Auditul financiar contabil - definire, rol,obiective, practici si proceduri

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL - DEFINIRE, ROL,OBIECTIVE, PRACTICI SI PROCEDURI

1.1. Auditul -Notiuni introductive

Auditul = examinarea de catre o persoana independenta si competenta a fidelitatii reprezentarilor contabile si financiare.

Activitatea de audit reprezinta o examinare profesionala a unei informatii, in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente, prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate.

Organizatiile economice si sociale au produs intotdeauna informatii contabil financiare. Nevoia de a verifica aceste informatii implica un control al conturilor, o revizuire a acestora, o examinare critica efectuata de persoane de specialitate independente.

Realizarea oricarei misiuni de audit la organizatiile economice, implica existenta unor reguli precise, formalizate, cunoscute si acceptate de emitatorii si receptorii informatiei supuse auditului.

Aceste reguli sunt definite la nivel general national sau international. Se ajunge la notiunea de norma, care permite aprecierea calitatii unui audit in raport cu un sistem de referinta.

1.2. Rolul si obiectivele auditului financiar-contabil

Auditul financiar are rolul de a :

▬ verifica respectarea cadrului conceptual al contabilitatii (postulate, principii, norme si reguli de evaluare) general acceptate, a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern si statutar).

Procedura reprezinta o inlantuire logica de operatiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv.

▬ verificarea si certificarea reflectarii corecte in contabilitate a situatiilor financiare, imaginea lor fidela, clara si completa pe intregul exercitiu financiar. Corelarea acestor verificari cu modul de aplicare a legislatiei contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementarilor contabile, Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate (I.A.S.C.)

Din Standardele de Contabilitate Internationale si Nationale, se desprinde ca acest organism international I.A.S.C., are urmatoarele obiective principale :

▬ sa elaboreze in interesul public, un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicata, inteligibile si cu caracter executoriu, care sa solicite in situatiile financiare si in alte raportari financiare, informatii calitative transparente si comparabile, astfel incat sa ajute participantii pe pietele de capital ale lumii, precum si alti utilizatori sa isi fundamenteze deciziile economice;

▬ sa promoveze si sa accepte aplicarea riguroasa a acestor standarde;

▬ sa gaseasca solutii calitative pentru realizarea convergentelor standardelor nationale de contabilitate si a standardelor internationale de contabilitate.

Auditul trebuie sa urmareasca daca procedurile de culegere si prelucrare a datelor sunt bine stabilite si daca se aplica in permanenta. Auditul reprezinta o revedere critica pentru evaluarea unei situatii financiar-contabile determinate.

Reprezinta o examinare efectuata de un profesionist competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra :

▬ Validitatii si corectei aplicari a procedurilor interne stabilite de managementul unitatii patrimoniale.

▬ Imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a situatiilor financiare si a rezultatelor obtinute de entitate.

Imaginea fidela este asociata cu prudenta, regularitatea si sinceritatea care caracterizeaza campul de aplicatii nelimitat al contabilitatii.[i]

Regularitatea contabilitatii presupune respectarea regulilor si procedurilor contabile si a principiilor general acceptate prevazute in legislatia contabila interna si de Cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborate de I.A.S.C., precum si de Standardele de Contabilitate Internationale si Nationale.

Pentru a fi utile informatiile trebuie sa fie relevante, credibile si sincere.

▬ Informatiile sunt relevante atunci cand influenteaza deciziile economice ale utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmand sau corectand evaluarile lor anterioare.

▬ Informatia trebuie sa fie credibila si are aceasta calitate atunci cand nu contine erori semnificative, nu este partinitoare, iar utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea ce se asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.

▬ Sinceritatea presupune aplicarea in mod corect a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie sa o aiba despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor agentului economic.

Auditul financiar contabil necesita o metodologie de examinare care sa asigure o opinie independenta, astfel incat sa apere in mod egal toti utilizatorii informatiei contabile cum sunt : actionarii, statul, salariatii, bancile, organismele de bursa, debitorii, furnizorii, clientii, etc.

1.3. Obiectivele auditului financiar-contabil

Auditul financiar-contabil are ca obiective urmatoarele :

▬ sa constate reflectarea imaginii fidele a situatilor patrimoniului si a rezultatelor financiare in situatiile financiare anuale, situatii care trebuie sa ofere o imagine corecta a pozitiei financiare, performantei financiare, fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;

▬ sa exprime opinii intr-un raport de audit, care trebuie sa contina, in mod corect opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare ofera o imagine fidela in concordanta cu un cadru general de raportare financiara si, atunci cand este cazul, daca situatiile financiare indeplinesc cerintele statutare;

▬ sa mentina calitatea si coerenta sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere in mod corect, sincer si complet a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului;

▬ sa asigure imbunatatirea utilizarii informatiei contabile;

▬ aprecierea performantelor si eficientei sistemelor de informare si organizare.

Pentru realizarea obiectivelor mentionate mai sus, auditorul are in vedere respectarea unor criterii ce sunt absolut obligatorii in cazul auditului financiar-contabil :

Criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor

Acest criteriu are in vedere ca toate operatiunile patrimoniale au fost inregistrate corect si integral in contabilitate.

Pentru realizarea acestui criteriu auditorul trebuie sa adopte doua solutii :

1. Trebuie sa verifice cu mare atentie procedurile utilizate de entitatea auditata pentru validarea tuturor modificarilor patrimoniale: cresteri-diminuari de active, respectiv diminuarii de pasive. Aceasta solutie are dezavantajul ca necesita un timp indelungat pentru validare.

2. Auditorul poate utiliza rezultatul inventarierii. El trebuie sa se convinga ca inventarierea s-a facut in conformitate cu prevederile legale. Daca, ca urmare a operatiunilor de inventariere s-au descoperit tranzactii neinregistrate in contabilitate, iar acestea au fost operate, se considera ca toate operatiunile sunt corect inregistrate in evidente.

Respectarea criteriului exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor presupune ca auditorul sa se asigure ca :

▬ toate operatiunile reflectate in documentele justificative corespunzatoare sunt inregistrate in contabilitate, deci fara omisiuni;

▬ nu exista operatiuni contabilizate de mai multe ori.

Criteriul realitatii inregistrarilor

Auditorul are obligatia sa urmareasca daca toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate si pot fi verificate, corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi : confirmari primite de la terti, analize de laborator, control incrucisat, etc. De asemenea, se verifica daca activele si pasivele apartin entitatii patrimoniale, in sensul ca toate operatiunile efectuate apartin si sunt in numele firmei.

Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si corectei prezentari cu ajutorul conturilor anuale

Aplicarea acestui criteriu are mai multe obiective care trebuie localizate corect, functie de perioada de referinta, evaluarea modificarilor, inregistrarea si intocmirea situatiilor financiare.

a) Perioada corecta in care sunt evidentiate elementele patrimoniale, presupune respectarea principiului independentei exercitiului, utilizarea unei contabilitati de angajament in folosirea conturilor de regularizari.

Regularizarea operatiunilor dupa inventariere impune corecta delimitare in timp a cheltuielilor si veniturilor pe intreaga perioada a exercitiului financiar.

b) Evaluarea corecta presupune ca elementele patrimoniale sa fie evaluate in conformitate cu prevederile legii contabilitatii si cu cadrul general de intocmire si prezentare a situatiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate. Situatiile financiare anuale (bilantul, contul de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie, politicile contabile si note explicative) trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei, modificarilor capitalului propriu si a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii pentru respectivul exercitiu financiar. Pentru aceasta, situatiile financiare trebuie sa fie intocmite cu respectarea prevederilor Legii contabilitatii, ale Cadrului general de intocmire a situatiilor financiare, elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate cat si a Ordinelor Ministerului Finantelor Publice pentru aprobarea reglementarilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate.

Eseu: Comunicare de baza cu bazele de date externe prin intermediul importului si al combinarilor Document online: UCM RESITA - piata tinta - strategii de intrare pe piata

Clasificarea auditului

a) In functie de modul de organizare a activitatii de audit se disting tipurile de audit intern si extern :

Auditul intern reprezinta o evaluare sau monitorizare organizata de catre conducerea unei entitati sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate si de control intern. Auditul intern este, practic, o activitate independenta de asigurare obiectiva si consultativa destinata sa adauge valoare si sa antreneze imbunatatirea activitatii unui organism, pe care il sustin in indeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematica si ordonata a evaluarii si cresterii proceselor de gestionare a riscului de control si de conducere.

Rolul esential al auditului intern este de a acorda asistenta personalului organismului auditat in indeplinirea responsabilitatilor, oferind conducerii asigurarea ca politicile, procedurile si controalele efectuate in scopul evitarii erorilor umane si combaterii fraudelor sau actiunilor gresite, actioneaza eficient.

Auditorii interni procedeaza la evaluarea riscurilor, analiza operatiunilor si verificarilor efectuate, astfel incat, pornind de la rezultatele auditurilor efectuate, sa furnizeze analize obiective, cu indicarea punctelor slabe si formularea de recomandari de ameliorare a situatiei.

Auditul extern este efectuat de un profesionist independent si raspunde nevoilor tertilor si entitatii auditate in ceea ce priveste gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestuia (auditul de atestare financiara), respectarea reglementarilor legale, statutelor, regulamentelor si deciziilor manageriale (auditul conformitatii sau legalitatii), precum si respectarea principiilor economicitatii, eficientei si eficacitatii (cei 3 E) in activitatea desfasurata (auditul performantei).

Auditorii externi independenti, fie persoane fizice, fie persoane juridice (cabinete de expertiza, de audit. etc.) nu sunt angajati permanenti ai organizatiilor, entitatilor ale caror declaratii, situatii financiare sau de alta natura sunt auditate, chiar daca primesc o remunerare pentru serviciile prestate. Ei ofera servicii de audit pe baza unor contracte de prestari servicii. In Romania aceasta forma de audit se mai intalneste si sub denumirea de audit contractual.

Deosebirile existente intre auditul intern si auditul extern

Auditul intern se deosebeste de auditul extern, astfel :

1. In ceea ce priveste statul este deja lucru cunoscut ca auditul intern face parte din personalul intreprinderii, auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic.

2. In ceea ce priveste beneficiarii auditului, auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii - manageri, Directia generala, Comitetul de audit, iar auditorul extern lucreaza in folosul tuturor utilizatorilor informatiei contabile ( actionari, salariati, statul, bancile, organismele de bursa, debitori, furnizori, clienti, etc, ).

3. In ceea ce priveste obiectivele auditului in timp ce obiectivul auditului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatii intreprinderii (dispozitive de control intern) si sa recomande actiunile necesare pentru imbunatatirea acestuia, obiectivul auditului extern este sa certifice :

-regularitatea

-sinceritatea

-imaginea fidela

a calculelor, rezultatelor si situatiilor financiare.

4. In ceea ce priveste domeniul de aplicare a auditului tinand cont de obiectivele sale, domeniul de aplicare al auditului extern inglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor, la elaborarea situatiilor financiare si numai la aceasta, insa in toate functiile intreprinderii. Un auditor extern care si-ar limita observatiile si investigatiile la sectorul contabil ar face o activitate incompleta. 5. In ceea ce priveste prevenirea fraudei (a cincea diferenta): auditul extern se preocupa de orice frauda de indata ce aceasta are, sau se presupune ca are o influenta asupra rezultatelor. In schimb o frauda care se refera de exemplu la confidentialitatea dosarelor personalului este problema auditului intern si nu a auditului extern.

6. In ceea ce priveste independenta se intelege de la sine ca aceasta independenta nu este de acelasi tip. Independenta auditorului extern este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica si statutara, cea a auditorului intern are restrictiile analizate si stabilite intre angajator si angajat.

7. In ceea ce priveste periodicitatea auditurilor:

-auditorii externi isi efectueaza in general misiunile in mod intermitent si in momente propice certificarii conturilor, la sfarsitul trimestrului, la sfarsitul anului.;

-auditorul intern lucreaza in permanenta in intreprinderea sa, avand misiuni planificate in functie de gradul de risc si care il preocupa cu aceeasi intensitate oricare ar fi perioada respectiva. Din punct de vedere relational, auditul intern este permanent, iar auditul extern periodic.

8. In ceea ce priveste metoda:

Auditorii externi isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate pe baza de comparatii, analize, inventare.

Metoda auditorilor interni este specifica si originala, ea se supune unor reguli precise care trebuie respectate daca vrem ca activitatea sa fie clara, completa si eficace.

Schematic, deosebirile existente intre auditul intern si extern sunt urmatoarele:

b) In functie de sfera de cuprindere a auditului :

▬ auditul de regularitate - legalitate;

▬ auditul de performanta.

Auditul de regularitate cuprinde atestarea responsabilitatii financiare a entitatilor presupunand examinarea si evaluarea inregistrarilor financiare si exprimarea opiniilor asupra situatiilor financiare si anume :

▬ atestarea responsabilitatii financiare a administratiei guvernamentale in ansamblu;

▬ auditul sistemelor si tranzactiilor financiare incluzand o evaluare a conformitatii cu statutele si reglementarile in vigoare;

▬ auditul controlului intern si a functiilor acestuia;

▬ auditul onestitatii si a caracterului adecvat a deciziilor administrative luate in cadrul entitatii auditate;

▬ raportarea oricaror altor chestiuni decurgand din audit sau in legatura cu auditul, pe care institutiile supreme de control (SAI) considera necesar a le face cunoscute.

Auditul de performanta se refera la auditul economicitatii, eficacitatii si eficientei :

▬ auditul economicitatii activitatilor administrative in concordanta cu principiile si practicile sanatoase si cu politice manageriale;

▬ auditul eficacitatii realizarilor in raport cu atingerea obiectivelor entitatii auditate si auditul impactului real al activitatilor comparativ cu impactul dorit;

▬ auditul eficientei - consta in verificarea eficientei utilizarii resurselor umane, financiare sau de alta natura si examinarea sistemelor de informare, de masurare a rezultatelor si de control, analiza procedurilor utilizate de unitate, controlate pentru remedierea neajunsurilor constatate.

Nu exista insa o definitie stabilita prin lege, referitoare la auditul performantei. Acest concept este, practic, definit prin prisma criteriilor care trebuie urmarite in realizarea unui studiu.

In acest sens, Oficiul National de Audit al Marii Britanii a definit conceptul de audit al performantei in forma esentializata, prin sintagma "Valoare Pentru Bani" (Value for money) .

In practica, in activitatea de realizare a auditului performantei, se utilizeaza definitia celor trei "E" recunoscute pe plan international si anume :

Economicitatea - minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate prin prisma obtinerii unei calitati adecvate (fara a afecta calitatea).

Acest principiu este cel mai important in efectuarea auditului performantei.Ca urmare, la realizarea unui studiu, se cauta identificarea a cat mai multe probleme de economicitate specifice, intrucat acestea conduc la posibilitatea de a identifica economii usor de cuantificat.

Eficienta - relatia dintre iesiri, constand in bunuri, servicii si altele si resursele utilizate pentru producerea lor

Eficacitatea - masura in care obiectivele au fost atinse si raportul dintre efectele scontate si efectele obtinute pentru o activitate data.

In concluzie, eficacitatea urmareste programele, rezultatele si performantele obtinute (atingerea scopului propus).

1.4. Profesia de auditor financiar

O caracteristica esentiala a unei profesiuni o constituie acceptarea responsabilitatii acesteia fata de public.

Publicul profesiei de auditor financiar il reprezinta clientii, creditorii, guvernele, angajatorii, angajatii, investitorii, comunitatea de afaceri si financiara si alte entitati care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea auditorilor financiari in mentinerea functionarii ordonate a entitatii.

Acest fapt impune o responsabilitate a profesiunii de auditor financiar fata de interesul public.

Interesul public este definit ca binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor financiar profesionist.

Responsabilitatea unui auditor financiar nu presupune - in mod exclusiv - satisfacerea cerintelor unui client sau angajator individual. Standardele profesiunii de auditor financiar sunt determinate intr-o mare masura de interesul public, de exemplu:

- auditorii independenti contribuie la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare prezentate institutiilor financiare in sprijinul solicitarilor de credite si actionarilor, pentru obtinerea de capital.

Auditorii interni furnizeaza garantia unui sistem solid de control intern, care sporeste increderea in informatiile financiare ale entitatii.

Codul privind conduita etica si profesionala in domeniului auditului financiar recunoaste ca obiectivele profesiei de auditor financiar le reprezinta desfasurarea activitatii la cele mai inalte standarde de profesionalism, pentru a atinge cel mai inalt nivel de performanta si in general pentru a indeplini cerintele interesului public. Aceste obiective impun indeplinirea a patru cerinte de baza :

Credibilitate -In intreaga societate se manifesta nevoia de credibilitate a informatiilor si sistemelor de informatie.

Profesionalism - Clientii, angajatorii si alte parti interesate au nevoie de persoane care sa poata fi identificate cu claritate ca profesionisti, in cadrul domeniului de auditor financiar.

Calitatea serviciilor - Este necesara asigurarea ca toate serviciile obtinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai inalt standard de performanta.

Increderea - Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari profesionisti trebuie sa poata avea increderea ca exista un cadru al conduitei, eticii profesionale, care guverneaza desfasurarea acestora.

In scopul atingerii obiectivelor profesiunii de auditor financiar, auditorii financiari trebuie sa respecte un numar de preconditii sau principii fundamentale :

Integritatea - Un auditor financiar profesionist trebuie sa fie direct si onest in desfasurarea serviciilor profesionale. Integritatea constituie calitatea din care deriva increderea publica si este criteriul fundamental pe care un auditor il utilizeaza in judecarea deciziilor sale. De asemenea, integritatea se refera la abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor si de a fi capabil sa-si pastreze independenta si obiectivitatea.

Obiectivitatea - Un auditor financiar profesionist trebuie sa fie corect si nu trebuie sa ingaduie ca obiectivitatea sa fie afectata de prejudecati, conflicte de interese sau influente externe. Respectarea independentei elimina relatiile care pot afecta obiectivitatea unui auditor in indeplinirea responsabilitatilor sale profesionale. Clientii, precum si ceilalti utilizatori se bazeaza pe informatii furnizate de auditori, tocmai pentru ca ei cred ca auditorii prezinta integritate profesionala, independenta si obiectivitate. In mod cert, opinia unui auditor are o relevanta minora daca aceste conditii nu sunt indeplinite.

Competenta profesionala si atentia cuvenita

Un auditor financiar profesionist trebuie sa desfasoare serviciile profesionale cu atentia cuvenita, competenta si constiinciozitate, si are datoria permanenta de a mentine cunostintele si aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator beneficiaza de avantajele unui serviciu profesional competent, bazat pe cele mai noi aspecte de practica, legislatie si tehnici..

Confidentialitatea - Un auditor financiar trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite pe parcursul derularii serviciilor profesionale si nu trebuie sa dezvaluie nici o astfel de informatie fara o autorizare corespunzatoare si specifica.

In Codul Etic sunt prezentate cateva elemente care sunt luate in considerare in aprecierea cazurilor in care, desi confidentiale, unele informatii trebuie sau pot fi dezvaluite fara ca auditorul sa fie acuzat de incalcarea principiului eticii. Acestea sunt :

▬ existenta unei autorizari. Daca autorizarea de a dezvalui anumite informatii confidentiale este data de client, auditorul trebuie sa aiba in vedere interesele tuturor partilor implicate care pot fi afectate, inclusiv ale tertilor. In plus, auditorul trebuie sa se asigure ca nu depaseste limitele autorizarii date de catre clientul sau;

▬ existenta unei cerinte legale. Legea autorizeaza auditorul sa dezvaluie informatii confidentiale pentru furnizarea de probe, in derularea unei proceduri juridice si pentru dezvaluirea incalcarii legii catre autoritatile publice;

▬ existenta unei cerinte de natura profesionala. Auditorul trebuie sa dezvaluie informatii considerate confidentiale, in urmatoarele situatii :

a) in general, cand respectarea standardelor tehnice si a normelor de etica profesionala impune aceasta actiune;

b) pentru a-si proteja interesul profesional in cazul unei proceduri legale (cand este actionat in judecata);

c) pentru a raspunde la cererile de natura profesionala ale unui membru al profesiei sau al organismului profesional;

d) pentru a raspunde la o ancheta sau investigatie executata de un membru al profesiei sau al organismului profesional.

Confidentialitatea nu implica numai abtinerea de a dezvalui informatiile obtinute ci si obligatia de a nu folosi aceste informatii in folosul propriu sau al altui tert. Totodata, auditorii trebuie sa se asigure ca atat subordonatii lor cat si persoanele de la care obtin consultanta sau asistenta tehnica respecta principiul confidentialitatii.

Conduita profesionala - Un auditor financiar profesionist trebuie sa actioneze intr-o maniera corespunzatoare reputatiei profesiei si trebuie sa evite orice comportament care ar putea discredita profesiunea.

Obligatia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesiunea, impune organismului profesional sa ia in considerare, in momentul in care elaboreaza cerinte etice, responsabilitatile auditorilor financiari profesionisti fata de clienti, terte parti, alti membri ai profesiunii de auditor financiar, personal, angajatori si public in sens larg.

Standardele tehnice - Un auditor financiar profesionist trebuie sa desfasoare servicii profesionale in concordanta cu standardele tehnice si profesionale relevante. Auditorii financiari profesionisti au datoria de a indeplini cu grija si competenta instructiunile clientului sau angajatorului, trebuind sa corespunda cerintelor de integritate, obiectivitate si, in cazul auditorilor financiari profesionisti, de independenta. In plus, acestia trebuie sa se conformeze standardelor tehnice si profesionale promulgate de :

▬ IFAC (de exemplu, Standardele Internationale de Audit);

▬ Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate;

▬ Organismele profesionale membre sau alte organisme cu atributii de reglementare;

▬ Legislatiei relevante.