Coeficientul de siguranta dinamic (Ks)

Coeficientul de siguranta dinamic (Ks)

Acest indicator arata cu cat pot sa scada vanzarile in mod relativ pentru ca intreprinderea sa ajunga in punctul de echilibru. Orice scadere peste acest coeficient va face ca intreprinderea sa ajunga in zona pierderilor. In consecinta, toate deciziile de micsorare a vanzarilor trebuie sa fie luate in limita coeficientului de siguranta dinamic.

Se calculeaza conform relatiei:

CA - Prag de rentabilitate

K_s = -------- ----- ------ ---- x 100

CA

In exemplul 2, daca se calculeaza K_s, se obtin:

6.000.000 - 2.673.399,6

Ks_a= -------- ----- ------ --x 100 = 55,44%

6.000.000

20.000 x 90 - 8778,3271 x 90

Ks_b = -------- ----- ------ ----- x 100 = 56,108%

20.000 x 90

10.000 x 120 - 4389,1635 x 120

Ks_c = -------- ----- ------ --------- x 100 = 56,108%

10.000 x 120

Deci in cazul produsului A, vanzarile pot sa scada cu 55,44% pentru ca intreprinderea sa nu intre in zona pierderilor. Orice scadere peste acest coeficient va conduce la pierderi.

Ks se mai poate calcula cu ajutorul urmatoarelor relatii:

Profit total

Ks = -------- ----- ------ ------- x 100

Contributia bruta totala

Ks = 100% - q%

Unde q% = gradul de activitate la punctul de echilibru[1].

Intervalul de siguranta (Is)

Intervalul de siguranta este expresia in cifre absolute a coeficientului de siguranta dinamic. El arata in marime absoluta cu cat pot fi reduse vanzarile pentru a ajunge la punctul de echilibru. Se calculeaza conform relatiei:

Is = CA - Prag de rentabilitate

Pentru cele trei produse din exemplul 2:

Is_a = 6.000.000 - 2.673.339,6 = 3.326.600,4 lei

Is_b = 1.800.000 - 790.049,43 = 1.009.950,6 lei

Is_c = 1.200.000 - 526.699,62 = 673,300,4 lei

REZUMAT

Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare intreprindere in raport de particularitatile activitatii desfasurate si de necesitatile proprii.

Principalele obiective ale contabilitatii de gestiune prezentate in Regulamentul de aplicare al Legii contabilitati nr. 82/1991 sunt: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor si serviciilor executate, intocmirea bugetului de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor care privesc gestiunea intreprinderii.

Se mai circumscriu in sfera contabilitatii de gestiune inregistrarile operatiilor privind colectarea si repartizarea cheltuielilor pe destinatii pe destinatii, respectiv pe activitati, sectii, faze de fabricatie etc., decontarea productiei, precum si calculul costului de productie al produselor fabricate, lucrarilor executate si serviciilor prestate inclusiv al productiei in curs. Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea fiecarei unitati patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale acesteia.

Costul de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor de productie efectuate de o intreprindere pentru obtinerea si desfacerea productiei sale intr-o anumita perioada de gestiune. Se mai pot include si datoriile aferente imprumuturilor la intreprinderile cu ciclu lung de fabricatie.

Pentru stabilirea corecta a costului productiei estimate, cheltuielile de productiei obtinute sunt structurate dupa mai multe criterii: continutul economic, omogenitatea continutului lor, modul de atasare, destinatie, comportamentul lor fata de volumul fizic al productiei, modul de incorporare in costuri, etc.

La baza organizarii contabilitatii de gestiune si calculului costului unitar al produselor, lucrarilor si serviciilor, comenzilor, etc. se afla clasificarea cheltuielilor potrivit destinatiei. Potrivit acestui criteriu, cheltuielile se structureaza in: cheltuieli directe (materii prime si materiale directe, salarii directe, contributiile privind asigurarile si protectia sociala, alte cheltuieli directe), cheltuieli indirecte de productie (cheltuieli cu intretinerea si functionarea utilajelor si cheltuieli generale ale sectiei), cheltuieli generale de administratie, cheltuieli de desfacere.

Costul de productie este format din cheltuielile directe plus cheltuielile indirecte de productie repartizate rational.

Costul complet al productiei rezulta din adaugarea la costul de productie a cheltuielilor generale de administratie si a celor de desfacere.

Conturile cu ajutorul carora se realizeaza contabilitatea cheltuielilor de productie si calculatia costurilor sunt conturile ce formeaza continutul clasei 9-Conturi de gestiune din Planul de Conturi. Sunt conturi care functioneaza respectand principiul partidei duble. Nu prezinta sold la sfarsitul perioadei de gestiune si nici nu figureaza in bilant. Astfel contabilitatea de gestiune devine independenta fata de contabilitatea financiara.

Calculatia costurilor de productie se poate efectua dupa mai multe metode: metoda pe comenzi, metoda pe faze, metoda globala, metoda costurilor standard, metoda costurilor directe, alte metode. Adoptarea unei metode de calculatie se realizeaza in functie de organizarea procesului de productie , specificul activitatii si necesitatile proprii intreprinderii.

Metodele de calculatie se grupeaza in functie de sfera de cuprindere al cheltuielilor in costul productiei in metode de tip total (bazate pe conceptul costurilor complete) si cu metode de tip partial (bazate pe conceptul costurilor partiale).

Obiectivul contabilitatii de gestiune in cadrul metodelor de tip total (metoda globala, metoda pe comenzi si metoda pe faze) este de a obtine costul produselor fabricate cuprinzand toate cheltuielile de productie. In cazul metodei standard cost, ca metoda evoluata de calculatie a costurilor se urmaresc si alte obiective cum sunt calculul abaterilor, controlul bugetar, etc.

Metodele de calculatie bazate pe conceptul costului partial realizeaza separarea cheltuielilor de productie tinand cont de comportamentul acestora fata de volumul productiei si desfacerilor. Astfel, metoda direct-costing ataseaza produsului numai acele cheltuieli care variaza direct cu volumul productiei fabricate. Cheltuielile fixe sunt excluse din costul produselor; sunt urmarite pe total intreprindere si suportate din contributia bruta (marja pe costuri variabile). Contributia bruta este un rezultat financiar partial determinat prin scaderea cheltuielilor variabile din totalul veniturilor din vanzare (cifra de afaceri).

PROBLEME SI STUDII DE CAZ

Problema nr.

Analiza: Efectele incalcarii cerintelor legale de constituire Analiza: Idee de afacere - descrierea detaliata a serviciilor, fezabilitatea afacerii - creativiate si inventivitate

Se considera urmatoarele informatii la sfarsitul lunii ianuarie:

D 921.A 8.000.000lei

D 921.B 10.041.958lei

D923 18.000.000lei

D922.CE 12.000.000lei

D924    20.000.000lei

Sectia auxiliara a realizat :

65% din productie sectiei principale

35% din productie administratiei

Cheltuielile indirecte de productie se repartizeaza in functie de cheltuielile directe, iar cheltuielile generale de administratie se repartizeaza in functie de costul de productie.

Costurile antecalculate (standard) sunt: pentru produsul A 30.000.000lei si pentru produsul B 38.000.000lei.

Se cere : a) inregistrarea productiei obtinute in cursul lunii la costurile antecalculate ;

b) efectuarea si inregistrarea lucrarilor de calculatie la sfarsitul lunii ;

c) inregistrarea decontarii cheltuielilor efective, diferentelor de pret, decontarea costului efectiv si inchiderea conturilor de diferente ;

inregistrarea productiei obtinute la cost antecalculat :

931.A = 902.A 30.000.000lei

931.B = 902.B 38.000.000lei

lucrarile de calculatie :

decontarea cheltuielilor sectiei auxiliare :

923 = 922.CE 7.800.000lei

924 = 922.CE 4.200.000lei

repartizarea cheltuielilor indirecte :

TSD 923

KCI =   

TSD921.A + TSD921.B

25.800.000

= = 1,43

8.000.000 +10.041.958

cota de cheltuieli indirecte aferenta produselor A si B:

produsul A = 1.43 * 8.000.000lei = 11.440.000lei

produsul B = 25.800.000 - 11.440.000 = 14.360.000lei

% = 901 25.800.000lei

921.A 11.440.000

921.B 14.360.000

repartizarea cheltuielilor generale de administratie :

TSD 924

KCGA =

TSD921.A + TSD921.B

24.200.000

= = 0,55

19.440.000 + 24.401.958

cote de cheltuieli generale de administratie aferente produselor :

produsul A = 0.55 * 19.440.000 = 10.692.000lei

produsul B = 24.200.000 - 10.692.000 = 13.508.000lei

% = 924 24.200.000 lei

921.A 10.692.000 lei

921.B 13.508.000 lei

decontarea cheltuielilor efective :

902.A = 921.A 30.132.000 lei

902.B = 921.B 37.909.958 lei

inregistrarea diferentelor intre costul efectiv si costul standard:

903.A = 902.A 132.000 lei

903.B = 902.B 90.042 lei

decontarea costului efectiv:

901 = % 68.041.958 lei

931.A 30.132.000 lei

931.B 37.909.958 lei

inchiderea conturilor de diferente:

931.A = 903.A 132.000 lei

931.B = 903.B 90.402 lei

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Potrivit principiului costului istoric, costul de productie al unui bun cuprinde in mod obligatoriu:

a)     Costurile directe de productie, cheltuielile indirecte de productie angajate, cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere;

b)     Costurile de productie, costurile indirecte de productie, cheltuielile de desfacere, cheltuielile financiare;

c)      Costurile de exploatare, cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia;

d)     Costul de achizitie al materiilor prime si materialelor directe consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia.

O societate comerciala fabrica doua comenzi (A si B) in cadrul unei sectii de productie. Comanda A prezinta productie neterminata la inceputul lunii de 60.000 lei. Cheltuielile directe inregistrate:

- comanda A 100.000 lei;

- comanda B 150.000 lei.

Cheltuielile indirecte de productie: 75.000 lei. Comanda B prezinta la sfarsitul lunii productie neterminata 45.000 lei. Care este costul comenzilor A si B?

a)     191.000 lei si 151.000 lei

b)     190.000 lei si 150.000 lei

c)      189.000 lei si 152.000 lei

d)     190.500 lei si 151.500 lei

3. Indicati formula contabila corecta din contabilitatea de gestiune privind productia obtinuta:

a) 902 = 921 50.000

b) 921 = 931 50.000

c) 901 = 931 50.000

d) 931 = 902 50.000

4. O societate comerciala produce si vinde 1.000 bucati produse avand pretul de vanzare de 1.500 lei, cheltuielile variabile 1.200 lei/bucata, iar cheltuielile fixe totale sunt 240.000 lei .Care este cantitatea de produse ce trebuie fabricata si vanduta pentru ca profitul sa fie zero:

a) 900 buc.; b) 950 buc.; c) 800 buc.; d) 750 buc.;

5. O intreprindere produce doua produse A si B, costurile indirecte de productie sunt 600.000 lei, din care fixe 120.000 lei. Folosind salariile directe in suma de 300.000 lei, din care produsul A 100.000 lei, ca baza de referinta, care sunt costurile indirecte imputate rational celor doua produse daca gradul de activitate este de 80%:

a) 192.000 lei A si 384.000 lei B

b) 160.000 lei A si 320.000 lei B

c) 164.000 lei A si 328.000 lei B

d) 192.000 lei A si 328.000 lei B

6. O intreprindere dispune de 748.000 lei pentru a fabrica urmatoarele cantitati de produse: A = 20.000 buc.; B = 40.000 buc.; C = 40.000 buc., parametrul pentru calculul indicilor de echivalenta este pretul de vanzare diferentiat astfel: A = 12 u.m.; B = 24 u.m.; si C = 6 u.m. Care dintre variantele de mai jos reflectand costul unitar este in concordanta cu procedeul coeficientilor de echivalenta calculati ca raport direct, baza de referinta fiind produsul B:

a) A = 5,50 u.m.; B = 12,00 u.m.; C = 2,75 u.m.;

b) A = 5,50 u.m.; B = 11,00 u.m.; C = 2,75 u.m.;

c) A = 5,50 u.m.; B = 11,00 u.m.; C = 3,75 u.m.;

d) A = 6,00 u.m.; B = 12,00 u.m.; C = 3,00 u.m.;

7. Ce semnifica inregistrarea : 901 = 931 80.000 lei

a)     preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara

b)     interfata intre costul productiei obtinute si cheltuielile ocazionate;

c)      transferarea cheltuielilor in contabilitatea financiara;

d)     diferenta intre costul prestabilit si costul efectiv al productiei.

8. O societate fabrica doua produse A si B, capacitatea normala de productie fiind de 100.000 unitati pentru produsul A si 60.000 unitati pentru produsul B. In exercitiul N, societatea a fabricat 90.000 unitati din produsul A si 30.000 unitati din produsul B. Stiind ca in anul N cheltuielile fixe au fost de 50.000.000 lei, sa se calculeze costul subactivitatii:

a) 5.000.000 lei b) 12.500.000 lei

c) 25.000.000 lei d) 37.500.000 lei

9. O societate fabrica cinci produse despre care avem urmatoarele informatii: produsul A: pret de vanzare 10.000 lei, cost variabil unitar 8.000 lei; produsul B: pret de vanzare 9.000 lei, cost variabil unitar 7.000 lei; produsul C: pret de vanzare 5.000 lei, cost variabil unita 3.000 lei; produsul D: pret de vanzare 15.000 lei, cost variabil unitar 14.000 lei; produsul E: pret de vanzare 13.000 lei, cost variabil unitar 10.000 lei.tinand cont de factorul de acoperire, daca ar fi sa renuntati la unul din produse, care ar fi acela?

a) B; b) C; c) D; d) E;

10. Dispuneti de urmatoarele informatii: cantitatea de produse vandute 100 bucati; pretul de vanzare unitar 1.200 lei/bucata; costul variabil unitar 900 lei/bucata; costuri fixe totale 24.000 lei. Indicati marimea factorului de acoperire si a punctului de echilibru:

a) 26% 120.000 lei; b) 24% 112.500 lei;

c) 25% 96.000 lei; d) 23% 96.000 lei;

Raspunsuri la testele de autoevaluare