absoluta a contractului.

Sectiunea a II-a - Clasificarea societatilor dupa forma lor

Dupa forma lor, societatile pot fi:

a) simple;

b) in participatie;

c) in nume colectiv;

d) in comandita simpla;

e) cu raspundere limitata;

f) pe actiuni;

g) in comandita pe actiuni;

h) cooperative;

i) alt tip de societate anume reglementat de lege (art. 1888 C.civ.).

Prin contractul de societate sau printr-un act separat, asociatii pot conveni constituirea unei societati cu personalitate juridica, cu respectarea conditiilor prevazute de lege. In acest caz, raspunderea lor pentru datoriile sociale este subsidiara, nelimitata si solidara, daca prin lege nu se dispune altfel.

Societatea dobandeste personalitate juridica prin si de la data inmatricularii in registrul comertului, daca prin lege nu se dispune altfel.

Pana la data dobandirii personalitatii juridice, raporturile dintre asociati sunt guvernate de regulile aplicabile societatii simple (art. 1889 C.civ.).

Daca, potrivit vointei asociatilor, societatea urmeaza sa aiba personalitate juridica, indiferent de obiectul de activitate, ea poate fi constituita numai in forma si conditiile prevazute de legea speciala care ii confera personalitate juridica.

Sectiunea a III‑a - Societatea simpla

Caracterele juridice ale contractului de societate simpla

Contractul de societate simpla este un:

1) Contract civil

Societatea simpla nu are personalitate juridica si nici calitatea de comerciant si nu poate incheia acte subiective de comert, si nici efectua fapte obiective de comert.

Ea nu este supusa regimului juridic prevazut de legea pentru societatile comerciale.

Lipsa personalitatii juridice este de natura societatii simple.

Cu societatea simpla sunt asimilate societatile supuse conditiei inmatricularii conform legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de fapt.

2) Contract consensual, care poate fi incheiat solo consensus, in cazul societatii fara personalitate juridica.

Contractul de societate se incheie in forma scrisa. Daca prin lege nu se prevede altfel forma scrisa este necesara numai pentru dovada contractului (art. 1884 alin. (1) C.civ.).

Sub sanctiunea nulitatii absolute, contractul prin care se infiinteaza o societate cu personalitate juridica, trebuie sa se incheie in forma scrisa si sa prevada asociatii, aporturile, forma juridica, obiectul, denumirea si sediul societatii (art. 1884 alin. (2) C.civ.).

3) Contract sinalagmatic, prin care asociatii se obliga reciproc sa aduca fiecare aportul sau social si sa desfasoare activitatea la care s‑au obligat.

4) Contract cu titlu oneros, sui generis

Fiecare asociat urmareste sa obtina un avantaj, dar nu de la ceilalti asociati, ci participand, alaturi de ceilalti asociati, la impartirea avantajelor (beneficiilor) proportional cu aportul sau social.

5) Contract cu caracter lucrativ

Caracterul lucrativ (patrimonial) si obtinerea unor foloase patrimoniale sunt de esenta societatii civile si o deosebesc de asociatiile si fundatiile fara scop lucrativ.

6) Contract comutativ, intrucat obligatiile asociatilor sunt cunoscute din momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si incert.

Eventualele pierderi ce s‑ar inregistra in activitatea societatii nu o transforma intr‑un contract aleatoriu.

7) Contract intuitu persoane in cazul in care prin el se infiinteaza o societate de persoane nu o societate de capitaluri

Aceasta determina necesitatea luarii deciziilor, inclusiv a celor privind cedarea drepturilor asociatului sau substituirea lui, cu conditia realizarii de regula a unanimitatii asociatilor.

Caracterul intuitu persoane explica si incetarea societatii prin moartea unuia dintre asociati.

8) Contract cu executare succesiva, durata fiind de esenta societatii civile.

Societatea incepe din momentul incheierii contractului, daca partile nu au prevazut un termen suspensiv.

Durata societatii este nedeterminata, daca prin contract nu se prevede altfel (art. 1885 alin. 1) C.civ.).

Asociatii pot prelungi durata societatii, inainte de expirarea acesteia.

Incheierea contractului de societate

Eseu: Protocolul in afaceri Proiect: Primii pasi in afaceri

Contractul  de societate nu este supus unor formalitati speciale, cu exceptia celor prevazute de art. 1884 alin. (l) privind forma scrisa a contractului si celor care rezulta din natura bunurilor ce constituie aport (art. 1890 C.civ.).

In lipsa de stipulatie contrara sau daca prin lege nu se dispune altfel, modificarea contractului de societate se face cu respectarea dispozitiilor prescrise de lege pentru incheierea sa valabila.

Societatea simpla nu are personalitate juridica (art. 1892 C.civ.).

Daca asociatii doresc dobandirea personalitatii juridice, prin actul de modificare a contractului de societate vor indica, in mod expres, forma juridica a acesteia si vor pune de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou infiintate.

In acest caz dobandirea personalitatii juridice se face fara a se dispune dizolvarea societatii simple. Asociatii si societatea nou infiintata raspund solidar si indivizibil pentru toate datoriile societatii nascute inainte de dobandirea personalitatii juridice.

Societatile supuse conditiei inmatricularii conform legii si ramase neinmatriculate, precum si societatile de fapt sunt asimilate societatilor simple (art. 1893 C.civ.).

Aportul social

Asociatii au obligatia de a aduce in societate aportul social promis.

Asociatii contribuie la formarea capitalului social al societatii, prin aporturi banesti sau in bunuri, dupa caz.

Capitalul social subscris se divide in parti egale, numite parti de interes, care se distribuie asociatilor proportional cu aporturile fiecaruia, daca prin lege sau contractul de societate nu se prevede altfel.

Asociatii se pot obliga la aport in prestatii sau in cunostinte specifice, cu titlu de aport societar. In schimbul acestui aport, asociatii participa, potrivit actului constitutiv la impartirea beneficiilor si suportarea pierderilor, precum si la luarea deciziilor in societate (art. 1894 C.civ.).

Fiecare dintre asociati raspunde fata de societate si fata de ceilalti asociati pentru varsarea aporturilor la care s-a obligat.

Drepturile conferite de partile de interes sunt suspendate pana la varsarea aporturilor la capitalul social.

Aportul in bunuri, altele decat cele fungibile, se efectueaza prin transferul drepturilor asupra acestora si predarea efectiva a bunurilor in stare de functionare potrivit destinatiei sociale.

Asociatul care aporteaza proprietatea sau un alt drept real asupra unui bun raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator, iar  asociatul care aporteaza folosinta raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui locator fata de locatar.

Aporturile constand in bunuri fungibile sau consumptibile nu pot fi subscrise cu titlu de aport in folosinta, ci devin, in toate cazurile, proprietatea asociatiilor chiar daca in contractul de societate nu s-a stipulat aceasta in mod expres (art. 1896 C.civ.).

Asociatul care aporteaza o creanta raspunde pentru existenta creantei la momentul aportului si incasarea acesteia la scandeta, fiind obligat sa acopere cuantumul acesteia, dobanda legala de la scadenta si orice alte daune ar rezulta, daca creanta nu se incaseaza in tot sau in parte.

La fel raspunde asociatul care aporteaza cambii sau alte titluri de credit care circula in comert (art. 1897 alin. (3) C.civ.).

Asociatul care aporteaza actiuni sau parti sociale emise de o alta societate raspunde pentru efectuarea aportului intocmai unui vanzator fata de cumparator.

Asociatul care s-a obligat sa aporteze o suma de bani, datoreaza in caz de neexecutare suma la care s-a obligat, dobinda legala de la scadenta si orice alte daune care ar rezulta, fiind de drept pus in intarziere.

Aportul in prestatii sau cunostinte specifice este datorat atat timp cat asociatul care s-a obligat la acesta este membru al societatii, iar asociatul este tinut fata de societate pentru toate castigurile realizate din activitatile care fac obiectul aportului.

Aporturile in prestatii sau cunostinte specifice se efectueaza prin desfasurarea de catre asociatul care s-a obligat a unor activitati concrete si prin punerea la dispozitia societatii a unor informatii, pentru realizarea obiectului acesteia, in modalitatile si conditiile stabilite prin contractul de societate.

Neexecutarea aportului in prestatii sau cunostinte specifice da loc numai la o actiune in excludere cu daune-interese, daca e cazul.

Numai bunul aflat in circuitul civil poate fi adus ca aport in societate.                                                          

Bunul care constituie obiectul aportului trebuie sa apartina asociatului.

Pentru efectuarea aportului vor fi respectate conditiile de fond, de forma si de publicitate cerute de lege.

Patrimoniul social

Patrimoniul societatii (patrimoniul social) este format din totalitatea aporturilor asociatilor si a drepturilor si obligatiilor contractate de societate ulterior constituirii ei.

Patrimoniul social este distinct de patrimoniul fiecarui asociat si este implicit recunoscut si asimilat de Codul civil cu indiviziunea succesorala, adica cu o proprietate comuna pe cote‑parti asupra unui patrimoniu, a unei universalitati de bunuri, drepturi si obligatii.

Codul civil recunoaste existenta acestui patrimoniu social, desi societatea simpla nu are personalitate juridica si nu este deci subiect de drept, pentru ca in lipsa patrimoniului social afectat realizarii scopului sau, societatea nu ar putea functiona.

Partile de interes sunt indivizibile (art. 1900 alin. (1) C.civ.).

Partile de interes platite sau varsate in intregime dau drept de vot in adunarea asociatilor, daca prin contract nu s-a prevazut altfel.

Cand o parte de interes devine proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea sunt obligate sa desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor sociale aferente.

Cat timp o parte de interes este proprietatea comuna a mai multor persoane, acestea raspund in mod solidar pentru efectuarea varsamintelor datorate.

Transmiterea partilor de interes se face in limitele si conditiile prevazute de lege si de contractul de societate. Transmiterea partilor de interes catre persoane din afara societatii este permisa cu consimtamantul tuturor asociatilor. Partile de interes se pot transmite si prin mostenire, daca prin contract nu se dispune altfel (art. 1901 alin. (1) C.civ.).

Orice asociat poate rascumpara, substituindu-se in drepturile dobanditorului, partile de interes dobandite cu titlu oneros de un tert fara consimtamantul tuturor asociatilor, in termen de 60 de zile de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca cesiunea. Daca mai multi asociati exercita concomitent acest drept, partile de interes se aloca proportional cu cota de participare la profit.

In cazul prevazut mai sus si ori de cate ori legea impune cesiunea partilor de interes, valoarea acestora este stabilita de un expert agreat de partile cesiunii sau, in lipsa unui acord, de catre instanta.

Cesiunea cu titlu gratuit a partilor de interes este asimilata unei cesiuni cu titlu oneros si da loc la aplicarea posibilitatii rascumpararii partilor de interes. In privinta formei, cesiunea cu titlu gratuit este supusa regimului juridic al donatiei.

Sectiunea a III‑a Raporturile dintre asociati si societate

Asociatii sunt obligati sa actioneze in raporturile dintre ei cu buna‑credinta si pentru indeplinirea scopului societatii.

1. Asociatul are obligatia de neconcurenta

Asociatul nu poate face concurenta societatii pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane si nici nu poate face pe socoteala sa ori pe socoteala altuia vreo operatiune care ar putea fi pagubitoare pentru societate (art. 1903 alin. (1) C.civ.).

Asociatul nu poate lua parte pe cont propriu sau pe contul unei terte persoane la o activitate care ar conduce la privarea societatii de bunurile, munca sau cunostintele specifice la care asociatul s-a obligat.

Beneficiile rezultand din oricare dintre activitatile interzise mai sus se cuvin societatii, iar asociatul este tinut pentru orice daune ce ar putea rezulta.

2. Folosirea bunurilor sociale

In lipsa de stipulatie contrara, fiecare asociat poate folosi bunurile sociale in interesul societatii, potrivit cu destinatia acestora si fara sa stanjeneasca drepturile celorlalti asociati.

Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza bunurile sociale in folosul sau sau al unei alte persoane, este obligat sa restituie societatii beneficiile ce au rezultat si sa acopere daunele ce ar putea rezulta.

Niciun asociat nu poate lua din fondurile sociale mai mult decat i s-a fixat pentru cheltuielile facute sau pentru cele ce urmeaza sa se faca in interesul societatii.

Asociatul care incalca aceasta interdictie este raspunzator de sumele luate si de toate daunele-interese ce ar putea rezulta (art. 1905 C.civ.).

Se poate stipula prin contractul de societate, ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare.

3. Rambursarea cheltuielilor facute pentru societate

Asociatul are dreptul la rambursarea cheltuielilor pe care le-a facut pentru societate si indemnizat pentru obligatiile sau pierderile pe care le-a asumat sau suferit actionand de buna-credinta in interesul societatii (art. 1907 alin. (1) C.civ.).

Asociatul nu poate compensa cheltuielile si pierderile prevazute mai sus cu datoriile sale fata de societate si nici paguba cauzata societatii din culpa sa cu foloasele ce i-a adus prin diferite operatiuni.

Este interzisa compensarea intre datoria unui tert fata de societate si creanta acestuia contra unui asociat.

Hotararile privind societatea si administrarea acesteia

1. Hotararile privind societatea

Asociatii, chiar lipsiti de dreptul de admin]istrare, au dreptul sa participe la luarea hotararilor colective ale adunarii asociatilor (art. 1910 alin. (1) C.civ.).

Daca nu se stabileste prin contract sau prin lege altfel, hotararile cu privire la societate se iau cu majoritatea voturilor asociatilor.

Hotararile privind modificarea contractului de societate sau numirea unui administrator unic se iau cu consimtamantul tuturor asociatilor, deci in unanimitate.

Obligatiile unui asociat nu pot fi marite fara consimtamantul acestuia.

Hotararile sunt adoptate de asociatii reuniti in adunarea asociatilor. Contractul poate prevedea modul de convocare si desfasurare a acesteia, iar in lipsa, hotararea poate fi adoptata si prin consultarea scrisa a acestora.

Hotararile pot de asemenea rezulta din consimtamantul tuturor asociatilor exprimat in actul incheiat de societate (art. 1911 C.civ.).

Asociatul nemultumit de o hotarare luata cu majoritate o poate contesta la instanta judecatoreasca, in termen de 15 zile de la data la care a fost luata, daca a fost prezent, si de la data comunicarii, daca a fost lipsa. Daca hotararea nu i-a fost comunicata, termenul curge de la data la care a luat la cunostinta de aceasta, dar nu mai tarziu de un an de la data la care a fost luata hotararea.

Termenul de 15 zile pentru contestatie este termen de decadere (art. 1912 C.civ.).

2. Administrarea societatii

Numirea administratorilor, modul de organizare a acestora, limitele mandatului, precum si orice alt aspect legat de administrarea societatii se stabilesc prin contract sau prin acte separate.

Administratorii pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau persoane juridice, romane sau straine (art. 1913 alin. (2) C.civ.).

Daca prin contract nu se dispune altfel, societatea este administrata de asociati, care au mandat reciproc de a administra unul pentru altul in interesul societatii. Operatiunea facuta de oricare dintre ei este valabila si pentru partea celorlalti, chiar fara a le fi luat consimtamantul in prealabil.

Oricare dintre ei se pot opune, in scris, operatiunii mai inainte ca ea sa fie incheiata.

Opozitia nu produce, insa, efecte fata de tertii de buna-credinta.

Administratorul, in absenta opozitiei asociatilor, poate face orice act de administrare in interesul societatii.

Administratorul poate fi revocat potrivit regulilor de la contractul de mandat, daca nu se prevede altfel in contractul de societati.

Clauzele care limiteaza puterile de administrare conferite de lege sunt considerate nescrise fata de tertii de buna-credinta.

Administratorii raspund personal fata de societate si terti, pentru prejudiciile aduse prin incalcarea legii, a mandatului primit sau prin culpa in administrarea societatii (art. 1915 alin. (1) C.civ.)

Daca mai multi administratori au lucrat impreuna, raspunderea este solidara. Cu toate acestea, in privinta raporturilor dintre ei, instanta poate stabili o raspundere proportionala cu culpa individuala in producerea prejudiciului.

Daca s-a stipulat ca administratorii decid cu unanimitate sau cu majoritate, dupa caz, acestia nu pot efectua acte de administrare decat impreuna, cu exceptia cazurilor de forta majora cand absenta unei decizii ar putea cauza o paguba grava societatii (art. 1917 C.civ.).

Actele de administrare a societatii si cele de dispozitie asupra bunurilor acesteia sunt interzise asociatilor care nu au calitatea de administrator, sub sanctiunea acoperirii daunelor ce ar putea rezulta. Drepturile tertilor de buna-credinta raman neatinse (art. 1918 alin. (1) C.civ.).

Daca legea nu prevede altfel, oricare dintre asociati are dreptul de a consulta registrele si situatiile financiare ale societatii, de a lua la cunostinta de operatiunile acesteia si de a consulta orice document al societatii, fara a stanjeni operatiunile societatii si afecta drepturile celorlalti asociati.

Administratorii sunt obligati sa intocmeasca un raport anual cu privire la mersul societatii, care va fi comunicat asociatilor. Oricare dintre acestia poate solicita dezbaterea raportului de catre toti asociatii, caz in care administratorii sunt obligati sa convoace reunirea asociatilor la sediul social pentru acest scop.

Societatea este reprezentata prin administratorii cu drept de reprezentare sau, in lipsa numirii, prin oricare dintre asociati, daca nu s-a stipulat prin contract dreptul de reprezentare numai pentru unii dintre acestia (art. 1919 alin. (1) C.civ.).

Societatea sta in justitie sub denumirea prevazuta in contract sau cea inregistrata, in mod legal, dupa caz, daca prin lege nu se prevede altfel. Tertii de buna-credinta se pot prevala de oricare dintre acestea.

Repartizarea beneficiilor si a pierderilor

Impartirea beneficiilor si a pierderilor societatii se poate face fie in cursul functionarii ei, fie la incetarea societatii, conform intelegerii asociatilor prevazute in contractul de societate.

Participarea la profitul societatii implica si contributia la pierderile societatii, in conditiile prevazute de contractul de societate, ale dispozitiilor Codului civil sau ale legii speciale aplicabile, dupa caz. (art. 1902 alin. (1) C.civ.).

Partea fiecarui asociat la profituri si pierderi este proportionala cu aportul sau la capitalul social, daca nu s-a convenit altfel. Partea la profituri si pierderile asociatului al carui raport consta in prestatii sau cunostinte specifice este egala cu cea a asociatului care a contribuit cu aportul cel mai mic, daca nu s-a convenit altfel.

Asociatii pot participa la castig in proportie diferita de contributia la pierderi, cu conditia ca astfel de diferente sa fie rezonabile potrivit cu imprejurarile sau sa fie expres prevazute in contract.

Cand contractul stabileste numai partea de castig, aceeasi proportie are loc si cat priveste pierderile.

Orice clauza prin care un asociat este exclus de la impartirea beneficiilor sau de la participarea la pierderi este considerata nescrisa (clauza leoniana).

Prin exceptie de la art. 1881 alin. (2), asociatul al carui aport consta in prestatii sau cunostinte specifice este scutit, in masura corespunzatoare acestui aport de a participa la pierderi, daca aceasta scutire a fost prevazuta in mod expres in contractul de societate.

Raporturile asociatilor cu tertii

In executarea obligatiilor fata de creditorii societatii, fiecare asociat raspunde cu propriile sale bunuri proportional cu aportul sau la patrimoniul social, numai in cazul in care creditorul comun nu a putut fi indestulat din bunurile comune ale asociatilor.

Creditorul personal al unui asociat, in masura in care nu s-a putut indestula din bunurile proprii ale acestuia, va putea cere, dupa caz, sa se inapoieze sau sa se desparta si sa se atribuie debitorului sau partea ce se cuvine acestuia din bunurile comune ale asociatilor, dispozitiile art. 1939 privind posibilitatea stipularii in contractul de societate ca la moartea unui asociat, societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia, ramanand aplicabile (art. 1920 C.civ.).

Orice persoana care pretinde ca este asociat sau creeaza tertilor deliberat o aparenta convingatoare in acest sens raspunde fata de tertii de buna-credinta intocmai ca un asociat.

Societatea nu va raspunde fata de tertul astfel indus in eroare decat daca i-a dat motive suficiente pentru a fi considerat ca atare sau, cunoscand manoperele pretinsului asociat, nu ia masurile rezonabile pentru a impiedica inducerea tertului in eroare.

Asociatii oculti raspund fata de tertii de buna-credinta ca si asociatii aparenti (art. 1922 C.civ.).

Societatea nu poate emite obligatiuni sau alte titluri negociabile, sub sanctiunea nulitatii absolute a actelor incheiate in acest scop, a obligatiunilor si titlurilor emise, in afara de cazul in care prin lege se dispune altfel.

Asociatii, chiar neadministratori, raspund solidar pentru orice daune s-ar cauza tertilor de buna-credinta prejudiciati prin incalcarea acestei interdictii (art. 1923 C.civ.).

Administratorii societatii au obligatia de a informa tertii asupra puterilor lor inainte de incheierea actului cu acestia.

Pierderea calitatii de asociat

Pierderea calitatii de asociat are loc prin cesiunea partilor in societate, executarea silita a acestora, moartea falimentul, interdictia, retragerea si excluderea din societate (art. 1925 C.civ.).

Asociatul unei societati cu durata nedeterminata sau al carei contract prevede dreptul de retragere, se poate retrage din societate notificand societatea cu un preaviz rezonabil, daca este de buna-credinta si retragerea sa in acel moment nu produce o paguba iminenta societatii.

Asociatul unei societati cu durata determinata sau avand un obiect care nu se poate infaptui decat intr-un anumit timp se poate retrage pentru motive temeinice, cu acordul majoritatii celorlalti asociati, daca prin contract nu se prevede altfel.

Daca acordul nu este intrunit, asociatul se poate adresa justitiei, care, stabilind asupra retragerii, va aprecia legitimitatea si temeinicia motivelor, oportunitatea retragerii in raport cu imprejurarile si buna-credinta a partilor. in toate cazurile, asociatul este tinut sa acopere daunele ce ar putea rezulta din retragerea sa.

La cererea unui asociat, instanta judecatoreasca, pentru motive temeinice, poate hotari excluderea din societate a oricaruia dintre asociati (art. 1928 C.civ.).

Un asociat care isi pierde calitatea, altfel decat prin cesiune sau executarea silita a partilor sale in societate, poate obtine valoarea partilor sale de la data incetarii calitatii de asociat, iar ceilalti asociati sunt tinuti sa-i plateasca imediat ce aceasta a fost stabilita, cu dobanda legala de la data incetarii calitatii de asociat (art. 1929 alin. (1) C.civ.).

Sectiunea a IV‑a - Incetarea contractului de societate si dizolvarea societatii

In masura in care nu exista dispozitii legale speciale, contractul inceteaza si societatea se dizolva prin:

a) realizarea obiectului societatii sau imposibilitatea realizarii acestuia, daca aceasta este neindoielnica;

b) consimtamantul tuturor asociatilor;

c) hotararea instantei, pentru motive legitime si temeinice;

d) implinirea duratei societatii, daca nu sunt indeplinite conditiile prorogarii tacite;

e) nulitatea societatii;

f) alte cauze stipulate in contractul de societate.

Societatea care intra in dizolvare se lichideaza (art. 1930 C.civ.).

Societatea este tacit prorogata atunci cand, cu toate ca durata sa a expirat, aceasta continua sa execute operatiunile sale, iar asociatii continua sa execute contractul si sa se comporte ca asociati. Prorogarea este facuta pe durata de un an, continuand din an in an, de la data expirarii duratei, daca sunt indeplinite aceleasi conditii (art. 1931 C.civ.).

Nulitatea societatii poate rezulta exclusiv din incalcarea dispozitiilor imperative privind contractul de societate, stipulate sub sanctiunea nulitatii, sau din nesocotirea conditiilor generale de validitate a contractelor, daca legea speciala nu prevede altfel.

Este considerata nescrisa orice clauza contractuala contrara unei dispozitii imperative privind contractul de societate a carei incalcare nu este sanctionata cu nulitatea societatii (art. 1932 C.civ.).

Nulitatea se acopera si nu va fi declarata, in cazul in care cauza nulitatii a fost inlaturata inainte de a se pune concluzii in fond in fata instantei de judecata.

Instanta, sesizata cu o cerere in nulitate, este obligata sa puna in discutia partilor posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afecteaza contractul de societate si sa fixeze un termen util pentru acoperirea nulitatii, chiar daca partile se impotrivesc.

Dreptul la actiunea in nulitate, cu exceptia nulitatii pentru obiectul ilicit al societatii, se prescrie in termen de trei ani de la data incheierii contractului.

Societatea inceteaza de la data ramanerii definitive a hotararii prin care a fost constatata sau, dupa caz, declarata nulitatea si intra in lichidarea patrimoniului social.

Prin hotararea judecatoreasca de declarare sau constatare, dupa caz, a nulitatii a societatii se vor numi si lichidatorii.

Nici societatea si nici asociatii nu se pot prevala de nulitate fata de tertii de buna-credinta (art. 1935 C.civ.).

Cand unul dintre asociati a promis sa puna in comun proprietatea sau folosinta unui bun care a pierit ori s-a pierdut inainte ca aportul sa fi fost facut, societatea inceteaza fata de toti asociatii, afara de cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit ori s-a pierdut.

Societatea inceteaza, de asemenea, in toate cazurile, prin pieirea bunului, daca a fost pusa in comun numai folosinta acestuia, iar proprietatea a ramas asociatului, afara de cazul in care societatea poate continua si fara asociatul care a subscris bunul ce a pierit (art. 1937 C.civ.).

In cazul in care contractul nu prevede altfel, societatea inceteaza si prin:

a) moartea ori punerea sub interdictie a uneia dintre persoanele fizice asociate;

b) incetarea calitatii de subiect de drept a uneia dintre persoanele juridice asociate;

c) falimentul unui asociat.

In contractul de societate se poate stipula ca la moartea unui asociat, societatea sa continue de drept cu mostenitorii acestuia.

Daca s-a stipulat ca, in cazurile prevazute de art. 1948, societatea va continua intre ceilalti asociati, asociatul ori, dupa caz, mostenitorul sau nu are drept decat la partea sa ori a autorului sau, dupa starea societatii, la data cand evenimentul s-a produs. El nu participa la drepturile ulterioare decat in masura in care acestea sunt urmarea necesara a operatiilor facute inaintea acestui eveniment.

Lichidarea se face, daca nu s-a prevazut altfel in contractul de societate sau prin conventie ulterioara, de toti asociatii sau de un lichidator numit de ei cu unanimitate. In caz de neintelegere, lichidatorul este numit de instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre asociati.

Incetarea societatii are ca efect lichidarea patrimoniului social, prin realizarea creantelor si plata datoriilor si impartirea activului net sau pasivului intre asociati, potrivit celor convenite in contractul de societate, iar in lipsa unei stipulatii exprese, conform regulilor relative la impartirea mostenirii, asociatii fiind considerati coproprietarii in indiviziune ai fondului social. Daca aportul social a constat in folosinta unui lucru, la incetarea societatii, lucrul in natura se restituie asociatului‑proprietar.

Termenul de prescriptie pentru restituirea cheltuielilor efectuate de asociati este cel de drept comun si se calculeaza de la incetarea societatii.

In schimb, actiunea in imparteala bunurilor aflate in fondul social, fiind o actiune in constatare, este imprescriptibila.