Contabilitatea de gestiune

CONTABILITATEA DE GESTIUNE

CONTABILITATEA DE GESTIUNE + CONTABILITATEA FINANCIARA = CONTABILITATEA UNEI INTREPRINDERI

CONTABILITATEA DE GESTIUNE – se ocupa cu analiza rentabilitatii.

In Romania se aplica contabilitatea dualista, cu un circuit aferent contabilitatii financiare si unul aferent contabilitatii de gestiune.

Contabilitatea financiara furnizeaza informatii sintetice care se regasesc in situatiile financiare anuale (bilant, cont de profit si pierderi, situatia modificarilor capitalurilor, situatiile fluxurilor de trezorerie si note privind politicile financiare si notele explicative) din toate acestea rezulta pozitia financiara, performanta si modificarile pozitiei financiare.Aceste date sunt la dispozitia utilizatorilor externi (investitori, creditori, furnizori, institutiile statului, finantatorii, etc) precum si a utilizatorilor interni (manageri), pentru analize financiare.

Contabilitatea de gestiune furnizeaza informatii analitice, de detaliu, referitoare la eficienta utilizarii resurselor si a factorilor de productie. In acest sens, contabilitatea de gestiune determina costul de productie pe produs, lucrare sau servicii, rezultatele pe PLS (produs, lucrare sau serviciu) costul diferitelor faze si functiuni, costurile si rezultatele pe centre de cost, profit sau responsabilitate.

Contabilitatea de gestiune are ca obiect:

- cunoasterea detaliata a proceselor de alocare a resurselor in interiorul intreprinderii pe produs sau centre de responsabilitate.;

- metodele de transformare a resurslor disponibile, consumate in rezultate eficiente;

- elaborarea previziunilor avand la baza consumutilr trecute in functie de care se evalueaza in timp consecintele viitoare.

Finalitatea informatiilor oferite de contabilitate de gestiune consta in furnizarea de informatii necesare managerilor, urmarindu-se 2 scopuri (in principal):

- calcularea costurilor;

- influentarea comportamentului celor care pot actiona asupra costurilor.

Metodele moderne de management solicita contabilitatii de gestiune tot mai multe informatii si analize referitoare la:

- cresterea calitatii produselor si serviciilor firmei;

- reducerea timpului necesar privind proiectarea, producerea si vanzarea PLS (produselor, lucrarilor sau serviciilor);

- satisfacerea totala a clientilor, in acest scop contabilitatea de gestiune trebuie sa furnizeze date legate de cantitatea de rebuturi, costul reparatiilor curente si in perioada de garantie, a costurilor de remediere a produselor necorespunzatoare calitativ, etc.

Contabilitatea de gestiune trebuie sa se organizeze in raport cu cerintele conducerii (managementului) in functie de structura organizatorica a activitatii, astfel incat sa devina un instrument de furnizare a informatiilor in conditii de simplitate, operativitate si suplete.

Punctul de plecare in contabilitatea de gestiune il reprezinta preluarea din contabilitatea financiara a cheltuielilor de exploatare care vor fi analizate impreuna cu veniturile de exploatare. In costuri nu trebuie incorporate cheltuielile financiare si extraordinare cu exceptia dobanzilor la credite pentru produse cu ciclu lung de fabricatie

24.10.2008

CALCULATIA.ca procedeu al metodei contabilitatii

Calculatia, ca procedeu al metodei contabilitatii, reprezinta un ansamblu de operatiuni matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economica din unitatile patrimoniale.

Prin intermediul calculatiei se determina indicii economico-financiari de caracterizare a unitatii economice cum ar fi:

- marimea diferitelor surse de finantare, stabile aflate la dispozitia intreprinderii (capital permanent…);

- marimea imobilizarilor necorporale, corporale si financiare;

- valoarea de intrare a marfurilor in intreprindere;

- nivelul stocurilor si productiei in curs de executie;

- costurile, preturile si valorile de intrare si iesire a stocurilor din intreprindere;

- marimea datoriilor si creantelor intreprinderii;

- valoarea titlurilor de plasament a disponibilitatilor in conturi la banci si in casierie;

- nivelul cheltuielilor, veniturilor si rezultatatelor financiare;

- costurile, tarifele si preturile produselor, lucrarilor si serviciilor;

- cheltuielile de circulatie, etc.

Clasificarea calculatiilor

Calculatia se clasifica dupa 3 criterii principale:

1. din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport cu procesele si fenomenele economice la care se refera, calculatia se imparte in 2 categorii:

a) ANTECALCULATII – acestea sunt cele care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera. Ele au drept scop previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deciziilor privind desfasurarea processelor si fenomenelor economice respective;

b) POSTCALCULATIE – sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice, la care se refera. Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele la care se refera pentru a calcula modul si masira in care s-au realizat previziunile din cadrul antecalculatiilor.

In raport cu scopul urmarit si metodologia folosita, postacalculatiile pot fi:

- calculatii contabile (au la baza datele furnizate de contabilitate);

- calculatii statistice (au la informatiile din evidentele statistice);

- calculatii de analiza si control.

2. dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale a indicatorilor economico-financiari in continutul acestora, calculatiile se impart in:

a) CALCULATII TOTALE sau COMPLETE – iau in calcul toate elementele;

b) CALCULATII PARTIALE sau LIMITATIVE – iau in calcul numai anumite elemente).

3. din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc calculatiile pot fi:

a) CALCULATII PEIRODICE – se intocmesc la intervale regulate de timp;

b) CALCULATII NEPERIODICE – se intocmesc ocazional sau ori de cate ori este nevoie.

STRUCTURI SI FORME PRIVIND CHELTUIELILE SI CONTURILE

Desfasurarea Procesului de productie a bunurilor materiale se sprijina pe folosirea productiva a celor 3 factori de productie:

- munca omului;

- capital;

- natura.

Participarea acestor trei factori la procesul de productie are loc in mod diferit, iar ca efect al consumarii lor productive iau nastere cheltuielile de productie.

COSTUL PRODUCTIEI – totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o intreprindere pentru producerea si desfacerea productiei sale intr-o anumita perioada de timp.

- costurile se compun din mai multe cheltuieli;

- cheltuiala se refera la consumul unui singur element.

PODUCTIA (activitatea de baza) consta in obtinerea de produse finite semifabricate, prestarea de lucrari si servicii destinate in majoritatea cazurilor, vanzarii.

Obtinerea productiei are loc in cazul sectiilor de productie ale intreprinderii care se mai numesc si sectii de baza.

In contabilitate ele sunt cunoscute ca locuri (centre) principale de productie sau cheltuieli, respectiv, de gestiune.

Dupa importanta si destinatie, productia este de 3 feluri:

a) PRODUCTIE DE BAZA (principala) – se obtine in sectiile de productie si este destinata valorificarii (vanzarii)

b) PRODUCTIE AUXILIARA – se obtine in sectiile auxiliare si este destinata consumului intern.

c) PRODUCTIA ANEXA – asigura nevoile sociale si culturale ale salariatilor (ex: cabinet medical, cantina).

Dupa tehnologia de fabricatie, productia se imparte in :

PRODUCTIE SIMPLA (PS) ;

PRODUCTIE COMPLEXA (PC).

Pentru a putea urmari modul cum s-au consumat factorii de productie de catre intreprindere si pentru a calcula corect costul de productie, este necesara clasificarea cheltuielilor de productie dupa anumite criterii :

1. dupa continutul economic sau dupa natura lor, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli materiale de productie ;

- cheltuieli salariale.

2. dupa structura sau omogenitatea continutului lor, sunt :

- cheltuieli simple sau monoelementare ;

- cheltuieli complexe sau polielementare.

3. din punct de vedere al importantei pe care o au in procesul de productie si al legaturii lor cu procesul tehnologic, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli de baza sau tehnologice ;

- cheltuieli de regie sau de deservire.

4. dupa modul de repartizare si includere in costul obiectelor de calculatie care le-au ocazionat, sunt :

- cheltuieli directe ;

- cheltuieli indirecte.

5. dupa comportamentul lor in functie de volumul fizic al productiei intalnim :

- cheltuieli fixe – indiferent de volumul productiei (ex. amortizarea mijloacelor de productie, cheltuieli cu curatenia) ;

- cheltuieli variabile – direct proportionale cu volumul productiei (ex. cheltuielile cu materiile prime).

6. din punct de vedere al modului cum participa la crearea de non-valori, cheltuielile se impart in :

- cheltuieli productive ;

- cheltuieli neproductive.

7. din punct de vedere al scopului urmarit, cheltuielile se clasifica astfel :

a) dupa natura lor, sunt :

- cheltuieli de exploatare ;

- cheltuieli financiare.

b) in raport de destinatie :

- cheltuieli directe de productie ;

- cheltuieli indirecte de productie ;

- cheltuieli de desfacere ;

- cheltuieli generale de administratie.

8. din punct de vedere al includerii cheltuielilor in costurile de productie, acestea se impart in :

- cheltuieli incorporabile – includ cheltuielile directe si indirecte de productie ;

- cheltuielile neincorporabile – includ cheltuielile de desfacere si cheltuieli generale de administratie.

In ceea ce priveste costurile, ascetea se clasifica dupa urmatoarele criterii :

I. dupa stadiile de productie si desfacere ale unui produs, costurile pot fi:

- costuri de achizitie;

- costuri de productie care in functie de etapele de formare pot fi:

- costuri directe;

- costuri de sectie;

- costuri de productie;

- costuri totale sau complete.

costuri de desfacere;

II. dupa momentul calcularii, costurile se impart in:

- costuri prestabilite;

- costuri reale sau efective.

III. dupa gradul de incorporare a cheltuielilor, costurile pot fi:

- costuri partiale

- costuri totale sau complete.

ORGANIZAREA CONTABILITATII CHELTUIELILOR

In contabilitatea de gestiune, sunt utilizate conturile din clasa 9 pentru evidenta cheltuielilor.

Clasa 9. Conturi de gestiune

Grupa 90. DECONTARI INTERNE

901         Decontari interne privind cheltuielile – cont bifunctional care inregistreaza relatiile de decontare de natura obligatiilor subunitatilor fata de administratia generala a resurselor alocate, in vederea desfasurarii activitatii de exploatare.

-Se crediteaza in cursul lunii prin debitul conturilor din grupa 92 -Se debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor 931 si 903

902         Decontari interne privind productia obtinuta – cont bifunctional cu ajutorul caruia este tinuta evidenta decontarilor interne privind productia obtinuta in cursul lunii la pret de inregistrare (pret prestabilit sau cu ridicata).

-Se crediteaza in cursul lunii prin debitul conturilor 903 si 931

-Se debiteaza la sfarsitul lunii prin creditul conturilor din gr. 92.

903         Decontari interne privind diferenta de pret.- cont cu funstie contabila de activ. Cu ajutorul lui sunt inregistrate la sfarsitul lunii diferentele dintre costul efectiv si pretul prestabilit.:

-Se debiteaza prin creditul contului 902;

-Se crediteaza prin creditul contului 901.

Grupa 92. CONTURI DE CALCULATIE

921 - Cheltuielile activitatii de baza – cont cu functie contabila de activ.:

-Se debiteaza in cursul lunii prin creditul contului 901 si la sfarsitul lunii cu cheltuielile indirecte de productie (prin creditul contului 923), administratie (creditul contului 924) si desfacere (creditul contului 922).

-Se crediteaza la sfarsitul lunii cu cheltuielile efective pe articole de calculatie ale produselor finite, respectiv prin debitul contului 902 sau ale productiei in curs de executie prin debitul contului 923.

La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

922 - Cheltuielile activitatii auxiliare – cont cu functie contabila de activ ce se desfasoara analitic pe sectiile auxiliare.

-Se debiteaza in cursul lunii prin creditul conturilor 901 si 924;

-Se crediteaza la sfarsitul lunii prin debitul contului 922 pentru prestatiile reciproce, 901 pentru lucrarile efectuate tertilor, 921, 933, 902.

923 - Cheltuieli indirecte de productie sau cheltuieli comune sectiilor – are functie contabila de activ:

-Se debiteaza prin creditul contului 901 sau 922;

-Se crediteaza prin debitul contului 921.

La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

924 - Cheltuieli generale de administratie – are functie contabila de activ:

-Se debiteaza prin creditul contului 901 sau 922;

-Se crediteaza prin debitul contului 921.

La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

925 - Cheltuieli de desfacere. – are functie contabila de activ:

-Se debiteaza prin creditul contului 901 sau 922;

-Se crediteaza prin debitul contului 921.

La sfarsitul perioadei nu prezinta sold.

Grupa 93. COSTUL PRODUCTIEI

931 - Costul productiei obtinute

933 - Costul productiei in curs de executie.

APLICATIE:

Sa se inregistreze in contabilitatea financiara si in contabilitatea de gestiune, urmatoarele cheltuieli:

1. sa inregistreaza consumul de materii prime in suma de 5.000 lei, conform bonului de consum;

2. se inregistreaza diferente de pret aferente materiilor prime in suma de 600 lei;

3. se inregistreaza consumul de materiale consumabile conform bonului de consum astfel:

- consumul sectiilor auxiliare = 15.000 lei;

- consumul sectiei principale = 5.000 lei;

- consumul administratiei = 2.000 lei.

4. se inregistreaza centralizatorul statelor de salarii in suma de 510.000 lei, defalcate astfel:

- salariile personalului productiv din sectia principala = 300.000 lei;

- salariile personalului din sectiile auxiliare = 100.000 lei.

- salariile personalului administrativ din sectii = 10.000 lei.

- salariile personalului administratiei centrale = 100.000 lei.

5. se inregistreaza factura de energie electrica in suma de 17.500 lei, defalcata astfel:

- consumul sectiei principale = 10.000 lei;

- consumul sectiilor auxiliare = 6.000 lei;

- consumul administratiei generale = 1.500 lei.

07.11.2008

METODE SI PROCEDEE DE CALCULATIE A COSTURILOR

Lucrare: Abordari teoretice asupra factorilor de influenta ai atractivitatii investitionale Lucrare: Idee de afacere - descrierea detaliata a serviciilor, fezabilitatea afacerii - creativiate si inventivitate

Metoda de calculatie are sisteme de conturi:

a) sistemul conturilor complete;

b) sistemul conturilor partiale.

a) Sistemul conturilor complete – presupune parcurgerea urmatoarelor etape de lucru:

1. inregistrarea cheltuielilor directe in conturile de calculatie pe obiecte de calculatie;

2. inregistrarea cheltuielilor indirecte cu obiectivele de calculatie pe locuri generatoare de cheltuieli;

3. decontarea prestatiilor reciproce dintre centrele de analiza si calcul, respetic, repartizarea cheltuielilor activitatilor auxiliare asupra activitatii de baza si a altor activitati beneficiare;

4. repartizarea cheltuielilor indirecte, de productie, asupra obiectelor de calculatie.

5. repartizarea cheltuielilor generale ale administratiei asupra obiectelor de calculatie;

6. determinarea si repartizarea productiei in curs de executie si scaderea ei din totalul cheltuielilor rezultand astfel costul produselor principale;

7. calculul costului efectiv al produselor finite principale;

8. repartizarea cheltuielilor de desfacere in vederea determinarii costului toal al productiei obtinute.

b) Sistemul conturilor partiale – presupune parcurgerea urmatoarelor etape succesive de lucru:

1. inregistrarea cheltuielilor care compun costurile partiale in conturile de calculatie deschise pe produse;

2. inregistrarea veniturilor in contul de venituri deschise pe produse;

3. determinarea contributiei brute la acoperirea cheltuielilor perioadei si la formarea rezultatului;

4. decontarea cheltuielilor perioadei pe seama contributiei brute totale si determinarea rezultatului brut total.

Procedee de calcul a costurilor

Metoda calculatiei costurilor foloseste mai multe procedee tehnice de lucru care se pot grupa astfel:

I. procedee utilizate in etapa repartizarii cheltuielilor in direct pe obiecte de calculatie:

a) procedeul suplimentarii presupune parcurgerea urmatorilor pasi:

- alegerea unei baze de repartizare;

- calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre cheltuielile de repartizare si baza sau suma bazelor repartizate;

- determinarea cotei parti din cheltuielile totale indirecte de repartizat ce revin fiecarui purtator de cheltuieli. Cota parte se determina ca produs intre baza de repartizare a fiecarui purtator de cheltuieli si coeficientul de suplimentare.

b) procedeul cifrelor relative de structura presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- determinarea greutatii specifice (ponderea elementelor in total). Greutatea specifica se determina ca raport intre baza de repartizare si suma bazelor de repartizare;

- determinarea cotei parti din cheltuielile indirecte de repartizat ce revin fiecarui obiect de calculatie. Cota parte se determina ca produs intre totalul cheltuielilor de repartizat si greutatea specifica a fiecarui purtator de cheltuieli.

II. procedee utilizate in etapa calcularii costurilor unitare:

A. Procedeul diviziunii simple presupune determinarea costului unitar ca raport intre cheltuielile totale si productia totala;

B. Procedeul costului mediu al productiei simultane presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

- determinarea unui cost mediu pe unitatea fizica de produse simultane.

Costul mediu unitar

Cm_u = ΣCh_i / Σq_j

unde Ch_i = cheltuieli de productie pe elemente primare sau pe articole de calculatie; q_j = cantitati de produse simultane obtinute pe fiecare produs j;

- determinarea cheltuielilor efective pe fiecare produs simultan prin inmultirea cantitatilor obtinute cu Cm_u;

- determinarea costului unitar al fiecarui produs obtinut simultan.

C. Procedeul coeficientilor de echivalenta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) determinarea coeficientului de echivalenta (K_i);

K_i al fiecarei tipodimensiuni prin raportarea parametrului de echivalare a tipodimensiunii „i” (PE_i), la marimea parametrului de echivalare (etalonului) „e” (PE_e)

K_i = PE_i / PE_e

b) transformarea productiei obtinute din fiecare tipodimensiune „i” in cantitati de produse echivalente :

q_ei = q_i x K_i

c) calcularea costului pe unitatea de produse echivalente:

Cu_i = Cu_e x K_i

APLICATIE 1: (Procedeul suplimentarii)

O societate fabrica produse x si y in atelierul A1 si produsul z in atelierul A2. Societatea are si o sectie auxiliara iar cheltuielile ce se fac sunt:

- cheltuieli cu materiile prime pentru x          = 400.000 lei

- cheltuieli cu materiile prime pentru y          = 500.000 lei

- cheltuieli cu materiile prime pentru z          = 600.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru x                      = 200.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru y                      = 300.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru z = 400.000 lei

- cheltuieli indirecte in A1                               = 800.000 lei

- cheltuieli indirecte in A2                               = 400.000 lei

- cheltuielile sectiei auxiliare SA                     = 500.000 lei

Repartizarea productiei auxiliare se face in functie de suprafata acestora.

Suprafata SA1 = 110 mp, SA2 = 90 mp.

Repartizarea cheltuielilor indirecte din A1 se face cu ajutorul coeficientului de suplimentare folosindu-se ca baza de repartizare cheltuielile cu materiile prime.

Sa se faca colectarea cheltuielilor directe si indirecte, repartizarea cheltuielilor indirecte si sa se determine costul unitar al fiecarui produs stiind ca s-au obtinut 1.000 buc din produsul x; 10.000 buc din produsul y si 20.000 buc din produsul z.

Rezolvare:

1. colectarea cheltuielilor cu materiile prime:

% = 901 1.500.000 lei

921x         400.000 lei

921y         500.000 lei

921z         600.000 lei

2. colectarea cheltuielilor cu salariile:

% = 901 900.000 lei

921x         200.000 lei

921y         300.000 lei

921z         400.000 lei

3.colectarea cheltuielilor indirecte din ateliere:

% = 901 1.200.000 lei

923A1                       800.000 lei

923A2                       400.000 lei

4. colectarea cheltuielilor sectiei auxiliare:

922      = 901 500.000 lei

5. repartizarea cheltuielilor auxiliare celor 2 ateliere.

Se calculeaza coeficientul de suplimentare:

K = 500.000 / (110 x 90) = 2.500

Cat se duce in A1 si in A2:

A1: 110 x 2.500 = 275.000

A2: 90 x 2.500 = (500.000 – 275.000) = 225.000

La ultimul se calculeaza prin diferenta.

= 922 500.000 lei

923A1                       275.000 lei

923A2 225.000 lei

6. repartizarea chetuielilor indirecte din A1:

K = 1.075.000 / (400.000 + 500.000) = 1.075.000 / 900.000 = 1,19

x = 400.000 x 1,19 = 476.000   

y = 500.000 x 1,19 = (1.075.000 – 476.000) = 595.000

= 923A1 1.075.000 lei

921x         476.000 lei

921y         595.000 lei

921z    = 923A2 625.000 lei

Cu_x = 1.076.000 / 1.000 = 1.076 lei/buc

Cu_y = 1.395.000 / 10.000 = 139,5 lei/buc

Cu_z = 1.625.000 / 20.000 = 81,25 lei/buc

D          921x C D 921y C

400.000                                           500.000

200.000                                           300.000

476.000                                           595.000

1.076.000                                        1.395.000

D          921z C D 923A1 C

600.000                                           800.000

400.000                                           275.000

625.000                                                                      1.075.000

==

1.625.000

D 923A2 C D 922 C

400.000                                           500.000

225.000                                                                         500.000

625.000

== ==

14.11.2008

APLICATIE 2: (Procedeul suplimentarii)

O societate fabrica produse x, y, z, in sectia S1 si pridusele A si B in sectia S2. Societatea are si o sectie auxiliara, ir cheltuielile ce se fac pentru realizarea productiei sunt:

- cheltuieli cu materii prime pentru x                             = 500.000 lei

- cheltuieli cu materii prime pentru y                             = 300.000 lei

- cheltuieli cu materii prime pentru z                             = 400.000 lei

- cheltuieli cu materii prime pentru A                            = 200.000 lei

- cheltuieli cu materii prime pentru B                            = 600.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru x    = 800.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru y    = 400.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru z     = 600.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru A    = 500.000 lei

- cheltuieli cu salariile pentru B    = 700.000 lei

- cheltuieli cu energia electrica pentru x                        = 200.000 lei

- cheltuieli cu energia electrica pentru y                        = 100.000 lei

- cheltuieli cu energia electrica pentru z                        = 300.000 lei

- cheltuieli cu energia electrica pentru A                       = 200.000 lei

- cheltuieli cu energia electrica pentru B                        = 400.000 lei

- cheltuieli indirecte in sectia S1 = 4.000.000 lei

- cheltuieli indirecte in sectia S2 = 3.000.000 lei

- Cheltuieli sectii auxiliare                               = 9.000.000 lei

Repartizarea productiei sectiei auxiliare pe cele 2 ateliere se face prin procedeul suplimentarii in functie de suprafata acestora: suprafata S1 = 160 mp; suprafata S2 = 140 mp.

Repartizarea cheltuielilor indirecte din sectiile principale pe produse se face cu ajutorul coeficientului de suplimentare, folosindu-se ca baza de repartizare in S1 cheltuielile cu energia electrica, iar in S2 cheltuielile cu materiile prime si salariile.

Sa se faca colectarea cheltuielilor directe si indirecte, repartizarea cheltuielilor indirecte si sa se determine costul unitar a produselor stiind ca se fabrica:

- 4.000 buc. din produsul x

- 2.000 buc. din produsul y

- 3.000 buc. din produsul z

- 1.000 buc. din produsul A

- 5.000 buc. din produsul B.

Rezolvare:

1. Colectam cheltuielile cu materiile prime:

% = 901 2.000.000 lei

921x         500.000 lei

921y         300.000 lei

921z         400.000 lei

921A         200.000 lei

921B         600.000 lei

2. Colectam cheltuielile cu salariile

% = 901 3.000.000 lei

921x         800.000 lei

921y         400.000 lei

921z         600.000 lei

921A         500.000 lei

921B         700.000 lei

3. Colectam cheltuielile cu energia electrica

% = 901 1.200.000 lei

921x         200.000 lei

921y         100.000 lei

921z         300.000 lei

921A         200.000 lei

921B         400.000 lei

4. colectarea cheltuielilor indirecte din cele 2 ateliere:

= 901 7.000.000 lei

923S1       4.000.000 lei

923S2       3.000.000 lei

5. Colectarea cheltuielilor pt. sectiile auxiliare:

922         = 901 9.000.000 lei

D          921x C D 921y C

500.000                                           300.000

800.000                                           100.000

200.000                                           100.000

146.700

4.434.000                                        2.267.000

D          921z C D 923S1 C

400.000                                           4.000.000

600.000                                           4.800.000

300.000                                                                      8.800.000

439.900

==

5.699.000

D 923S2 C D 922 C

3.000.000                                        9.000.000

4.200.000                                                                      9.000.000

7.200.000

== ==

D 921A C D 921B C

200.000 600.000

500.000 700.000

200.000 400.000

2.520.000 4.680.000

3.420.000 6.380.000

6. Repartizarea cheltuielilor sectiilor auxiliare asupra celor doua sectii principale”

K = Chelt.de repartizare / Baza de repartizare (S1+S2) = 9.000.000 / (160+140) = 30.000.

S1 = 160 x 30.000 = 4.800.000

S2 = 140 x 30.000 = 4.200.000

T O T A L = 9.000.000

% = 922 9.000.000 lei

923S1    4.800.000 lei

923S2    4.200.000 lei

7. Repartizarea cheltuielilor indirecte din S1:

K = Chelt de repartizare / Ch. Cu energia (x,y,z) = 8.800.000 / (200.000+100.000+300.000) = 14,66.

X = 200.000 x 14,67 = 2.934.000

Y = 100.000 x 14,67 = 1.467.000

Z = 300.000 x 14,67 = 4.399.000 (se face prin diferenta)

T O T A L = 8.800.000

% = 923S1 8.800.000

921x         2.934.000

921y         1.467.000

921z         4.399.000

8. Repartizarea cheltuielilor indirecte din S2:

K = Chelt de repartizare / Chelt. Cu mat.prime si sal (A, B) =>

K = 7.200.000 / (200.000+500.000+600.000+700.000) = 36

A: (200.000 + 500.000) x 3,6 = 2.520.000

B: (600.000 + 700.000) x 3,6 = 4.680.000.

T O T A L = 7.200.000.

% = 923S2 7.200.000

921A         2.520.000

921B         4.680.000

9. Determinarea costului unitar:

Cux:        4.343.000 / 4.000 = 1.085,75 lei/buc.x

Cuy:        2.267.000 / 2.000 = 1.133,50 lei/buc.y

Cuz:        5.699.000 / 3.000 = 1.899,67 lei/buc.z

Cu_A:        3.420.000 / 1.000 = 3.420,00 lei/buc.A

Vu_B:        6.380.000 / 5.000 = 1.276,00 lei/buc.B

APLICATIE 3

O societate fabrica produsul x in atelierul A1 si produsele y si z in atelierul A2. Societatea are o sectie auxiliara, iar cheltuielile se fac pentru realizarea productiei sectiei.

1. Cheltuieli cu impozitele:

x = 700.000 lei

y = 300.000 lei

z = 500.000 lei

2. Che;tuieli cu salariile:

x = 200.000 lei

y = 400.000 lei

z = 600.000 lei

3. Cheltuieli indirecte in A1 = 7.000.000  lei

4. Cheltuieli indirecte in A2 = 9.000.000 lei

5. Cheltuieli sectii auxiliare = 4.000.000 lei

6. Repartizarea productiei (chelt.) pe cele doua ateliere se face in functie de suprafata acestora:

SA1 = 120 mp

SA2 = 80 mp.

7. Repartizarea cheltuielilor indirecte din A2 se face cu ajutorul coeficientului de suplimentare folosind drept baza cheltuielile cu salariile.

Sa se faca:

- colectarea cheltuielilor directe si indirecte;

- repartizarea cheltuielilor indirecte;

- sa sze determine Cu al produselor stiind ca s-au fabricat:

4.000 buc prod. X

8.000 buc prod. Y

6.000 buc prod. Z

Rezolvare:

1. Colectam cheltuielile cu impozitele:

% = 901 1.500.000 lei

921x         700.000 lei

921y         300.000 lei

921z         500.000 lei

2. Colectam cheltuielile cu salariile:

% = 901 1.200.000 lei

921x         200.000 lei

921y         400.000 lei

921z         600.000 lei

3. Colectam cheltuielile indirecte din cele 2 ateliere:

% = 901 16.000.000 lei

923A1    7.000.000 lei

923A2    9.000.000 lei

4. Colectarea cheltuielilor pf. Sectiile auxiliare:

922 = 901 4.000.000 lei

5. Repartizarea cheltuielilor asupra celor 2 ateliere:

K = Chelt.de repartizare / Baza de repartizare (120 + 80) = 4.000.000 / 200 = 20.000 lei

A1 = 120 x 20.000 = 2.400.000 lei

A2 = 80 x 20.000 = 1.600.000 lei

TOTAL = 4.000.000 lei

% = 922 4.000.000

923A1    2.400.000

923A2    1.600.000

6. Repartizarea cheltuielilor indirecte din A2:

K = cheltuieli de repartizare / Ch. cu salariile = 10.600.000 / (400.000 + 600.000) =>

K = 10.600.000 / 1.000.000 = 10,6

Y = 400.000 x 10,60 = 4.240.000

Z = 600.000 x 10,60 = 6.360.000

T O T A L = 10.600.000

% = 923A2 10.600.000

921y      4.240.000

91z        6.360.000

7. Repartizarea cheltuielilor indirecte din A1:

921X = 923a1 9.400.000

8. Determinarea costurilor unitare prin procedura diviziunii:

Cux:        10.300.000 / 4.000 = 2.575,00 lei/buc.x

Cuy:        4.940.000 / 8.000 = 617,50 lei/buc.y

Cuz 7.460.000 / 6.000 = 1.243,33 lei/buc.z

D             921x C D 921y C D 921z C

700.000    300.000 500.000

200.000 400.000 600.000

9.400.000       4.240.000 6.360.000

10.300.000     4.940.000 7.460.000

D             923A1 C D 923A2 C D 922 C

7.000.000 9.000.000 4.000.000 4.000.000

2.400.000 1.600.000

9.400.000 10.600.000

== == ==

21.11.2008

PROCEDEUL CIFRELOR RELATIVE DE STRUCTURA

APLICATIE

O intreprindere fabrica 3 produse: A, B, C, pentru producerea carora s-au inregistrat urmatoarele cheltuieli:

- cheltuieli directe pentru A          = 50.000 lei

- cheltuieli directe pentru B          = 120.000 lei

- cheltuieli directe pentru C          = 30.000 lei

- cheltuieli indirecte de productie                                  = 80.000 lei

Sa se faca colectarea cheltuielilor directe si indirecte precum si repartizarea cheltuielilor indirecte pe produsele principale, cu ajutorul procedeului cifrelor relative de structura (greutatii specifice). Sa se determine costul unitar cu ajutorul procedeului diviziunii simple stiind ca se fabrica

- 20.000 buc. A;

- 10.000 buc. B;                               D 921A C

- 15.000 buc. C.                               50.000

1. Colectarea cheltuielilor directe:                  20.000

% = 901 200.000 lei

921A      50.000 lei 70.000

921B      120.000 lei

921C      30.000 lei

2. Colectarea cheltuielilor indirecte:     D 921B C

923 = 901 80.000 lei 120.000

48.000

3. Sa se calculeze greutatile specifice:

168.000

g_si = Chi / Ch_directe

g_sA = (50.000 / 200.000) x 100/100                                  D 921C C

g_sA = 25%                                                           30.000

g_sB = (120.000 / 200.000) x 100/100                12.000

g_sB = 60%

g_sC = (30.000 / 200.000) x 100/100                  42.000

g_sC = 15%

4. Se determina cota parte din chelt.indirecte:                      D 923 C

C_pA = 80.000 x g_sA = 80.000 x 25% = 20.000     80.000

C_pB = 80.000 x g_sB = 80.000 x 60% = 48.000                             80.000

C_pC = 80.000 x g_sC = 80.000 x 15% = 12.000                       ==

T O T A L = 80.000

% = 923 80.000

921A      20.000

921B      48.000

921C      12.000

5. Determinarea costului pe produs:

Cu_A = 70.000 / 20.000 = 3,5 lei/produs A

Cu_B = 168.000 / 10.000 = 16,8 lei/produs B

Cu_C = 42.000 / 15.000 = 2,8 lei/produs C

PROCEDEUL COSTULUI MEDIU AL PRODUCTIEI SIMULTANE

APLICATIE:

La prelucrarea primara a petrolului s-au obtinut simultan mai multe produse, dupa cum urmeaza:

Pentru aceasta productie simultana s-au efectuat cheltuieli de productie totale in suma de 2.750.000.000 lei.

Utilizand procedeul costului mediu al productiei simultane, sa se determine costul unitar al fiecarui produs.

1. Determinarea costului mediu unitar al productiei simultane:

Cmu = Chelt.totale / Total productie obtinuta.

Cmu = 2.750.000.000 / 735 = 3.741.496,60 lei/to.

2. Determinarea cheltuielilor efective pentru cantitatile obtinute din fiecare produs:

Spirt:      12 to x 3.741.496,60 lei/to. = 44.897.959,18 lei

Benzina: 215 to x 3.741.496,60 lei/to. =804.421.768,71 lei

Gaz:        51 to x 3.741.496,60 lei/to. =190.816.326,53 lei

Motorina:       154 to x 3.741.496,60 lei/to. =576.190.476,19 lei

Pacura:            303 to x 3.741.496,60 lei/to. = 1.133.673.469,39 lei

T o t a l = 2.750.000.000,00 lei

3. Calculul costului unitar al fiecarui produs valorificat prin procedeul diviziunii simple:

Cuspirt            = 44.897.959,18 / 10 = 4.489.795,92 lei/to

Cubenzina      = 804.421.768,71 / 200 = 4.022.108,84 lei/to.

Cugaz              = 190.816.326,53 / 50 = 3.816.326,53 lei/to

Cumotorina    = 576.190.476,19 / 150 = 3.841.269,84 lei/to

Cupacura        = 1.133.673.469,39 / 300 = 3.778.911,56 lei/to.

PROCEDEUL COEFICIENTULUI DE ECHIVALENTA

Aplicatie:

O intreprindere produce sortimentul rulmenti radiali in 5 tipodimensiuni pentru care se considera parametrul de echivalare consumul normat de manopera, dupa cum urmeaza:

Sa se calculeze costul unitar al fiecarei tipodimensiuni (K_R1, K_R2, K_R3, K_R4, K_R5) stabilind ca produsul etalon este R3 si cheltuielile totale de productie sunt de 1.250.000 lei.

Pasul 1. Calculam costul unitar dupa etalonul R3 (500.000)

K_R1 =360.000 / 500.000 = 0,72

K_R2 = 1.750.000 / 500.000 = 3,50

K_R3 =500.000 / 500.000 = 1,00

K_R4 =600.000 / 500.000 = 1,20

K_R5 =130.000 / 500.000 = 0,26.

Pasul 2. Transformarea productiei obtinute in productie echivalenta:

Cantit.echivalenta R1 = cantit.efectiva R1 x coef. R1.

q_CR1 = q_R1 x K_R1 = 50.000 x 0,72 = 36.000

q_CR2 = q_R2 x K_R2 = 120.000 x 3,50    = 420.000

q_CR3 = q_R3 x K_R3 = 75.000 x 1,00 = 75.000

q_CR4 = q_R4 x K_R4 = 100.000 x 1,20    = 120.000

q_CR5 = q_R5 x K_R5 = 40.000 x 0,26 = 10.400

TOTAL PRODUCTIE ECHIVALENTA = 661.400

Pasul 3. Calcularea costului pe unitatea de produs echivalent:

Cue = Total chelt.productie / Total productie echivalenta.

Cue = 1.250.000 / 661.400 = 1,89 lei/ue.

Pasul 4. Se determina costul unitar al fiecarui produs.

C_UR1 = C_UE x K_R1 = 1,89 x 0,72 = 1,36 lei/buc.R1

C_UR2 = C_UE x K_R2 = 1,89 x 3,50 = 6,61 lei/buc.R2

C_UR3 = C_UE x K_R3 = 1,89 x 1,00 = 1,89 lei/buc.R3

C_UR4 = C_UE x K_R4 = 1,89 x 1,20 = 2,27 lei/buc.R4

C_UR4 = C_UE x K_R5 = 1,89 x 0,26 = 0,49 lei/buc.R5

05.12.2008

CHELTUIELI FIXE SI VARIABILE. PRAGUL DE RENTABILITATE

Cheltuielile fixe sunt cele care in general nu-si modifica volumul indiferent de nivelul productiei.

Cheltuielile variabile sunt cele care isi modifica volumul proportional cu volumul productiei.

Strans legat de cheltuielile variabile este indicele de variabilitate (E) care se determina dupa relatia:

E = [(CT₁ – CT₀) / (Q₁ – Q₀)] : CT₀/Q₀

E poate fi:

a) E > 1 => cheltuielile variabile sunt degresive;

b) E = 1 => cheltuielile variabile sunt proportionale (variabile proportional);

c) E < 1 => cheltuielile variabile sunt progresive.

EXEMPLU:

1) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 180.000 lei.

E = [(180.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 0,8 => degresiva. Desi cantitatea se dubleaza, cheltuielile cresc in ritm mai mic (80%).

2) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 200.000 lei.

E = [(200.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 1 => proportionale.

2) Stabiliti natura cheltuielilor daca pentru a obtine 1.000 to de produs A valoarea cheltuielii realizate in vederea obtinerii productiei este de 100.000 lei, iar pentru a obtine 2.000 to. Din acelasi tip de produs este nevoie sa se realizeze cheltuieli in suma de 350.000 lei.

E = [(350.000 – 100.000) / (2.000 – 1.000)] : 100.000 / 1.000 = 2,5 => progresiva.

Pragul de rentabilitate reprezinta cifra de afaceri sau volumul productiei pentru care intreprinderea acopera toate cheltuielile sale fara a inregistra profit sau pierdere.

Pragul de rentabilitate se mai numeste PUNCT DE ECHILIBRU.

Pragul de rentabilitate corespunde nivelului de activitate de la care pornind, intreprinderea realizeaza un anumit profit, adica isi acopera in totalitate cheltuielile fixe si variabile.

Modul de calcul difera in functie de tipul de productie realizat.

A. omogena : Pr = CFT / CBU

Pr = pragul de rentabilitate;

CFT = cheltuieli fixe totale;

CBU = contributia bruta unitara.

CBU = PVU – ChVU

Unde: PVU = pret vanzare unitar; ChVU = cheltuieli variabile unitare.

B. eterogena : Pr = CFT / CBU

CBU = CBT / Q

Unde: CBU mediu = contributia unitara medie; Q = cantitatea obtinuta;

CBT = Val.vanzari – ChVT (cheltuieli variabile totale).

EXEMPLU:

1) O societate realizeaza o productie omogena (1 singur produs) de 2.000 buc cu un pret de vanzare de 180 lei/buc, cheltuieli variabile unitare (ChVU) = 100 lei/buc; cheltuieli fixe totale (CFT) = 120.000 lei.

Pr = CFT / CBU

CBU = PVU – ChVU = 180 – 100 = 80

Pr = 120.000 / 80 = 1.500 bucati.

CAp = cifra de afaceri prag.

CAp = Pr * PVU = 1.500 * 180 = 270.000 lei.

2) O societate comerciala realizeaza o productie eterogena (mai multe produse) astfel:

A = 100 buc;    PVU_A = 500 lei/buc; ChVU_A = 400 lei/buc.

B = 300 buc;    PVU_B = 700 lei/buc; ChVU_B = 500 lei/buc.

C = 600 buc. PVU_C = 300 lei/buc; ChVU_C = 250 lei/buc.

CFT = 80.000 lei

Sa se determine Pr.

Pr = CFT / CBU

CBU = CBT / Q

CBT = Val.vanzari – ChVT

ChVT = (100 * 400) + (300 * 500) + (600 * 250) = 340.000 lei

Val. vanzare = (100 * 500) + (300 * 700) + (600 * 300) = 440.000 lei

CBT = 440.000 - 340.000 = 100.000 lei.

CBU = 100.000 / (100 + 300 + 600) = 100 lei/buc.

Pr = 80.000 / 100 = 800

gsA = (100 / 800) * (100 / 100) = 12,5%

gsB = (300 / 800) * (100 / 100) = 37,5%

gsC = 50,0%

PrA =800 * 12,5% = 100

PrA =800 * 37,5% = 300

PrA =800 * 50,0% = 400

CApA = 100 * 500 = 50.000

CApB = 300 * 700 = 210.000

CApC = 400 * 300 = 120.000

CAp = 50.000 + 210.000 + 120.000 = 380.000.

05.12.2008

Elaborarea calculatiilor standard presupune:

a) Calcularea standardelor pentru materiale;

b) Calculul standardelor pentru manopera;

c) Determinarea(bugetarea)  cheltuielilor pentru regie standard;

d) Intocmirea calculatiei standard pe produse;

a) Calcularea standardelor pentru materiale – are la baza consumul standard pentru materiale si preturile de aprovizionare standard.

Ch.mat.i = ΣCSi * Pvi

Unde: Ch.mat.i = cost standard pentru materialul i.

CSi = consum standard unitar pentru materialul i;

Pvi = pret standard pentru materialul i.

b) Calculul standardelor pentru manopera – are la baza normele de timp si tarifele de salarizare standard.

Ch.man.i = ΣNTi * Ti

Unde: Ch.man.i = cost standard cu manopera pentru operatia i.

NTi = norma de timp aferenta operatiei i.

Ti = tariful de salarizare standard pentru muncitorul care realizeaza operatia i.

c) Determinarea cheltuielilor pentru regie standard se realizeaza tinand cont de continutul acestor cheltuieli dar si de comportamentul diferit pe care il au fata de volumul productiei si de locurile care le ocazioneaza. In practica s-au conturat 2 metode de bugetare:

- metoda globala de bugetare a cheltuielilor indirecte care presupune determinarea cheltuielilor indirecte sub forma globala pentru fiecare din cele 2 categorii care intra in structura cheltuielilor de regie (cheltuieli generale de productie si cheltuili generale de administrare si vanzare), folosind una din cele doua variante posibile:

● pe baza cheltuielilor medii calculate pe o perioada de 5-10 ani. Aceasta presupune realizarea urmatoarelor etape:

▬ se determina media anuala a cheltuielilor de regie luand in calcul o perioada anterioara de 5-10 ani.

Ch = ΣChi / i

Unde: Ch = cheltuieli medii anuale.

Chi = cheltuiala de regie efectiva pentru anul i.

I = nr. anilor precedenti luati in calcul.

▬ se determina volumul mediu al productiei pentru aceiasi perioada luata in calcul.

Q ΣQi / i

Unde: Q = volumul mediu al productiei; Qi = volumul productiei in anul i; i = nr. anilor precedenti luati in calcul.

▬ se coreleaza cheltuielile cu nivelul standard al productiei

Chc = Q * Iv

Unde: Chc = cheltuieli corelate, Iv = (cred) nivelul standard!!!!

Iv = Qs / Q

Unde: Iv = ………………; Qs = cantitatea standard; Q = cantitatea efectiva.

● prin luarea in considerare ca nivel prestabilit a cheltuielilor efective din anul product.

- metoda analitica de bugetare a cheltuielilor indirecte – numita si metoda standardelor individuale presupune stabilirea costurilor indirecte pe fiecare loc generator de cheltuieli iar in cadrul acestuia pe feluri si grupe de cheltuieli, baza de calcul a standardelor individuale privind cheltuielile de regie este fie media anuala a ultimilor 5-10 ani, fie date din perioada imediat precedenta.

Daca productia standard este egala sau apropiata de cea medie sau a perioadei precedente, se adopta ca standarde in cazul fiecarui sector cheltuielile medii sau cheltuielile perioadei precedente, eventual corelate sau corectate cu factorul stimulativ.

Daca cele doua nivele de activitate sunt diferite, stabilirea standardelor pentru cheltuielile indirecte se va face tinand cont de comportamentul acestora fata de volumul fizic al productiei astfel:

♦ stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie fixe – se adopta ca standard valoarea medie calculata pe baza datelor efective din ultimii 5-10 ani, respectiv din anul de baza fara a li se aduce nici un fel de corectie;

♦ stabilirea standardelor pentru cheltuielile de regie variabile. Aceasta presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

► corelarea cheltuielilor medii sau a celor din anul precedent cu volumul activitatii standard:

Chv = Chvt / Q

unde: Chv = cheltuieli variabile medii pe unitatea de productie medie zilnica.

Chvt = cheltuieli variabile medii totale

Q = volumul mediu al productiei exprimata in unitati fizice

Chtc = Qs * Qv

Chtc = cheltuieli variabile totale corelate

Qs = volumul stardard al productiei exprimata in unitati fizice. ????

Qv = volumul variabil mediu al productiei exprimata in unitati fizice ????

► reducerea nivelului acestora cu procentul corespunzator factorului de stimulare.

Chs = Chvtc – (Chvtc * Fs) / 1000

Unde: Chs = cheltuieli standard; Chvtc = cheltuieli variabile totale; Fs = factoru de stimulare.

Stabilirea standardelor privind cheltuielile de regie cu carcater mixt (semivariabil), presupune realizarea urmatoarelor etape:

○ separarea partii fixe de cea variabila pentru cheltuielile de regie cu caracter semivariabil folosind unul din procedeele:

 procedeul celor mai mici patrate;

 procedeul punctelor de maxim si minim.

○ partea fixa, respectiv partea variabila, va fi tratata conform metodologiei de mai sus;

○ se insumeaza cele 2 parti dupa incheierea calculelor.

Dupa incheierea standardelor pe produs presupune determinarea coeficientului de repartizare K si apoi repartizarea cheltuielilor.

K = Ch.indirecte de repartizat / Critetiul de repartizare.

In ceea ce priveste abaterile de la costul standard, acesta se determina pentru:

1. abaterile de la costurile standard pentru materiale;

2. abaterile de la costurile standard pentru manopera;

3. abaterile de la costurile standard de regie.

EXEMPLU privind calculul standardelor pentru materiale:

Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune utilizarea materialelor X1 si X2. Stabilirea standardelor cantitative ce se vor utiliza in cadrul procesului tehnologic a fost realizata luandu-se in calcul cantitatea necesara, tipodimensiunea, calitatea si posibilitatile de procurare. Preturile de aprovizionare standard sunt reprezentate de cele din perioada precedenta celei pentru care se elaboreaza standardele.

Se va intocmi fisa costurilor standard pentru materiale astfel:

Ch.mat.X1 = 3 x 30 = 90

Ch.mat.X2 = 2 x 10 = 20

Ch.tot.X1 = 200 * 90 = 18.000

Ch.tot.X2 = 300 * 20 = 6.000

EXEMPLU privind calculul standardelor pentru manopera:

Pentru realizarea produsului A, procesul tehnologic presupune realizarea operatiilor O1 si O2. Standardele de timp sunt date de documentatia tehnica privind fabricarea produselor. Tarifele de salarizare standard au fost stabilite pe baza calificarii muncitorilor, a datelor in legatura cu tarifele perioadelor anterioare si conditiile de munca luand in calcul perioada anterioara celei pentru care se stabilesc standardele.

Ch.man.O1 = 4 * 10 = 40

Ch.man.O2 = 5 * 6 = 30

Total O1 = 200 * 40 = 8.000

Total O2 = 300 * 30 = 9.000

19.12.2008

CALCULUL PRETULUI PRODUCTIEI NETERMINATE

Productie neterminata – produsele care nu au trecut prin toate procesele de fabricatie.

APLICATIE 1:

Produsul A are un pret prestabilit de 1.000 lei si o tehnologie care se desfasoara in 4 faze ce insumeaza 60 minute astfel:

Faza 1: 15 min;

Faza 2: 10 min;

Faza 3: 30 min;

Faza 4: 5 min.

La inventariere sau stabilit urmatoarele cantitati:

- 40 buc in faza 1;

- 20 buc in faza 2;

- 30 buc in faza 3;

- 10 buc in faza 4.

Sa se determine costul productiei in curs de executie.

Rezolvare:

Gradul de finisare:

Produsele din faza 1: Qfaza1 x 0/Tf x Pv = 40 x 0/60 x 1000 = 0 lei

Produsele din faza 2: Qfaza2 x F1/Tf x Pv = 20 x 15/60 x 1000 = 5.000 lei

Produsele din faza 3: Qfaza3 x (F1+F2)/Tf x Pv = 30 x (15+10)/60 x 1000 = 12.500 lei

Produsele din faza 4: Qfaza4 x (F1+F2+F3)/Tf x Pv = 10 x (15+10+30)/60 x 1000 = 9.166 lei

Total = 26.666 lei.

Grad finisare in faza 1: 0

Grad finisare in faza 2: F1 / Tf = 15/60 = 25% => 20 x 25% x 1000 = 5.000

Grad finisare in faza 3: (F1+F2) / Tf = (15+10)/60 = 41,6% => 30 x 41,6% x 1000 = 12.500

Grad finisare in faza 4: (F1+F2+F3)/Tf = (15+10+30)/60 = 91,6% => 10 x 91,6% x 1000 = 9160

APLICATIE 2:

Produsul B are un pret de vanzare standard de 100 lei si presupune parcurgerea a cinci faze care insumeaza 100 min, astfel:

Faza 1: 30 min;

Faza 2: 15 min;

Faza 3: 25 min;

Faza 4: 25 min;

Faza 5: 5 min.

La o inventariere se constata urmatoarele cantitati:

- 3.000 buc faza 1;

- 4.000 buc faza 2;

- 2.000 buc faza 3;

- 5.000 buc faza 4;

- 1.000 buc faza 5.

Sa se determine costul productiei neterminate:

F1 = 3000 x 0/100 x 100 = 0 lei      Gf1 = 0/100 = 0%

F2 = 4000 x 30/100 x 100 = 120.000 lei                           Gf2 = 30/100 = 30%

F3 = 2000 x (30+15)/100 x 100 = 90.000 lei                     Gf3 = 45/100 = 45%

F4 = 5000 x (30+15+25)/100  x 100 = 350.000 lei Gf4 = 70/100 = 70%

F5 = 1000 x (30+15+25+25)/100 x 100 = 90.000 lei         Gf5 = 90/100 = 90%

TOTAL= 650.000 LEI