Metoda si principiile metodei contabilitatii

Metoda si principiile metodei contabilitatii

Obiectul de studiu al contabilitatii se sprijina pe o metoda corespunzatoare care particularizeaza aceasta stiinta de celelalte stiinte economice.Din punct de vedere al metodei distingem:

-contabilitatea in partida simpla

-contabilitatea in partida dubla

In conformitate cu conceptul general de metoda si tinand seama de larga raspandire a celei din, urma metoda contabilitatii poate fi definita ca sistemul logic de studiere a existentei si miscarii elementelor patrimoniale care formeaza obiectul ei de studiu, sistem conncretizat in dubla reprezentare a patrimoniului si dubla inregistrare a operatiunilor care ii aduc transformari si privit in stransa legatura cu procedeele si instrumentele de realizare.In esenta metoda se reflecta in legatura permanenta ce se realizeaza intre mijloacele economice pe de o parte si procesele economice pe de alta parte.

Principiile si esenta metodei contabilitatii in partida dubla.

Dubla reprezentare si dubla inregistrare care impreuna alcatuiesc ceea ce se denumeste teoria partidei duble, se completeaza cu alte componente, alcatuind in esenta sistemul principiilor si regulilor metodologice pe care se cladeste metoda contabilitatii si care stau la baza logicii inregistrarilor contabile.Acest sistem cuprinde:

-principiul entitatii patrimoniale sau contabile;

-dubla reprezentare a starii patrimoniului;

-principiul inregistrarii cronologice si sistematice;

-principiul inregistrarii sintetice si analitice;

-fundamentarea documentara a inregistrarilor contabile;

-principiul autonomiei exercitiului si inregistrarii complete dar cu delimitarea pe perioade de gestiune a operatiunilor.

Cumparator

Vanzator

1.Contabilitatea este grefata pe un patrimoniu si se organizeaza la un patrimoniu considerat inchis.Potrivit acestui principiu, operatiunile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate numai din punct de vedere al unui titular, care raspunde de acest patrimoniu.Pentru intelegerea acestui principiu ca si a urmatoarelor, ne vom referi ca exemplu, la aprovizionarea cu marfuri in cazul unui comerciant sau cu materii prime in cazul unei intreprinderi industriale de la un furnizor.Aceasta operatiune, se reflecta atat in contabilitatea clientului, respectiv cumparatorului cat si in cea a furnizorului, respectiv vanzatorului sub doua aspecte:

Analiza: Programarea strategica a unei afaceri Referat: Grupul Aquila - distributie active, transportul international si intern si a serviciilor logistice

2.Principiul dublei reprezentari a patrimoniului are o determinare reala data de cele doua laturi ale patrimoniului, care cuprinde:

-pe de o parte activele sau mijloacele intreprinderii privite din punct de vedere al existentei lor materiale;

-pe de alta parte privite ca surse de provenienta, ca drepturi si obligatii, ca relatii economico-juridice.

Realizarea acestui principiu presupune utilizarea a doua randuri de conturi pentru refletarea celor doua laturi ale patrimoniului.

In exemplul de mai sus, marfurile sau materiile prime primite de la furnizor dau nastere la doua fenomene distincte si de natura diferita.Intreprinderea dispune de stocuri de marfuri sau materii prime dar pana cand va intocmi formele de plata si se va realiza transferul sumelor corespunzatoare, in contabilitatea intreprinderii cumparatorul va inregistra si obligatia de plata a acestuia, respectiv fata de furnizor.

3.Pricipiul dublei inregistrari.

Asa cum se releva in literatura de specialitate geneza acestui principiu este complexa si are radacini istorice, dar acum la inceputul secolului 21 doua rationamente reprezinta importanta si corespund la doua conceptii cu privire la rolul contabilitatii:

-explicatia prin fluxuri;

-explicatia patrimoniala, sau pe stocuri.

Explicatia prin fluxuri influentata mai alex de formarea contabilitatii generale si dezvoltarea analizei financiare, are la baza mecanismul schimbului reprezentat sub forma de flux si ideea ca obiectul contabilitatii il reprezinta reflectarea fluxurilor.Mai concret se poate spune ca o relatie de schimb in care plata marfii sau materiilor prime se face imediat, da nastere la doua fluxuri de sens contrar, de aceeasi intensitate si valoare:

-trasferul marfii de la furnizor la client;

-transferul metodei de la client la furnizor.

Pentru fiecare participant la schimb, relatia economica respectiva consta in doua operatiuni sau fluxuri economice:

-la client are loc cresterea stocului de marfuri sau materii prime si utilizarea unei resurse;

-la furnizor se diminueaza stocul de marfuri sau materii prime si sporeste cantitatea de moneda disponibila.

De aici rezulta ca orice miscare care afecteaza un element oarecare al patrimoniului si respectiv al bilantului, este in mod necesar insotita de o miscare inversa de aceeasi valoare asupra unuia sau mai multor elemente patrimoniale.Privind procesul din punct de vedere al fiecarei miscari individuale de valori economice, pricipiul dublei inregistrari se caracterizeaza pri faptul ca fiecare operatiune se inregistreaza simultan si cu aceeasi valoare in doua conturi distincte, in partile opuse ale acestora,adica in debitul unui cont si in creditul celuilalt cont.De aici rezulta o a doua egalitate implicita a metodei contabilitatii pentru dubla inregistrare a unei operatiuni, adica debitul=creditul.

Pe baza legaturii dintre cele doua principii si a relatiei specifice dublei inregistrari, adica bunuri economice= drepturi + obligatii , se creaza cea dea doua relatie specifica contabilitatii in partida dubla si anume:

-cresterea bunurilor economice+ micsorarea drepturilor si obligatiilor (surselor)=cresterea surselor + micsorarea bunurilor economice, care este data de ecuatia dublei inregistrari a opreatiunilor patrimoniale.

4.Principiul justificarii inregistrarilor in contabilitate.

Faptele, evenimentele si operatiunile care influenteaza situatia economico-financiara a unitatii patrimoniale se inregistreaza in contabilitate numai pe baza unor documente care atesta si justifica aceste fapte.Putinele exceptii de la acest principiu cum sunt: operatiuni de transfer de la un cont la altul, sunt bine determinate prin reglementarile sau regulile contabile.

5.Inregistrarile in contabilitate se fac atat cronologic, adica in ordinea producerii lor, cat si sistematic, prin sistematizarea lor pe elemente patrimoniale, procese economice, etc.

6.Metoda contabilitatii impune ca pentru aprofundarea reflectarii si analizei activitatii economice a intreprinderii,inregistrarile sa se faca atat analitic prin divizare pe elemente concrete pentru cunoasterea trasaturilor specifice (ex:tranzactiile cu furnizorii si clientii-se incadreaza nominal), cat si sintetic, pentru surprinderea trasaturilor comune ale elementelor patrimoniale sau proceselor economice.

7.Principiul autonomiei exercitiului financiar si al inregistrarii continue, complete si delimitate a operatiunilor economico-financiare.

Acest principiu, determinat de cerintele practicii financiar contabile si-a gasit concretizarea si in definitiile elaborate de comitetul pentru standarde internationale de contabilitate potrivit carora efectele tranzactiilor si ale evenimentelor sunt luate in calcul din momentul in care aceste tranzactii sau evenimente se produc si nu atunci cand intervin plata sau incasarea lichiditatii sau echivalentului de lichiditate.Ele sunt inregistrate in registrele contabile si in situatiile financiare ale perioadelor in timpul carora s-au produs.Daca unele din cheltuielile sau veniturile astfel inregistrate se cuvin exercitiului viitor, la sfarsitul exercitiului curent in care s-au produs ele vor fi delimitate si transferate exercitiului urmator sub denumirea de cheltuieli in avans respectiv venituri in avans.In acest fel fiecare exercitiu financiar este independent atat fata de cele trecute cat si fata de cele viitoare evidentiind toate veniturile si cheltuielile dar atribuind exercitiului curent care se incheie numai pe cele care sunt proprii.

Procedee utilizate de metoda contabilitatii

Metoda si principiile contabilitatii se bazeaza pe un sistem de procedee cu ajutorul carora se realizeaza inregistrarea, evaluarea, gruparea, calculul, sintetizarea, analiza si controlul starii si miscarii patrimoniului.

a)procedee comune contabilitatii si altor stiinte si forme de evidenta sunt:

-documente primare;

-evaluarea in unitati monetare;

-calculatia costurilor;

-inventarierea patrimoniului;

-analiza si sinteza;

b)procedee specifice doar contabilitatii:

-contul contabil si sitemul de conturi;

-balanta conturilor sau balanta de verificare;

-bilantul contabil.

La peste 500 de ani de istorie a contabilitatii ca stiinta, contabilitatea cunoaste modificari de substanta pe plan national si international, aflandu-se in fata unor provocari importante.