REFERAT ANALIZA DATELOR FINANCIAR-CONTABILE

ANALIZA REZULTATULUI SC INDAGRA SA CALARASI”

ANALIZA REZULTATULUI SC INDAGRA SA CALARASI

1. ANALIZA REZULTATULUI

Analiza financiara a intreprinderii are ca scop sa determine „performanta” intreprinderii la un moment dat (de regula, la incheierea unui exercitiu financiar).Pentru realizarea acestui scop, sunt utilizate doua instrumente contabile: bilantul si contul de profit si pierderi.

Contul de rezultate/profit si pierdere descrie si explica rezultatul contabil prin prisma structurilor de cheltuieli si venituri care le-au determinat, implicit a activitatilor consumatoare si producatoare de rezultate.

Contului de profit si pierdere, conform OMF nr.94/2001 modificat prin Ordinului nr.1752/2006 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere), (anexa 1).

Cheltuielile si veniturile reprezentate prin contul de profit si pierdere pot fi grupate dupa diverse criterii, dintre care de baza pot fi: cel al naturii cheltuielilor si veniturilor si cel al destinatiei cheltuielilor si veniturilor. Pentru modelarea structurilor de cheltuieli si venituri se pot folosi, asa cum prevede Directiva a IV-a, patru scheme. Doua din scheme au la baza criteriul diferentierii cheltuielilor de exploatare in functie de natura lor, respectiv destinatia cheltuielilor de exploatare. La randul sau fiecare schema se imparte in alte doua, in functie de forma de dispunere a cheltuielilor si veniturilor, tabel bilateral (anexa 2) sau lista (anexa 3).

Din analiza comparativa a celor doua scheme privind contul de profit si pierdere, dupa destinatie si dupa natura, se constata ca primul este centrat pe indicatorii privind cifra de afaceri si costul bunurilor vandute, iar cel de-al doilea pe indicatorii privind cifra de afaceri si productia exercitiului. O asemenea diferentiere este o consecinta a interesului investitional la care trebuia sa raspunda primul tip de tabel, respectiv a interesului fiscal onorat de-al doilea moment.

Contului de profit si pierdere prezinta modul de calcul al indicatorilor privind activitatea de exploatare astfel:

Cifra = Vanzarile de marfuri mai putin rabaturile, + Productia vanduta mai putin rabaturile,

de afaceriremizele si risturnurile acordateremizele si risturnurile acordate

Venituri din = Productia + Subventii de + Alte venituri + Venituri din provizioane

exploatare exercitiului exploatare din exploatare privind exploatarea

Cheltuieli = Costul + Cheltuieli + Lucrari si + Impozite + Cheltuieli + Alte cheltuieli+Amortizari

pentru marfurilor materiale servicii taxe si cu de exploatare si

exploatarevandute               executate varsaminte personalul provizioane

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor incepe cu studiul general al structurii si eficientei pe factori specifici activitatilor care le genereaza, conform naturii lor, respectiv cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare.

Daca se urmareste relatia intre venituri si cheltuieli, se constata ca nu toate cheltuielile genereaza venituri: numai cheltuielile de exploatare se coreleaza direct cu veniturile din exploatare; cheltuielile financiare nu au ca rezultat obtinerea de venituri financiare. Unele cheltuieli financiare, cum sunt cele cu dobanzile platite pentru creditele primite, trebuie corelate cu veniturile din exploatare, in vederea evaluarii riscului financiar. Cheltuielile extraordinare se pot corela partial sau nu se pot corela deloc cu veniturile extraordinare. Analiza structurii veniturilor si cheltuielilor pe tipuri de activitati se realizeaza pe baza ratelor de structura a contului de profit si pierdere, prin raportarea fiecarei categorii de cheltuieli, la totalul cheltuielilor, respectiv a fiecarei categorii de venituri la totalul veniturilor:

Cunoasterea structurii veniturilor totale pe tipuri de activitati prezinta o deosebita importanta deoarece influenteaza eficienta generala a cheltuielilor totale in raport cu veniturile totale.

Eficienta cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizata cu ajutorul indicatorului (ratei) „Cheltuieli la 1.000 lei venituri” care poate fi determinat atat pe total, cat si pe tipuri de activitati (de exploatare, financiara, extraordinara):

Cresterea eficientei cheltuielilor presupune reducerea nivelului indicatorului si este consecinta cresterii mai lente a cheltuielilor in comparatie cu veniturile, conform relatiei: Cheltuieli totale < Venituri totale.

Rezultatului aferent cifrei de afaceri (R) cuprinde rezultatul din productia vanduta aferent activitatii de productie (R) si rezultatul din vanzarile de marfuri aferent activitatii comerciale (Rmf):

R= R + Rmf

1) Rezultatul aferent productiei vandute (R) pentru activitatea industriala se determina ca diferenta intre productia vanduta (Pv) si costurile aferente acesteia (Ct):

R = Pv - Ct

Factorial, beneficiul productiei vandute este egal cu diferenta:

R = unde:

Q = volumul fizic al produselor vandute;S = structura sortimentala a productiei vandute;= pretul mediu de vanzare al produselor; c = costul complet unitar al produselor.

2) Rezultatul aferent vanzarilor de marfuri (Rmf) caracterizeaza performanta activitatii comerciale si se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Rmf = Mc – Ch circ = In care:

Mc = marja comerciala;Ch circ = cheltuieli de circulatie;R = volumul desfacerilor de marfuri;= cota medie procentuala de adaos comercial;= nivelul mediu relativ al cheltuielilor de circulatie.

1.1. ANALIZA STRUCTURALA A PROFITULUI

Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului are ca obiectiv stabilirea contributiei diferitelor tipuri de rezultate la variatia totala a rezultatului brut, precum si evidentierea dinamicii lor in cursul perioadei studiate. Analiza structurala a rezultatelor se poate realiza in doua moduri: dupa destinatia cheltuielilor de exploatare (pe functii ale intreprinderii) si dupa natura cheltuielilor de exploatare si a veniturilor.

1. Analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare (costul vanzarilor), se bazeaza pe informatii privind clasificarea cheltuielilor dupa functia sau destinatia lor ca parte a costului vanzarilor, distributiei sau activitatilor administrative (anexa 4).

Corespunzator metodei dupa destinatie, cei mai importanti indicatori de rezultate sunt urmatorii: rezultatul operational (marja bruta), rezultatul exploatarii, rezultatul financiar, rezultatul extraordinar, rezultatul brut al exercitiului.

Rezultatul operational = Cifra de afaceri neta – Costul vanzarilor

(marja bruta)

Costul vanzarilor sau costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate, este format din:

- costul de productie al produselor finite vandute, lucrarilor si serviciilor prestate pentru terti;

- costul de cumparare al marfurilor vandute.

Rezultatul = (Rezultatul operational + Alte venituri) – (Cheltuieli de + Cheltuieli generale)

exploatarii (Marja bruta) din exploatare distributie de administratie

Sursa informationala de baza pentru analiza structurala a rezultatului brut al exercitiului dupa destinatia cheltuielilor de exploatare o reprezinta:

a) Contul de profit si pierdere structurat pe baza gruparii cheltuielilor dupa functia sau destinatia acestora in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a contului de profit si pierdere;

b) Contul de profit si pierdere, structurat pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor si Nota explicativa 4 „Analiza rezultatului din exploatare”, in cazul intreprinderilor care utilizeaza aceasta forma de prezentare a contului de profit si pierdere.

Metoda costului vanzarilor ofera informatii mai relevante pentru utilizatori privind nivelul cifrei de afaceri si al costului aferent vanzarilor, constituind cea mai semnificativa si stabila metoda a veniturilor si cheltuielilor din exploatare, respectiv a veniturilor si cheltuielilor totale. Restul cheltuielilor de distributie si administrative nu depinde direct de nivelul vanzarilor sau al productiei intreprinderii.

2. Analiza structurala a rezultatelor dupa natura veniturilor si cheltuielilor are drept criteriu de structurare veniturile si cheltuielile dupa natura acestora (anexa 5). Astfel, rezultatul brut al exercitiului se va analiza structural pe cele trei activitati (exploatare, financiara si extraordinara), dupa modelul:

Rezultatul       = Rezultatul + Rezultatul + Rezultatul

brut exploatarii financiar extraordinar

sau

Rezultatul       = Rezultatul + Rezultatul

brut curent extraordinar

unde

Rezultatul       = Rezultatul + Rezultatul

curent exploatarii financiar

Analiza structurala a rezultatului brut se realizeaza pe baza metodei balantiere.

In analiza structurala a rezultatelor unei intreprinderi pe baza gruparii veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor se mai pot utiliza soldurile intermediare de gestiune (SIG), avand ca sursa informationala Tabloul soldurilor de gestiune (Tabloul SIG).

Schema de analiza structurala este:                         Venituri din

Rez. din exploatare

exploatare

Rezultat curent Cheltuieli de

(ordinar)                      exploatare

Venituri financiare

Rezultat brut               Rez.financiar

Cheltuieli

financiare

Venituri

extraordinare

Rez.extraordinar                              

Cheltuieli

extraordinare

1.2. ANALIZA PRIN PRISMA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE (SIG)

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune reprezinta o varianta a Contului de profit si pierdere. Aceasta pune in evidenta etapele formarii rezultatului unui exercitiu financiar, indeosebi la nivelul activitatii de exploatare, respectiv modul de folosire a resurselor materiale, financiare si umane in activitatea intreprinderii.

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori partiali de rentabilitate, calculati pe baza informatiilor oferite de contul de profit si pierdere, ca diferenta intre doua valori, de regula intre venituri si cheltuieli aferente unei anumite activitati.

Tabloul SIG este compus din urmatorii indicatori: marja comerciala, productia exercitiului, valoarea adaugata, excedentul brut de exploatare, rezultatul din exploatare, rezultatul curent al exercitiului, rezultatul extraordinar si rezultatul exercitiului.Acesti indicatori sunt indicatori sub forma de solduri si, de aceea, se mai numesc solduri intermediare de gestiune. Ei pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatilor unui agent economic

1) Marja comerciala. Acest indicator priveste activitatea comerciala desfasurata de agentii economici de distributie sau activitatea pur comerciala a celorlalti agenti economici si se determina scazand din veniturile obtinute din vanzarile de marfuri a costului marfurilor vandute, relatia de calcul fiind:

Marja comerciala = Venituri din vanzari de marfuri – Costul marfurilor vandute

Pentru agentii economici de distributie, marja comerciala devine mai semnificativa in analiza si gestiune, daca se determina pe marfuri sau pe grupe de marfuri.

2) Productia exercitiului, se obtine prin adunarea la veniturile din vanzarile de marfuri a veniturilor din vanzarea productiei, a veniturilor din productia stocata si a celor din productia de imobilizari, relatia de calcul fiind:

Productia = Venituri din + Variatia + Productia

exercitiului vanzarea productiei de

productiei stocate imobilizari

Acest indicator permite evaluarea performantelor anuale ale agentului economic.

3) Valoarea adaugata, exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de agentul economic bunurilor si serviciilor provenite de la terti si se determina prin doua procedee:

a) metoda productiei:

Valoarea= Productia + Marja - Consumul

adaugata exercitiului comerciala exercitiului provenit de la terti

b) metoda distribuirii sau aditionala

Valoarea adaugata = suma remuneratiilor tuturor factorilor de productie inclusiv statul

O asemenea formula dezvaluie faptul ca valoarea adaugata reprezinta o sursa de acumulari din care se face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica, respectiv:

Salarii si alte cheltuieli sociale…………………….Personalul

+ Impozitele si taxele………………………………Statul

+ Dobanzile………………………………………..Bancherii

+ Amortismentul…………………………………..Investitorii

= Valoarea adaugata

Acest indicator arata puterea economica a unitatii si se poate determina prin doua procedee:

- ca diferenta intre productia globala a exercitiului (marja comerciala + productia exercitiului) si consumul de bunuri si servicii furnizate de terti pentru aceasta productie (numit si consum intermediar);

- prin adunarea elementelor ce compun valoarea adaugata (salarii si alte cheltuieli sociale, impozite si taxe, dobanzi, amortizari, rezultatul exercitiului, alte elemente de valoare adaugata).

Valoarea adaugata = Valoarea adaugata -Amortizari de

neta exploatare

4) Excedentul (deficit) brut de exploatare, evidentiaza resursa obtinuta din exploatare in scopul mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv, remunerarea capitalurilor utilizate si a statului. Se obtine scazand din valoarea adaugata si a subventiilor de exploatare, valoarea impozitelor, varsamintelor asimilate si cheltuielile cu personalul, relatia de calcul fiind:

Excedentul =Valoarea + Subventii- Impozite, -Cheltuieli

brut de adaugata de taxe si de

exploatare                 exploatare varsaminte personal

asimilate

EBE = Venituri monetare din exploatare – Cheltuieli monetare din exploatare

Acest indicator nu este influentat de sistemul de amortizare practicat de unitate si nici de activitatea financiara, fiind considerat un indicator important in analizele de gestiune si analizele comparative intre agentii economici.

5) Rezultatul din exploatare este indicatorul care evidentiaza rentabilitatea economica obtinuta din activitatea normala, curenta (operatiunile curente), inclusiv operatiunile efectuate in exercitiile anterioare aferente exercitiului curent, nu sunt luate in calcul operatiile ce privesc activitatile financiara si exceptionala.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

6) Rezultatul curent al exercitiului evidentiaza rezultatul financiar obtinut din activitatea curenta a unitatii (activitatea de exploatare si financiara). Operatiunile financiare sunt incluse in operatiuni curente indiferent de caracterul lor ordinar (obisnuit) sau extraordinar.

7)Rezultatul extraordinar, exprima profitul sau pierderea aferenta activitatii extraordinare.

8) Rezultatul exercitiului, exprima profitul sau pierderea reflectata in contul “Profit si pierdere”, dupa ce s-a scazut impozitul pe profit.

Profitul poate fi utilizat pentru a putea determina anumite rate de rentabilitate.

Astfel, indicatorul rata rentabilitatii - exprima in marime relativa gradul in care capitalul societatii aduce profit si este unul din cei mai sintetici indicatori de eficienta a activitatii intreprinderii.Prin profit si rata rentabilitatii se reflecta rezultatele activitatii intreprinderii din toate stadiile circuitului economic-atat in stadiul de productie cat si in stadiul distributiei.Rata rentabilitatii caracterizeaza gradul de rentabilitate, singurul care diferentiaza intreprinderi cu acelasi beneficiu, dar cu rentabilitati diferite, ca urmare a unor costuri diferite. Numai raportand beneficiul la costuri se poate stabili gradul de rentabilitate al fiecarei intreprinderi si eficienta activitatii desfasurate.

Inclusa in categoria indicatorilor de eficienta, rata rentabilitatii se determina pe baza datelor din contul de rezultat sau din bilant, prin raportarea unui rezultat (excedent brut al exploatarii, rezultatul exercitiului) la un indicator de efort (costuri, cifra de afaceri, capital investit, capital propriu).

Calculate in mai multe variante, in functie de factorii raportului efect-efort, ratele de rentabilitate servesc la efectuarea comparatiilor in timp, in spatiu sau cu valori standard acceptate sau elaborate de organisme de specialitate, si pot fi exprimate prin urmatoarele variante:

Rentabilitatea veniturilor exprima eficienta valorificarii produselor si serviciilor oferite de unitate.

Rentabilitatea costurilor masoara eficienta consumului de resurse umane si materiale.

Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilitatii sunt:

1) Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc):

Rata rentabilitatii resurselor consumate (Rc) compara beneficiul (efectul) cu efortul propriu reflectat in costuri. Indicatorul caracterizeaza gradul de eficienta al consumului de factori de productie si se determina prin raportarea beneficiului aferent cifrei de afaceri la costurile acesteia. In functie de componenta cifrei de afaceri, analiza vizeaza atat factorii specifici rentabilitatii productiei vandute, cat si pe cei specifici vanzarilor de marfuri (din activitatea comerciala).

2) Rata rentabilitatii veniturilor (Rv):

Rata rentabilitatii veniturilor – indica raportul intre rezultatul net aferent cifrei de afacere a societatii si cifra de afaceri realizata. Asupra acestui indicator o influenta directa o are volumul productiei vandute.

3) Rata marjei brute (R_MBE):

Rata marjei brute – indica raportul intre excedentul brut de exploatare (EBE) si cifra de afaceri. Asupra acestui indicator influenteaza direct veniturile din exploatare care genereaza incasari – imediate sau ulterioare formate din vanzari si subventii de exploatare si cheltuielile de exploatare care implica plati – imediate sau ulterioare formate din costul de cumparare a marfurilor vandute, consumurile provenite de la terti, impozitele, taxele si varsamintele asimilate si cheltuielile cu personalul.

4) Rata rentabilitatii comerciale pure (Rrc):

Rata rentabilitatii comerciale pure – indica raportul dintre marja comerciala si vanzarile de marfuri. Asupra acestui indicator influenteaza direct volumul vanzarilor de marfuri si cheltuielile aferente acestora.

5) Rata rentabilitatii financiare (R_rf):

Rata rentabilitatii financiare - se exprima prin raportul dintre rezultatul (profitul) net si capitalul propriu. Asupra acestui indicator influenteaza structura capitalurilor permanente, adica de proportia dintre capitalul imprumutat, respectiv datoriile si capitalul propriu numit – parghie financiara.

6) Rata rentabilitatii economice (Rre):

Rata rentabilitatii economice - indica raportul intre rezultatul exercitiului inainte de deducerea sarcinilor financiare, respectiv dobanzilor si impozitelor si capitalul permanent independent de provenienta, respectiv capital propriu sau imprumutat pe termen mediu si lung.

Masoara eficienta resurselor alocate si trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si sa permita reinnoirea si cresterea activelor intr-o perioada cat mai scurta. Aceasta rata a rentabilitatii reflecta performanta economica a societatii, independent de modul de finantare si de sistemul fiscal.

7) Rata rentabilitatii activelor totale (R_rat):

Rata rentabilitatii activelor totale – indica raportul dintre rezultatul brut si capitalul permanent independent de provenienta, respectiv propriu sau imprumutat pe termen mediu si lung. Ca indicator derivand din indicatorul prezentat anterior – rata rentabilitatii economice - reflecta performanta economica a societatii, independent de modul de finantare si de sistemul fiscal.

8) Rata rentabilitatii generale (R_rg):

Rata rentabilitatii generale - indica raportul dintre rezultatul net si cheltuielile totale si reflecta eficienta consumurilor totale.

9) Pragul de rentabilitate (Pr) reflecta nivelul limita minim al productiei la care veniturile sunt egale cu total (costuri fixe + costuri variabile). Prin urmare este necesar a se realiza un anumit nivel al productiei pentru ca activitatea sa fie rentabila. Sub nivelul la care CA = Costuri totale sau profitul este egal cu zero, intreprinderea inregistreaza pierderi.

Pe baza unui numar mare de indicatori financiari pot fi apreciate laturi diferite ale bonitatii intreprinderii (performanta financiara). In final, se poate aprecia capacitatea beneficiara a intreprinderii, respectiv, capacitatea acesteia de a produce un anumit profit. Capacitatea beneficiara se determina ca diferenta intre profitul net si fondul de rulment al intreprinderii.

2 ANALIZA REZULTATULUI SC INDAGRA SA CALARASI

SC INDAGRA SA are in profilul de activitate efectuarea de servicii producatorilor agricoli de cereale si plante tehnice, privind depozitarea, pastrarea si conditionarea acestora, precum si comercializarea cerealelor si plantelor tehnice preluate de la producatori si valorificarea pe piata interna si la export.La solicitarea Administratiei Nationale a Rezervelor Materiale executa prestari servicii privind depozitarea si pastrarea rezervei de stat la cereale si leguminoase boabe.

Societatea dispune de laboratoare proprii pentru determinarea calitatii produselor conform procesului tehnologic actual. Prestarea de servicii pentru producatorii agricoli consta in acordarea de avansuri din credite in conditiile legii, aprovizionarea cu ingrasaminte chimice, pesticide, seminte si material saditor, combustibil, lubrefianti, piese de schimb pentru tractoare, masini agricole si alte instalatii si utilaje, la schimb cu produse cerealiere pe baza de contracte.

2.2. ANALIZA REZULTATULUI

Pentru analiza evolutiei in timp a veniturilor, cheltuielilor si rezultatului exercitiului financiar 2006 al SC INDAGRA SA CALARASI, s-au folosit datele din situatiile financiare incheiate la 31.12.2006. Elementele sunt comparate cu valorile din anul 2004 prezentate in Contul de profit si pierdere incheiat la 31.12.2006 prezentat in.

Analiza structurii veniturilor si cheltuielilor pe tipuri de activitati se realizeaza pe baza ratelor de structura a contului de profit si pierdere, prin raportarea fiecarei categorii de cheltuieli din debitul contului la totalul cheltuielilor, respectiv a fiecarei categorii de venituri din creditul contului la totalul veniturilor. Cunoasterea structurii veniturilor totale pe tipuri de activitati prezinta o deosebita importanta deoarece influenteaza eficienta generala a cheltuielilor in raport cu veniturile totale.

Eficienta cheltuielilor aferente veniturilor este caracterizata cu ajutorul indicatorului (ratei) „Cheltuieli la 1.000 lei venituri”, care poate fi determinat atat pe total, cat si pe tipuri de activitati:

ANEXA 1

Analiza soldurilor intermediare de gestiune  RON

Structura evolutiei elementelor SIG

Pe baza datelor din anexa nr.1 se obtin urmatoarele rezultate:

1) Modificarea indicatorului de eficienta este diferenta cheltuielilor la 1.000 lei venituri in 2006, fata de 2004:

Variatia cheltuielilor = Cheltuieli totale 2007 – Cheltuieli totale 2006 =

aferente veniturilor Venituri totale 2007 Venituri totale 2006

9.945.823 x 1.000 – 8.433.041 x 1.000 = 936 – 1.065 = - 129‰

10.625.838 7.921.211

2) Factorii de influenta sunt calculati ca suma a variatiei cheltuielilor cu variatia veniturilor:

Variatia = Cheltuieli totale 2007 – Cheltuieli totale 2006 =

cheltuielilor Venituri toatale 2007 Venituri totale 2006

= 9.945.823 x 1.000 – 1.065 = 1.256 – 1.065 = +191‰

7.921.211

Variatia= Cheltuieli totale 2007 - Cheltuieli totale 2006 = 936 – 1.256 = - 320‰

veniturilor Venituri totale 2007 Venituri totale 2006

Prin insumare se verifica egalitatea:

Variatia cheltuielilor Variatia veniturilor = + 191 + (-320) = - 129‰ = Variatia cheltuielilor aferente veniturilor            In concluzie:

Reducerea indicatorului cu 129 atesta cresterea eficientei cheltuielilor aferente veniturilor totale.

Reducerea indicatorului a fost consecinta cresterii mai rapide a veniturilor comparativ cu cheltuielile.

10.625.838 = 1,34 mai mare decat 1,17 = 9.945.823

7.921.211             8.433.041

Structura cheltuielilor si a veniturilor arata inexistenta activitatii extraordinare.

A crescut ponderea cheltuielilor de exploatare si s-a redus ponderea cheltuielilor financiare.

A crescut ponderea veniturilor din exploatare si s-a redus ponderea veniturilor financiare.

ANEXA 2

Analiza ratelor de rentabilitate

RON

Structura evolutiei ratelor rentabilitatii

Principalii indicatori prin care se poate analiza rata rentabilitatii sunt redati dupa cum urmeaza:

1) Rata rentabilitatii resurselor consumate = Profit net/Cheltuieli aferente CA x100

Rrrc 2006 = - 511.830 x 100 = - 6,62% Rrrc 2007 = 318.081 x 100 = 4,25%

7.486.123 7.731.640

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 de 4,25% si o abatere in plus de 10,87% fata de anul 2006, indica un nivel bun in comparatie cu nivelul realizat in anul precedent cat si in comparatie cu societatile din agricultura judetului pentru care informatiile statistice indica nivelul realizat de sub 4,0%. Realizarea indicatorul in anul 2007 a fost determinata atat de obtinerea unui profit net favorabil cat si de realizarea de cheltuieli sub nivelul realizat in anul precedent.

2) Rata rentabilitatii veniturilor = Profit net/ CA x100

Rrv 2006 = -511.830 x 100 = -6,42%Rrv 2007 = 318.081 x100 = 2,98%

10.663.147 7.975.323

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 de 2,98% si o abatere in plus de 9,40% fata de anul 2006, indica un nivel mai bun fata de anul precedent si a fost determinata in principal de cresterea cifrei de afaceri cu 33% in conditiile realizarii cheltuielilor aferente cifrei de afaceri in procent de numai 96,82% .

3) Rata marjei brute = EBE /CA x100

Rmb 2006 = 243.683 x100 = 3,06% Rmb 2007 = 3.177.024 x100 = 29,80%

7.975.323 10.663.147

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 de 29,8% si o abatere in plus de 26,74% fata de anul 2006, indica o imbunatatire a indicatorilor de rentabilitate urmare influentei pozitive a excedentului brut de exploatare.

4) Rata rentabilitatii comerciale pure = Marja comerciala / Vanzari de marfuri x 100

Rrcp 2006 = 659.572 x 100 = 10,19%Rrcp 2007 = 122.476 x 100 = 2,25%

6.474.2665.441.240

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 de 2,25% indica o involutie a acestuia in minus cu 7,94% fata de anul 2006 determinata de reducerea veniturilor din vanzarea de marfuri cu 15,96% in conditiile in care cheltuielile privind marfurile au scazut cu doar 8,53%.

5) Rata rentabilitatii financiare = Profit net / Capitaluri proprii x 100

Rrf 2006 = -511.830 x100 = -20,63% Rrf 2007 = 318.081 x 100 = 11,36%

2.480.835 2.798.916

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 indica o evolutie a profitul net, care reprezinta 11,36% din capitalurile proprii cu o abatere pozitiva de 31,99% fata de anul 2006.

6) Rata rentabilitatii economice = Profit din exploatare / Total active x 100

Rre 2006 = -274.862 x 100 = -3% Rre 2007 = 805.422 x 100 = 8,17%

9.162.844 9.860.969

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 indica o pondere a profitului din exploatare de 8,17% din activele totale ale societatii si o abatere pozitiva de 11,17% fata de anul 2006.

7) Rata rentabilitatii activelor totale = Profit brut / Active totale x 100

Rrat 2006 = - 511.830 x 100 = -5,59% Rrat 2007 = 680.015 x 100 = 6,90%

9.162.844 9.860.969

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 indica o pondere a profituluibrut de 6,90% din activele totale ale societatii si o abatere pozitiva de 12,49% fata de anul 2006.

8) Rata rentabilitatii generale = Profit net / Cheltuieli totale x 100

Rrg 2006 = -511.830 x100 = -6,07% Rrg 2007 = 318.081 x 100 = 3,20%

8.433.041 9.945.823

Nivelul realizat de SC INDAGRA SA in anul 2007 indica o pondere a profituluinet de 3,20% din totalul costurilor societatii si o abatere pozitiva de 9,27% fata de anul 2006.

Din analiza structurii rezultatelor din contul de profit si pierdere (anexa nr.2) putem concluziona urmatoarele:

Rezultatul din exploatare (beneficiu) a crescut cu 393,03% pe seama cresterii veniturilor din exploatare cu 34,15% fata de anul 2004.

Rezultatul financiar (pierdere) inregistreaza o reducere a pierderii cu 47,08% pe seama diminuarii cheltuielilor financiare cu 47,03%.

Rezultatul curent (beneficiu) a crescut cu 232,86% pe seama cresterii veniturilor din exploatare si reducerea cheltuielilor financiare.

Rezultatul extraordinar fiind 0 nu se poate analiza.

Rezultatul brut inregistreaza o crestere cu 32,86% fata de anul precedent, influentat de cresterea mai rapida a valorii adaugate.

Rezultatul net (beneficiu) reprezinta, in marimi absolute, masura rentabilitatii financiare a capitalului propriu subscris si varsat de actionari. Acest indicator inregistreaza in perioada analizata o crestere de 162,15% pe seama cresterii veniturilor din exploatare si diminuarea cheltuielilor financiare.

Din analiza soldurilor intermediare de gestiune conform anexei nr.15, se poate afirma urmatoarele:

Marja comerciala inregistreaza o diminuare cu 18,57% datorita scaderii veniturilor din vanzarea de marfuri cu 15,96% si cresterii pretului de achizitie cu 8,53% fata de anul 2004.

Productia exercitiului are o crestere de 257,42% datorata cresterii veniturilor din prestari servicii cu 247,18% fata de anul precedent.

Valoarea adaugata exprima ceea ce adauga intreprinderea la circuitul economic prin propria activitate - prestari servicii. Nivelul absolut al indicatorului are o crestere substantiala de 268,18% in perioada analizata, datorata in principal cresterii productiei exercitiului cu 257,42%.

Excedentul brut de exploatare (EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii, care permite sa se masoare capacitatea de a genera si a conserva fonduri in conditii de functionare. Este independent de politica financiara, fiscala si in domeniul amortizarii.

Din analiza datelor, EBE inregistreaza o crestere de 1203,75% influentata de valoarea productiei exercitiului.

In urma elaborarii acestui proiect se poate concluziona si propune urmatoarele:

Activitatea economico-financiara desfasurata de SC INDAGRA SA in anul 2006 a fost mult superioara celei din anul precedent, societatea inregistrand un profit net in suma de 318.081 lei, comparativ cu pierderea in suma de 511.830 lei, inregistrata la 31.12.2004. Analiza contului de profit si pierdere, are ca punct de plecare “Situatia receptionarilor de produse' – pe baze, facand comparatie intre capacitatea de depozitare si preluarile in anul 2006 determinand gradul de ocupare. Trebuie mentionat ca Baza Fundeni este inchisa. Legat de veniturile din prestari servicii, factorii de raspundere, respectiv conducerea unitatii, conducerile bazelor-siloz au colaborat indeaproape la elaborarea tarifelor de prestari servicii, corelandu-le cu tarifele potentialilor concurenti din zona.

Cifra de afaceri a crescut semnificativ de la 7.975.323 lei la 10.663.147 lei, cu concretizare si in realizarea de profit. O modificare in structura cheltuielilor de exploatare a fost cea adusa de aplicarea Standardelor si anume faptul ca elemente precum “despagubiri, amenzi, penalitati”, “datorii si subventii acordate/primite” devin componente ale rezultatului din exploatare acest fapt conducand la diminuarea rezultatului din exploatare. Cu privire la organizarea si calitatea managementului societatii s-a cautat determinarea gradul de adecvare a structurii organizatorice, la marimea si specificul firmei, calitatea relatiilor functionale dintre compartimentele aparatului de conducere, stabilirea conducerii, gradul de adaptabilitate la cerintele specifice unei economii de piata, gradul de comunicare intre conducere si personalul firmei, gradul de organizare si stabilire a relatiilor cu partenerii de afaceri.

Ca o apreciere generala asupra organizarii societatii se poate afirma ca structura organizatorica ilustreaza perioada de tranzitie de la o economie centralizata la o economie de piata. Din aceasta cauza functionarea societatii este rigida, nu are capacitate de raspuns rapid la factorii veniti din mediul in care functioneaza.

Referitor la politica privind protectia mediului, se are in vedere elaborarea unui Program de conformare, care sa defineasca politica vizavi de protectia mediului. Astfel, se vor crea perdele de vegetatie in jurul amplasamentelor, eliminarea oricarei scurgeri de combustibil prin verificarea periodica a rezervelor de carburanti si ingroparea bazinului; executarea unor platforme betonate si imprejmuite pentru colectarea deseurilor rezultate din procesul tehnologic de munca; dotarea pe viitor cu echipamente tehnologice care sa aiba un grad redus de zgomot si vibratii; alinierea la standardele U.E. in vederea protectiei mediului.

Puncte slabe ale societatii:

- Riscul reducerii veniturilor din vanzari de marfuri;

- Reducerii capacitatilor de productie, prin vanzari de active;

- Administrarea ineficienta a unui spatiu administrativ excedentar;

- Neutilizarea la capacitate a spatiilor de pastrare si depozitare a cerealelor;

- Lipsa serviciului de marketing privind studiul pietei, publicitate, promovarea vanzarilor, acesta fiind in sarcina unui personal necalificat in acest sens;

Puncte tari ale societatii:

- Societatea este situata in zona geografica cu preponderenta agricola.

- Asocierea in participatiune cu alte societati cu obiect de activitate in agricultura.

- Posibilitati de inchiriere a spatiilor excedentare neutilizate de societate.

- Posibiltati de extindere a gamei de servicii pentru alte societati agricole printr-un management eficient.

- Personal calificat si cu experienta.

- Existenta unor clienti stabili.

Analizand toate aceste date din Bilant, Contul de profit si pierdere + Note, in final se pot contura unele propuneri:

Impulsionarea incasarii debitelor din contul 411 “Clienti” in vederea acumularii de disponibilitati banesti; achizitionarea de utilaje moderne, o buna utilizare a mijloacelor fixe in vederea reducerii costurilor pentru a oferi clientilor servicii ieftine.

Volumul productiei sa fie corelat cu volumul cererii si utilizarea eficienta a capacitatilor de productie constituind factori decisivi ai nivelului rentabilitatii; stabilirea unor clienti statornici, de lunga durata, care sa dovedeasca seriozitate in afaceri.

Modernizarea sectorului informatic prin dotarea depozitelor cu calculatoare moderne, formarea unei retele pentru o legatura directa cu conducerea societatii in scopul circularii rapide a informatiei, luarea deciziilor in timp util, reducerea costurilor cu telefoanele si consumului de combustibil.

Pentru imbunatatirea activitatii societatii analizate - SC INDAGRA SA CALARASI este importanta aplicarea unui management strategic, de anticipare a modificarilor ce trebuie operate in cadrul societatii si in interactiunile acesteia cu mediul, angajarea de personal cu studii superioare in compartimentul de marketing.

BIBLIOGRAFIE

CUPRINS

1. Analiza rezultatului

1.2. Analiza structurala a profitului

1.2.2. Analiza prin prisma SIG

2.1. Prezentarea societatii

2.2. Analiza rezultatului