Continutul si strucutra decontarilor cu furnizorii si clientii

CONTINUTUL SI STRUCUTRA DECONTARILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII

[1] In vederea realizarii obiectivului lor de activitate, agentii economici intra in relatii economice diverse in cadrul proceselor de aprovizionare si desfacere, relatii din care se nasc drepturi (creante) si obligatii (datorii) fie cu persoane fizice sau juridice din afara unitatii fie cu persoane fizice din interiorul unitatii.Toate aceste creante si obligatiuni au termene de decontare scurte.Acestor decontari sunt asimilate si unele regularizari intre exercitiile financiare.

Din categoria decontarilor cu tertii nu fac parte urmatoarele: datoriile si creantele referitoare la primirea si acordarea de imprumuturi precum si creantele imobilizate.

Stingerea acestor creante sau datorii se face de regula prin intermediul mijoacelor banesti utilizand urmatoarele:

-operatiuni banesti de decontare cu numerar si fara numerar;

-operatiuni de decontare prin efecte comerciale.

Plata datoriilor si incasarea creantelor se realizeaza deci prin sistemul decontarilor utilizand operatiile mai sus mentionate si care sunt tratete mai pe larg la contabilitatea trezoreriei.

Unitatile patrimoniale intra in permanenta in relatii cu asociatii sau actionarii, pe parcursul existentei lor. La toate acestea se mai adauga si relatii financiare ale unitatilor patrimoniale cu: organisme de asigurari si protectie sociala, cu bugetul administratiei centrale si chiar locale cu societatile de asigurari, etc.

Totodata in cadrul societatilor de tip holding se nasc relatii specifice de decontare in cadrul grupului.

Toate relatiile agentilor economici cu tertii se nasc si se stig intr-o inlantuire fara sfarsit, fiecare in parte avand scadente ferme de decontare.

Avand in vedere marea diversitate a relatiilor economice pe care agentii econimici le au cu tertii, pentru a le intelege si reflecta corect in contabilitate se impune clasificarea si definirea lor, astfel:

In functie de naura juridica, relatiile pot fi:

Generatoare de obligatii (datorii)

Generatoare de drepturi (creante)

In majoritatea cazurilor insa relatiile cu tertii sunt de drepturi si obligatii reciproce de exemplu:

-in relatiile comerciale cu furnizorii unitatea patrimoniala are obligatia platii contravalorii bunurilor lucrarilor sau serviciilor primite dar si drepuri asupra acestuia pentru avansul sau acontul acordat;

in relatiile cu clientii, unitatea patrimoniala are drepul de a incasa contravaloarea livrarilor sau prestarilor de servicii, dar si obligatia de a deconta avansul primit de la clienti;

-in relatiile cu bugetul statului unitatea patrimoniala are obligatia de a plati o serie de taxe si impozite dar si dreptul de a incasa o serie de subventii, TVA de recuperat;

-in relatiile cu salariatii unitatea patrimonilala are obligatia reminerarii muncii prestate de acestia si a stimularii suplimentare prin premii si participare la profit, dar si dreptul fata de personal pentru avansurile acordate cat si eventualele sume achitate in plus si necuvenite acestora.

Exemplele pot continua dar o subliniere mai deosebita o merita relatiile reciproce de decontare in cadrul grupului si cu asociatii.

Persoanele fizice si juridice fata de care unitatea are obligatii banesti sunt denumite generic, creditori, astfel creditorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare economica si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Debitorii sunt acele persoane fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata urmand sa dea echivalentul corespunzator, deci debitorul reprezinta persoana care in cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau o contraprestatie.

Datoriile reprezinta obligatiile pe termen scurt ale unitatii respectiv surse atrase la finantarea activitatii acesteia. Datoriile se mai numesc si "fonduri furnizate de terti", ele se concretizeaza in angajamente financiare ale debitorilor cu privire la sumele de bani sau bunuri cuvenite creditorilor si sunt elemente patrimoniale de pasiv care iau nastere la aparitie si se lichideaza la plata lor, astfel toate datoriile ale caror termene de decontare depasesc un an sunt purtatoare de dobanda.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

Datoriile se pot clasifica astfel:

Dupa natura operatiilor ce le genereaza:

-datorii comerciale;

-datorii financiare;

-datorii fiscale;

-datorii salariale si sociale;

-alte datorii.

Dupa continutul economic si obiectul datoriilor pot fi:

-datorii fata de furnizori;

-datorii fata de clienti pentru avansurile primite de la acestia;

-datorii fata de buget;

-datorii din efecte de comert;

-datorii fata de salariati;

-datorii fata de asigurarile si protectia sociala;

-datorii fata de actionari;

-alte datorii.

In categoria datoriilor mai sunt incluse si veniturile inregistrate in avans. Aceste venituri sunt obtinute sau contabilizate inainte ca prestatiile sau livrarile sa le fi justificat.Un exemplu foarte clar ar fi acela al abonamentelor incasate de societatile de presa ,inainte de prestarea serviciilor. Ca atare la sfarsitul exercitiului N se poate spune ca exercitiul curent are o datorie fata de cel urmator adica fata de exercitiul N+1.

Creantele mai sunt denumite si "active in curs de decontare" si reprezinta drepturi pe termen scurt ale unitatii ,respectiv mijloace in curs de incasare adica drepturi ale creditorilor de a pretinde anumite sume, bunuri sau lucrari.Sunt elemente patrimoniale de activ care iau nastere la avansarea temporara a unor bunuri sau valori ale altor persoane fizice sau juridice si se lichideaza la incasarea lor. Creantele inteprinderi fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau avand ca baza contractele incheiate. Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor, respectiv in momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare in patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata adica valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitari. In cazul in care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda posterior printr-o factura de reducere.

Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuari operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data incasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Creantele se pot clasifica dupa mai multe criterii astfel:

Dupa natura operatiilor care le genereaza:

-Creante comerciale;

-Creante financiare;

-Alte creante.

Dupa continutul economic si obiectul creantelor pot fi:

-Creante asupra clientilor pentru produsele vandute,lucrari executate,servicii prestate;

-Creante asupra furnizorilor generate de avansurile si aconturile acordate anticipat de catre cumparator;

-creante generate de detinerea unor bliete la ordin, cupoane, bonuri de tezaur;

-diverse creante asupra debitorilor provenite din operatii necomerciale.

Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de exploatare si creantele asimilate, care au in contrapartida veniturile din exploatare si conturile fara incidenta asupra contului de rezultate, care cuprind la randul lor urmatoarele categorii de creante:

creante comerciale;

creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori reprezentand componente ale trezoreriei;

creante din decontari in cadrul grupului si cu asociatii.

Din categoria creantelor mai fac parte si cheltuielile inregistrate in avans fiind reprezentate de cheltuielile anticipate si de cheltuielile constatate in avans, ele fiind excluse din cheltuielile curente ale exercitiului si se incorporeaza apoi in cheltuielile exercitiului la care acesta se refera.Unitatile patrimoniale in functie de nevoie de informatie clasifica creantele in contabilitatea analitica astfel:

a)in functie de termenul de incasare:

Creante de incasat la termen lung (peste 5 ani);

Creante de incasat la termen mijlociu (intre 1 an si 5 ani);

Creante de incasat la termen scurt (sub 1 an);

b)in functie de moneda in care se formeaza:

Creante in lei, respectivi clienti interni

Creante in devize, respectivi clienti externi;

c)in functie de raporturile avute cu societatile:

Creante asupra societatilor din cadrul gupului;

Creante in afara grupului.

Aceleasi clasificari se pot utiliza si pentru datorii in vederea cunoasterii la sfarsitul exercitiului:

Datorii pe termen lung, mijlociu si scurt;

Datorii in lei si in devize;

Datorii fata de unitatile din cadrul grupului si fata de cele din afara grupului.

De asemenea, in contabilitatea analitica se evidentiaza distinct atat clientii, cat si furnizorii la care unitatea patrimoniala detine titluri de participare.

In documentele de sinteza, situatia creantelor si datoriilor este prezentata folosind urmatoarea grupare:

Creantele         -creante din active imobilizate ,

-creante din active circulante,

-cheltuieli inregistrate in avans;

Datorii             -datorii financiare si asimilate,

-alte datorii;

De asemenea o unitate patrimoniala mai intra in relatii si cu bugetul statului dar si cu alte organisme publice care si ele la randul lor genereaza drepturi si obligatii si anume dreptul de a primi subventii, obligatii de plata a impozitelor, taxelor etc.

[2]In contabilitate acest lucru se realizeaza cu ajutorul clasei a IV de conturi denumita si Conturi de terti si care cuprinde urmatoarele grupe:

40 "Furinzori si conturi asimilate"

41 "Clienti si conturi asimilate"

42 "Personal si conturi asimilate"

43 "Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate"

44 "Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate"

45 "Grup si asociati"

46 "Debitori si creditori diversi"

47 "Conturi de regularizare si asimilare "

48 "Decontari in cadrul unitatii"

49 "Ajustari pentru deprecierea creantelor"