Previziunea trezoreriei

1 Bugetul de trezorerie - consideratii generale

Conducerea moderna a agentilor economici in cadrul economiei de piata presupune realizarea unei previziuni a activitatii economico - financiare. In cadrul acestei previziuni, cea mai importanta activitate o reprezinta previziunea financiara. Instrumentele principale de realizare a previziunii financiare sunt bugetele intreprinderii care servesc nevoilor interne de orientare spre realizarea obiectivelor propuse in exercitiul urmator si care traseaza traiectoriile de parcurs pentru realizarea acestora.

Bugetul de trezorerie este consecinta elaborarii bugetelor specifice ale intreprinderii (bugetul vanzarii, productiei, investitiilor etc.) si restrictia ultima determinata de necesitatea mentinerii capacitatii de plata. Obiectivul politicii de trezorerie este stapanirea fluxurilor financiare si sincronizarea incasarilor cu platile pentru a se asigura permanent capacitatea de plata a intreprinderii. Daca echilibrul nu poate fi atins in conditii favorabile, se poate revizui ansamblul bugetelor anuale, politica creditelor pentru clienti, ritmul de investitii etc.

Bugetul de trezorerie are ca functiune principala previziunea incasarilor si platilor pornind de la previziunea cheltuielilor din care sunt excluse cele neplatibile si de la previziunea vanzarilor din care sunt excluse cele neincasabile. Astfel, incasarile vor cuprinde: vanzarile cu incasare imediata, incasarea vanzarilor pe credite din perioada anterioara, vanzari de valori mobiliare, vanzari de imobilizari, obtinerea unui imprumut, vanzarea unor noi emisiuni de titluri, incasarea chiriilor, dobanzilor, dividendelor, altor venituri . Platile vor cuprinde: plata cumpararilor la vedere si pe credit din perioade anterioare, plata salariilor si a altor drepturi de personal, plata altor cheltuieli de exploatare, de administratie, si desfacere, varsarea impozitelor si taxelor la Bugetul public national, achizitii de imobilizari, plata dobanzilor si a ratelor scadente, plata dividendelor catre actionari, alte plati.

2. Elaborarea  bugetului de trezorerie

Elaborarea bugetului de trezorerie cuprinde doua faze importante:

1)     previziunea incasarilor si platilor

2)     determinarea si acoperirea soldurilor de trezorerie care rezulta din compararea incasarilor cuplatile. Tot aici se mai cuprind urmatoarele operatii: determinarea soldurilor de trezorerie inainte de acoperire; acoperirea prin credite a deficitului de trezorerie sau plasarea excedentului de trezorerie .

Costul creditelor genereaza plati suplimentare care majoreaza necesarul de finantat, iar plasamentele de trezorerie sunt generatoare de venituri care vor majora incasarile .Avand in vedere si aceste influente se realizeaza elaborarea bugetului definitiv de trezorerie. Elaborarea bugetului de trezorerie este ultima etapa de previziune cu ajutorul bugetelor, trezoreria fiind rezultanta previziunilor din celelalte bugete. Elaborarea bugetului de trezorerie se face in baza a trei documente de evidenta si previziune, respectiv : bilantul de deschidere al perioadei de gestiune, contul de rezultate previzionat si bilantul previzional .

Trezoreria este determinata de fluxurile financiare ale perioadei de gestiune, determinate la randul lor de veniturile si cheltuielile perioadei si de modificarea soldurilor, creantelor si datoriilor de la inceputul si sfarsitul perioadei.

I = SC₀ + V - SC₁

I = incasarile perioadei

Sc₀ = solduri creante la inceputul perioadei

Sc₁ = solduri creante la sfarsitul perioadei

V = venituri previzionate

Pl = Sd₀ + CH - Sd₁

Pl - platile perioadei

Sd₀ - sold datorii la inceputul perioadei

Sd₁ - sold datorii la sfarsitul perioadei

CH - cheltuieli previzionate

I si Pl - sunt in bugetul de trezorerie

Sc_o si Sd₀ - din  bilantul de deschidere al perioadei de gestiune

V si CH - din contul de rezultate previzional

Sc₁ si Sd₁ - din bilantul previzional

O previziune pertinenta a trezoreriei se face la nivel anual cu defalcare trimestriala si lunara.Aceasta previziun va fi revazuta permanent pe parcursul exercitiului financiar si detaliata dupa necesitati. Dupa stabilirea cifrei vanzarilor previziunea incasarilor din aceste vanzari se poate fundamenta avand la baza o evidenta statistica a esalonarii in timp a incasarii veniturilor lunare. In functie de domeniul economic intre momentul vanzarilor si cel al incasarilor rezulta un decalaj semnificativ de la 30 - 90 zile.

Previziunea incasarilor - trebuie sa aiba in vedere modificarile ce vor avea loc in structura vanzarilor si in gradul de solvabilitate al clientilor care vor influenta decalajul intre datele livrarilor si cele ale incasarilor.

Previziunea platilor - se face in principiu la fel ca cea a incasarilor, avand in vedere previziunea cheltuielilor si ordonarea previzibila a platilor pentru aceste cheltuieli. Natura diferita a cheltuielilor determina insa o serie de particularitati astfel:

aprovizionarile cu materii prime si materiale se previzioneaza in corelatie cu stocurile si cu previziunea aprovizionarilor. Scadentarea la plata a acestor aprovizionari se face in mod similar cu previziunea esalonarii incasarilor.

previziunea cheltuielilor de personal se face in functie de politica intreprinderii privind forta de munca, iar scadentarea platii salariilor nete este de obicei chenzinala.

impozitele, taxele si contributiile catre Bugetul public national au termene fixe de plata stabilite prin acte normative de regula lunare sau trimestriale .

In previziunea platilor se au in vedere, de asemenea si scadentele previzibile ale platilor ce rezulta din celelalte bugete cum ar fi: achizitii de active imobilizate, rambursari de imprumuturi, plata dividendelor .

Pentru acoperirea soldului de trezorerie deficitar inainte de a se apela la credite se impun a fi luate unele masuri ca: avansarea unor incasari prin reducerea volumului si duratei creditelor comerciale acordate clientilor sau chiar prin solicitarea incasarii in avans a unor vanzari; amanarea unor plati prin prelungirea creditelor furnizorilor sau chiar eliminarea unor plati in avans; renuntarea la efectuarea unor cheltuieli (pentru investitii) .

Daca si in urma acestor masuri rezulta un sold deficitar, acesta urmeaza a fi acoperit din credite noi de trezorerie si de scont. In cazul in care se previzioneaza un sold excedentar al trezoreriei se impune mai intai o analiza a provenientei acestuia.

El poate proveni fie dintr-un fond de rulment prea mare ca urmare a contractarii unor datorii financiare, fara o intrebuintare imediata, fie printr-un necesar al fondului de rulment redus, determinat de o scadenta a platilor mult mai mare decat cea a incasarilor. In aceasta situatie se urmareste un plasament al trezoreriei cat mai rentabil, cat mai putin riscant si cu cea mai buna lichiditate. In vederea optimizarii plasamentelor se are in vedere conditiile pe care le ofera piata de capital, monetara si financiara.

Astfel, se pot face plasamente de trezorerie cum ar fi: depozite la termen, certificate de depozit, bilete de trezorerie, cumpararea de actiuni si obligatiuni. In principiu, un plasament cu cat se face pe un termen mai lung este mai rentabil, dar mai putin mai lichid si invers. Cumpararea unor titluri emise de alte societati cu o foarte buna pozitie in bursa are cele mai mari sanse de a optimiza plasamentele de trezorerie.