Contractul de imprumut de folosinta (comodatul)

Contractul de imprumut de folosinta (comodatul)

Sectiunea I

Notiune si caractere juridice

§ 1. Notiune

Imprumutul de folosinta (comodatul) este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp (art. 2146 C.civ.).

Caractere juridice

Comodatul este un contract:

real, pentru incheierea caruia, pe langa acordul de vointa al partilor, necesar si suficient in cazul contractelor consensuale, este nevoie si de predarea bunului care formeaza obiectul contractului;1

Numai atunci cand bunul se afla deja in posesia sau detinerea comodatarului, indiferent cu ce titlu, contractul de comodat se va incheia doar prin acordul de vointa al partilor, sau in cazul refuzului promitentului de a incheia contractul, prin hotararea instantei care va tine loc de contract.

Atunci cand bunul se afla in detinerea beneficiarului, iar promitentul refuza sa incheie contractul, instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa pronunte o hotarare care sa tina loc de contract daca cerintele legii pentru validitatea acestuia sunt indeplinite (art. 2145 C.civ.).

Promisiunea de comodat insa este un antecontract consensual, spre deosebire de comodat, care este un contract real.

esentialmente gratuit;

Stipularea unui pret al folosintei in sarcina comodatarului schimba natura juridica a operatiunii in contract de locatiune de lucruri.

esentialmente unilateral

Comodatul naste, din momentul incheierii lui, obligatii numai in sarcina comodatarului.

El continua sa ramana unilateral, chiar daca in timpul executarii se nasc in afara vointei partilor, deci extracontractual obligatii in sarcina comodatarului cum ar fi cheltuielile de conservare a bunului.

- intuitu personae, incheiat in consideratia persoanei comodatarului, care nu isi asuma nicio obligatie fata de comodant, afara de cea de restituire a bunului.

Deosebiri intre comodat si alte contracte

Comodatul nu se confunda cu donatia pentru ca obiectul celor doua contracte unilaterale este diferit, si anume proprietatea lucrului la donatie, si respectiv folosinta temporara a lucrului la comodat.

Comodatul se deosebeste de locatiunea de bunuri pentru ca, in timp ce comodatul este un contract esentialmente gratuit, locatiunea de lucruri este un contract cu titlu oneros in care transmiterea folosintei lucrului se face pe un pret (chirie).    

Comodatul se deosebeste de uzufruct prin natura dreptului transmis. In timp ce dreptul de folosinta al uzufructuarului este un drept real, aparat printr‑o actiune reala confesorie de uzufruct; dreptul comodatarului este un drept de creanta, aparat printr‑o actiune personala, ex contractu.

In al doilea rand, uzufructul poate fi si oneros, in timp ce comodatul este intotdeauna gratuit.

In sfarsit, comodatarul, spre deosebire de uzufructuar, nu poate permite unui tert sa foloseasca bunul imprumutat, decat cu aprobarea prealabila a comodantului (art. 2148 alin. (2) C.civ.).

Sectiunea II

Conditii de validitate

Conditiile de validitate ale imprumutului de folosinta (comodatului) sunt cele prevazute de art. 1179 C.civ.: capacitatea partilor de a contracta, consimtamantul valabil al comodantului si respectiv al comodatarului, o cauza valabila, licita si morala a obligatiilor, un obiect determinat, posibil si licit.

1. Capacitatea partilor

Daca nu i s-a interzis prin lege sau contract, orice persoana care are dreptul de a folosi bunul poate fi comodant (art. 2147 C.civ.).

Intrucat comodatul este un act de administrare, cele doua parti, comodantul si comodatarul, trebuie sa aiba capacitatea de a efectua acte de administrare.

Pentru ca prin comodat se transmite doar folosinta bunului, comodantul nu este necesar sa fie proprietarul bunului.

2. Consimtamantul partilor trebuie sa existe si sa nu fie viciat prin dol, eroare sau violenta.

3. Obiect al comodatului pot fi numai bunuri individual determinate (nefungibile) care pot fi restituite in natura, in individualitatea lor, la incetarea contractului.

In principiu, acestea sunt bunuri neconsumptibile.

In mod exceptional, partile pot considera ca fiind nefungibile, ci ca individual determinate, si bunuri consumptibile prin natura lor care nu vor fi insa folosite potrivit destinatiei lor normale (de exemplu, fructe imprumutate nu pentru consum, ci pentru aranjarea unei vitrine si care se vor restitui in natura dupa schimbarea vitrinei).

Bunurile imobile pot forma obiectul contractului de comodat atunci cand folosinta lor este transmisa cu titlu gratuit, si nu in schimbul unei chirii.

Fireste, intotdeauna este necesar ca bunul sa se afle in circuitul civil.

In aceasta ordine de idei, remarcam faptul ca, in privinta bunurilor proprietate publica, declarate inalienabile, se prevede posibilitatea darii lor in folosinta gratuita, pe timp limitat.

Constitutia prevede ca aceste bunuri pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica.

Art. 17 din Legea nr. 213/1998, prevede, dezvoltand dispozitia constitutionala ca "Statul si unitatile administrativ‑teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor in folosinta gratuita, pe termen limitat, persoanelor juridice fara scop lucrativ, care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori ale serviciilor publice".

Textul reprezinta o dezvoltare a prevederii constitutionale a art. 135 alin. 4 care dupa ce pune principiul ca "Bunurile proprietate publica sunt inalienabile", prevede ca "In conditiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome, ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate, de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica

In aceesi ordine de idei, precizam ca art. 861 alin. (3) din codul civil prevede ca: "In conditiile legii, bunurile proprietate publica pot fi date in administrare sau in folosinta si pot fi concesionate sau inchiriate".

Eseu: Protocolul in afaceri Proiect: Primii pasi in afaceri

Dreptul transmis prin contractul de comodat este un drept de folosinta, comodatarul devenind un simplu detentor precar, obligat la restituirea lucrului la termenul fixat.

Comodantul ramane proprietarul lucrului.

El va suporta in continuare riscul pieirii fortuite a lucrului (res perit domino) si va putea folosi impotriva tertului uzurpator actiunea in revendicare sau actiunea posesorie.

Precizam ca, desi este numai detentor precar, si comodatarul se poate apara impotriva tertului uzurpator, folosind actiunea posesorie reintegrand.

Dovada contractului de comodat si predarea bunului, fapt material, poate fi dovedita prin orice mijloc de proba, indiferent de valoare.

Sectiunea III

Efectele contractului de imprumut de folosinta

Obligatiile comodatarului

1) Comodatarul este obligat sa se ingrijeasca de conservarea bunului imprumutat ca un bun proprietar.

Comodatarul este tinut sa pazeasca si sa conserve bunul imprumutat cu prudenta si diligenta unui bun proprietar (art. 2148 alin. (1) C.civ.).

Comodatarul nu raspunde pentru pierderea ori deteriorarea bunului rezultata numai din folosinta in scopul careia bunul i-a fost imprumutat.

Riscul pieirii din cauza de forta majora a bunului va fi suportat de comodant (res perit domino).

De asemenea, riscul va fi al comodatarului daca in contract comodatarul si‑a asumat riscul pentru pieirea fortuita a lucrului.1

2) Obligatia de a folosi bunul conform destinatiei sale, determinata prin natura lui sau prin acordul partilor.

Comodatarul nu poate folosi bunul imprumutat decat in conformitate cu destinatia acestuia determinata prin contract ori, in lipsa, dupa natura bunului. El nu poate permite unui tert sa il foloseasca, decat cu aprobarea prealabila a comodantului (art. 2148 alin. (2) C.civ.).

Daca insa comodatarul foloseste bunul cu alta destinatie decat aceea pentru care i-a fost imprumutat sau daca prelungeste folosinta dupa scadenta restituirii, comodatarul raspunde de pieirea bunului, chiar daca aceasta se datoreaza unei forte majore, afara de cazul cand dovedeste ca bunul ar fi pierit oricum din cauza acelei forte majore (art. 2149 C.civ.).1

3) Obligatia de a restitui lucrul imprumutat la scadenta (la termenul stabilit de parti in contract) in natura sa specifica.

Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.

Daca termenul nu este convenit, iar contractul nu prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la cererea comodantului.

Comodantul poate cere restituirea bunului inainte de momentul mentionat mai sus, atunci cand are el insusi o nevoie urgenta si neprevazuta de bun, atunci cand comodatarul decedeaza sau atunci cand acesta isi incalca obligatiile (art. 2156 Cciv.).

In ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu executoriu in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai in cazul in care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul (art. 2157 C.civ.).

La scadenta, comodatarul este de drept in intarziere si va raspunde pentru pieirea fortuita a lucrului produsa ulterior scadentei.           

Lucrul trebuie restituit in natura sa specifica (adica se restituie acelasi lucru care a fost imprumutat) si in starea in care a fost predat.

Comodatarul nu poate oferi un alt lucru sau echivalentul in bani al acestuia, dupa cum comodantul nu poate pretinde un alt lucru, motivand ca cel imprumutat s‑a deteriorat.2

In cazul deteriorarii, comodatarul este obligat ca, inainte de restituire, sa il readuca in starea in care se afla la predare.

Comodatarul nu poate retine lucrul in compensatia unei creante pe care o are impotriva comodantului, pentru ca comodatul are in obiect bunuri individual determinate si nu bunuri fungibile.

In cazul in care, fara temei, comodatarul refuza restituirea lucrului, comodantul are alegerea intre doua actiuni: actiunea in revendicare si actiunea in restituire, actiune personala din contract (ex contractu), cu avantajul ca dovada dreptului sau se face, in acest din urma caz, prin producerea contractului.1

Restituirea se face comodantului sau mostenitorilor sai la locul stipulat in contract, iar in lipsa acestuia, la domiciliul comodatarului. Impreuna cu lucrul, vor fi restituite si fructele acestuia.

Termenul de prescriptie al actiunii in restituire este cel de drept comun (3 ani), care va incepe sa curga de la expirarea termenului fixat in contract pentru restituire.

Daca un termen de restituire nu s‑a fixat si lucrul este de folosinta permanenta, termenul curge de la data incheierii contractului. Daca termenul restituirii este fixat de instanta inauntrul celor 3 ani de la incheierea contractului, dreptul de a cere executarea silita va curge de la ramanerea definitiva a hotararii de restituire.

Restituirea poate fi facuta, inainte de termen, la initiativa comodatarului, care poate aprecia, necenzurabil, ca trebuintele pentru care a facut comodatul au fost satisfacute.

Termenul in comodat este stipulat in favoarea comodatarului.

4) Obligatia comodatarului de a suporta cheltuielile de folosinta (de intretinere) ale bunului dat in comodat.

Comodatarul suporta cheltuielile pe care le-a facut pentru a folosi bunul, care sunt un accesoriu al folosintei.

Cu toate acestea, comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util (art. 2151 C.civ.).

In niciun caz, comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului.1

In cazul pluralitatii comodatarilor, ei raspund solidar fata de comodant pentru executarea obligatiilor, art. 2154 C.civ. prevazand, un caz de solidaritate legala pasiva.2

Obligatiile comodantului

Intrucat comodatul este un contract esentialmente unilateral, el nu creeaza obligatii in sarcina comodantului.

Este posibil insa ca pe durata executarii comodatului sa se nasca obligatii extracontractuale si in sarcina comodantului.

1) Obligatia de restituire a cheltuielilor facute cu conservarea bunului.

Comodatarul are dreptul sa-i fie rambursate cheltuielile pentru lucrarile necesare asupra bunului care nu puteau fi prevazute la incheierea contractului, atunci cand comodantul, instiintat in prealabil, nu s-a opus efectuarii lor ori cand, din cauza urgentei lucrarilor, acesta nu a putut fi instiintat in timp util (art. 215 alin. (1) C.civ.).

Temeiul restituirii acestor cheltuieli nu este contractul de comodat, ci gestiunea intereselor altuia.

Comodantul are, de asemenea, obligatia de a restitui, la cerere, cheltuielile facute pentru producerea fructelor care i‑au fost predate.

Comodantul nu poate abandona lucrul comodatarului in schimbul cheltuielilor datorate.

2) Comodantul care, la data incheierii contractului, cunostea viciile ascunse ale bunului imprumutat si care nu l-a prevenit pe comodatar despre acestea este tinut sa repare prejudiciul suferit din aceasta cauza de comodatar (dol prin reticenta) (art. 2152 C.civ.).

Spre deosebire de vanzator sau de locator, comodantul nu raspunde pentru viciile ascunse ale lucrului pe care nu le cunostea la data incheierii contractului.

Nici in acest caz comodatarul nu poate invoca dreptul de retentie pentru obligatiile ce s-ar naste in sarcina comodantului (art. 2152 C.civ.).

3) Comodantul este obligat sa nu il stanjeneasca sau sa il impiedice pe comodatar sa foloseasca bunul pana la termenul convenit.

Comodantul nu are insa obligatia de garantie pentru evictiune prin fapta tertului, afara de cazul in care o putea prevedea la incheierea contractului si nu a prevazut‑o din culpa sa.

Sectiunea IV

Incetarea contractului de imprumut de folosinta (comodat)

Contractul de comodat inceteaza prin executarea lui si restituirea in stare corespunzatoare a lucrului la termenul stipulat in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor comodatarului ori la termenul stabilit de instanta.

Comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la implinirea termenului convenit sau, in lipsa de termen, dupa ce s-a folosit de bun potrivit conventiei.

Daca termenul nu este convenit, iar contractul nu prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul, comodatarul este obligat sa inapoieze bunul la cererea comodantului (art. 2155 C.civ.).

Comodatul poate inceta prin pieirea lucrului, prin acordul de vointa al partilor urmat de restituirea lucrului, sau daca comodatarul devine proprietarul lucrului, stingand prin confuziune dreptul la restituire si obligatia de restituire a lucrului.

Comodantul poate cere rezilierea contractului, desi acesta este unilateral, pentru nerespectarea obligatiilor de catre comodatar (de exemplu, intrebuintarea lucrului pentru o alta destinatie decat cea convenita).

Contractul de comodat inceteaza prin moartea comodatarului intrucat el a fost incheiat intuitu personae (in consideratia persoanei comodatarului).

In acest caz, ca si in cazul in care comodatarul isi incalca obligatiile, comodantul poate cere restituirea bunului inainte de implinirea termenului convenit sau in lipsa de termen, dupa ce comodatarul s-a folosit de bun potrivit conventiei, atunci cand el insusi are o nevoie urgenta si neprevazuta de bun.

In ceea ce priveste obligatia de restituire, contractul de comodat incheiat in forma autentica sau printr-un inscris sub semnatura privata cu data certa, constituie titlu executoriu, in conditiile legii, in cazul incetarii prin decesul comodatarului sau prin expirarea termenului.

Daca nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai in cazul in care nu se prevede intrebuintarea pentru care s-a imprumutat bunul (art. 2157 C.civ.).