Noi dimensiuni ale informatiei de tip cost in luarea deciziei

Noi dimensiuni ale informatiei de tip cost in luarea deciziei

Costurile au un inteles practic numai in relatie cu obiectivele specifice pentru care este realizata evidenta lor. Notiunile referitoare la costuri nu trebuie interpretate in mod absolut pentru ca ele in mod normal necesita ca analizele si estimarile sa fie facute in contextul unei anumite situatii si intr-un anumit interval de timp.

Sistemul informational al costurilor joaca un rol important in fiecare entitate in procesul de elaborare al deciziilor. In literatura de specialitate americana, rolul costurilor este descris ca fiind un management informational. O sarcina importanta a managementului este asigurarea controlului asupra operatiunilor, proceselor, sectoarelor de activitate si asupra costurilor. Desi la atingerea obiectivelor unei entitati concura mai multe sisteme de control, sistemul informational al costurilor este unul dintre cele mai importante pentru ca monitorizeaza rezultatele celelalte.

Analiza detaliata a cheltuielilor, calcului costului de productie, cuantificarea pierderilor, estimarea eficientei muncii ofera o baza solida pentru controlul de gestiune. Cunoasterea costurilor reprezinta un factor decisiv in vederea luarii unor decizii sau planificarea activitatilor viitoare. Managerii sunt preocupati si de costurile ce vor aparea in viitor, nivelul acestora stand la baza deciziilor de aprovizionare, productie si la baza politicilor de preturi.

Un factor important il constituie eficienta sistemului informational al costurilor. Astfel daca informatia oferita de acesta nu este folositoare pentru sprijinul deciziilor, nici pentru control nici pentru planificare se pune intrebarea “care e valoarea informatiei respective?”.

Sistemul informational al costurilor trebuie sa satisfaca o serie de cerinte

1.     este sistemul adecvat pentru entitate din punct de vedere al modului de productie al bunurilor sa serviciilor

2.     rapoartele situatiile/analizele care se constituie ca iesiri ale sistemului contin informatii relevante scopului propus

3.     aceste iesiri apar la intervale regulate si destul de mici pentru a asigura eficienta

4.     informatia prezentata este relevanta si suficient de detaliata si exacta pentru scopul urmarit

→ fiecare sistem informational al costurilor va fi unic deoarece sistemul informational trebuie sa raspunda cerintelor unei anumite entitati.

In general, contabilitatea de gestiune acopera o sfera de actiune mai larga si foloseste tehnici mai avansate decat calculatia costurilor. O cerinta de baza pentru contabilitatea de gestiune este tocmai existenta unui sistem solid de informatii a costurilor, sistem capabil sa furnizeze date fundamentale.

Menirea contabilitatii de gestiune este aceea de a oferi informatii. Adesea acestea au un grad inalt de detaliere in sprijinul planificarii, controlului, fundamentarii deciziilor, punand accentul pe costul lucrarilor, serviciilor, etc.

Asociatia Americana de Contabilitate face referire la calculatia costurilor spunand: “aplicarea unor tehnici si concepte adecvate in prelucrarea datelor economice dintr-o perioada ulterioara si a celor previzionate ale unei entitati pentru a ajuta managerii in stabilirea planurilor pentru obiectivele economice realizabile si in luarea de decizii rationale in vederea realizarii acestor obiective.”

Rolul contabilitatii de gestiune, a calculatiei costurilor consta in asigurarea unor informatii pertinente pentru managerii entitatii pentru luarea deciziilor.

Exista cateva reguli de baza in ceea ce priveste luarea deciziilor

1. valoarea monetara estimata
2. regula maxi-min
3. regula maxi-maxi
4. regula regretului min-maxi.

1. Valoarea monetara estimata. Contabilitatea prin definitie opereaza cu etalonul banesc. Are deci nevoie de un indicator care sa arate in ce masura o decizie ar fi mai avantajoasa decat alta. Acest indicator este valoarea monetara estimata; se calculeaza ca medie ponderata a rezultatelor exprimate in bani cu probabilitatile facute fiecaruia dintre rezultate. Valoarea monetara estimata are ca si avantaje

Eseu: Abordare integrata a riscurilor pentru corporatiile transnationale Eseu: Politici de atragere a Investitiilor Internationale (II) in era globalizarii

- calcule facile si usor de facut.

- ia in considerare din punct de vedere aritmetic toate rezultatele.

- reprezinta intreaga distributie intr-o singura valoare.

- ofera posibilitatea de a transfera efectele incertitudinii intr-un proces de evaluare.

Neajunsuri ale indicatorului

prin reprezentarea intregii distributii printr-o singura valoare sunt ignorate alte caracteristici ale distributiei (intervalele).

presupunand ca decidentul e neutru, in caz de risc el va trata in mode gal alternativele.

2. Regula maxi-min (cea mai buna dintre variantele rele). Este o regula decizionala preventiva bazata pe maximizarea minimizarii pierderii ce ar putea aparea.

3. Regula maxi-maxi (regula cea mai buna dintre variantele bune). E o regula optimista. Maximizeaza maximum ce poate fi obtinut.

4. Regula minimizarii regretului presupune maximizarea regretului maxim ce poate aparea din alegerea unei anumite strategii. Se alcatuieste tabelul regretelor =pierderea oportunitatilor prin luarea unei anumite decizii in anumite conditii.

Regula maxi-min, maxi-maxi si cea a regretului mini-max sunt considerate reguli decizionale alternative. Eoarece pierderea este opusul castigului este de prevazut ca notiunile de pierdere de oportunitate si valoarea monetara estimata sa aiba o anumita legatura. Pierderea oportunitatii ponderata cu probabilitatea ca aceasta sa se petreaca va rezulta pierderea de oportunitate asteptata.

In teoria economica se afirma ca la baza luarii unei decizii sta asa-numitul cost de oportunitate=valoarea urmatoarei celei mai bune alternative disponibile.

Cele patru reguli prezentate permit decidentului sa se orienteze asupra contextului si alternativelor fiind capabil sa ia o decizie optima. In practica este improbabil ca aceste decizii sa fie adoptate.

Managerul pentru clasificarea unui complex de decizii poate apela la arborii decizionali-metoda grafica ce reprezinta o secventa de decizie interrelationala si rezultatul ce ar putea aparea in procesul decizional.

Valoarea monetara estimata poate fi folosita si pentru optimizarea nivelului de afaceri, adica pentru a calcula nivelul stocului/profitului maxim cand cererea este subiect al variatiilor aleatorii intr-o perioada.

Intotdeauna este bine sa facem distinctie intre o decizie buna si un rezultat bun pentru ca una poate exista fara cealalta si invers.

Rationamentul in conditii de incertitudine nu garanteaza ca vom obtine cel mai bun rezultat intotdeauna. E posibil ca ghinionul sa produca rezultate neprevazute chiar daca s-au luat decizii bune. Decizia se bazeaza pe informasia disponibila in acel moment. Decizie buna=maximum de protectie impotriva situatiilor nefavorabile.

Managerul in pragul luarii unei decizii poate recurge la informatii suplimentare, dar informatiile suplimentare implica si costuri suplimentare. In practica niciodata managerul nu se confrunta cu o singura decizie. Sistemul informational furnizeaza o paleta larga de informatii. Abordarea cost-beneficiu trebuie focalizata spre efectul colectiv al deciziilor intr-o entitate.

Un sistem informational complex si costisitor pentru contabilitate poate oferi suficiente date si chiar functionalitati pentru intocmirea bugetelor.

O aplicatie ieftina implementata pe un calculator poate oferi suficiente date pentru fundamentarea deciziilor. Alegerea unui sistem informational depinde de specificul deciziilor.

Utilizarea informatiei de tip cost in luarea deciziilor

In contabilitatea de gestiune, categoria de cost este folosita in diferite scopuri. Este o multitudine de tipuri de costuri, ce sunt clasificate in functie de nevoile managerului.

Exista Cost-management ce inseamna mai mult decat masurarea si raportarea costurilor. Este o filozofie, o atitudine, un set de tehnici pentru a crea mai multa valoarea la un cost mai mic.

Este o filozofie a imbunatatirii deoarece promoveaza ideea cautarii de moduri de actiune pentru ca entitatea sa ia decizii potrivite in scopul crearii de valoare. Cost-managementul este o atitudine proactiva pentru ca acestea nu se intampla pur si simplu, sunt rezultatul anumitor decizii. Nu trebuie doar sa calculeze costuri ci trebuie sa devenim parteneri in luarea deciziilor legate de costuri.

Exista un set de tehnici ce formeaza sistemul de cost necesar luarii deciziilor manageriale.

Pentru a lua o decizie sunt importante 4 informatii privind costurile:

1. Care costuri sunt influentate de decizia ce trebuie luata?
2. La ce se renunta daca se alege o solutie in locul alteia? (a decide inseamna a renunta).
3. Cum se vor comporta costurile ce antreneaza opiniile avute in vedere dupa luarea deciziilor?
4. Cum se poate actiona asupra lor?

1. Care costuri sunt influentate de decizia ce trebuie luata?

In momentul luarii deciziei trebuie considerate numai costurile care se schimba in functie de solutia retinuta pe intervalul de timp al acesteia. Nu toate costurile stau la baza deciziilor ci numai cele relevante.

Un cost este pertinent daca este elaborat la momentul potrivit pentru decidentul potrivit cu o precizie satisfacatoare pentru acesta.

Acest cost este un cost previzional, costul suplimentar antrenat de luarea deciziei. Un cost ce este prezent intr-o alternativa dar lipseste din celelalte este un cost diferential.

Aceasta metoda este esentiala in luarea deciziei si poate fi utilizata atat pentru luarea deciziei pe termen scurt cat si cea pe termen lung. Costurile ce pot fi evitate sunt relevante pentru decizie. Astfel un cost evitabil este acela ce poate fi eliminat in intregime ca rezultat al alegerii unei alternative din mai multe in elaborarea deciziilor.

Exista si costuri neevitabile care nu difera de la o alternativa la alta, ele sunt in general costuri istorice care nu se pot actiona pentru fundamentarea deciziilor viitoare. In literatura de specialitate, exista in permanenta preocuparea pentru folosirea unei terminologii adecvate.

Costurile pertinente pot fi determinate apeland la

Costurile calculate in perioada de gestiune precedenta.

Costurile calculate in perioada de gestiune precedenta, dar actualizate.

Tarife concurentiale.

Costuri calculate in urma unei analize tehnico-economice.

Aceleasi costuri calculate in legatura cu un buget de exploatare si rezultand din acesta.

Puterea de influenta a managementului asupra costurilor e determinata atat de posibilitatea campului de aplicare a costului cat si identificarea costurilor pa care managerul le poate controla sau nu.

Se disting

• Costul reversibil si costul ireversibil.
• Costul controlabil si costul administrat.
• Costuri determinate si costuri discretionare.
• Costuri vizibile si costuri ascunse.
• Costuri interne si costuri externe.