Bilantul contabil model privind situatia patrimonului

2. PARTICULARITATI ALE S.C FAUR S.A.-

INFLUENTA ACESTORA ASUPRA MODULUI DE ORGANIZARE A CONTABILITATII

2.1.Prezentarea S.C."FAUR"S.A.

2.1.1.Date generale.

Denumirea: S.C."FAUR"S.A. Bucuresti;

Forma juridica: S.C."FAUR"S.A. este persoana juridica

romana, avand forma juridica de societate

pe actiuni;

Sediul societatii: B-dul Basarabia nr. 256, municipiul

Bucuresti, Romania;

Durata societatii: Durata societatii este nelimitata, cu incepere de la

data inregistrarii la Camera de Industrie si Comert -

3.01.1991;

Capitalul social:Este impartit in actiuni nominative si este

detinut in procent majoritar de statul roman.

2.1.2. Capitalul social si obiectul de activitate.

Capitalul social al S.C."FAUR"S.A. inregistrat la Oficiul Registrului Comertului si publicat in Monitorul Oficial este de 219.902.375 mii lei.

Capitalul social initial este in intregime subscris de statul roman, in calitatea sa de actionar unic si varsat in intregime la data constituirii societatii.

Obiectul de activitate al societatii este:

producerea si comercializarea de locomotive, motoare Diesel, compresoare, utilaje complexe, piese turnate si forjate;

promovarea si punerea in aplicare a initiativelor de interes national in domeniul fabricatiei de locomotive si motoare Diesel;

prestari servicii, asistenta tehnica;

efectuarea operatiunilor de comert exterior;

desfasoara activitati cu caracter social, cultural;

comercializarea de bunuri de larg consum in favoarea salariatilor.

2.1.3. Structura organiazatorica a S.C."FAUR"S.A.

Structura organizatorica este stabilita de Managerul General, in calitate de Administrator Unic al societatii.

Ea cuprinde toate compartimentele de munca din cadrul societatii, dispuse pe nivele ierarhice, pe specific de activitate si scoate in evidenta relatiile dintre ele.

Fabricile au independenta functionala dar fara personalitate juridica. In componenta lor sunt prevazute compartimente de productie, de proiectare si functionare, ceea ce le confera capacitatea tehnico-operativa necesara realizarii produsului propriu in conditii de eficienta economica.

Structura organizatorica a societatii, respectiv a fabricilor, se elaboreaza in fiecare an, sau ori de cate ori au loc schimbari majore in activitatea societatii.

Structura organizatorica este prezentata in figura 2.1.

Schema functionala a Aprobat

S.C."FAUR"S.A. 1998 Manager General

														Manager generel
Der.relatii financiarre					Dep vanzari marketing				Dep.management restructurare-resurse umane										Dep. productie				Dpe. Dezvoltare								Dep. administrativ
1	2				1	2	3		1		2		3		4				1	2			1		2	3	4				1		2	3	4
1.contabilitate 1.contractare 1.plan-buget 1.productie 1sculer-sef 1.administrativ 2.financiar 2.expeditie 2.organizare 2.protectia2.mecanic-sef 2.special 3.comisia 3.personalmuncii3.hidraulica  3.cantina tehnica 4. Salarizare 4.informatizare 4.club-sportiv
Fabrica de piese turnate				Fabrica de utilizare tenhologii complexe								Fabrica de locomotive							Fabrica de motoare					Fabrica aparataj de frana								Fabrica de S.D.V.-uri

Sef Serviciu Organizare

Fif 2.1.

2.1.4. Evolutia activitatii firmei.

Pentru descrierea evolutiei activitatii unei firme se recomanda utilizarea unui sistem de indicatori valorici, care fiecare, prin continut si mod de determminare, avand o putere informationala, caracterizeaza anumite aspecte ale activitatii unei firme.

Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata, a capacitatii de a lansa si dezvolta activitatii profitabile.

Analiza dinamicii si structurii cifrei de afaceri sesizeaza cauzele care au determinat evolutia acestui indicator si modificarile structurale, in vederea stabilirii masurilor corespunzatoare pentru reglarea activitatii.

Pe baza datelor din contul de profit si pierdere se constata ca fata de perioada precedenta veniturile din exploatare-totale au inregistrat cresteri substantiale (112 %), ceea ce va influienta pozitiv cifra de afaceri.

Grafic evolutia cifri de afaceri este prezentata in figura 2.2:

Evolutia cifrei de afaceri

-mii lei-

fig 2.2

Concluzia finala este aceea ca evolutia cifrei de afaceri se inscrie pe o linie ascendenta, intreprinderea dispunand de un potential care-I permite sa-si consolideze pozitia pe piata.

2.2.Fluxul de prelucrare a datelor in contabilitate.

Dupa cum este cunoscut, in cadrul noului sistem, contabilitatea este organizata in dublu circuit, si anume contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea financiara asigura si gestioneaza informatiile necesare completarii bilantului contabil, contului de rezultate si anexelor la bilant.

Informatiile obtinute din prelucrarea datelor in contabilitatea de gestiune sunt destinate intreprinzatorului, ca beneficiar intern, preocupat de utilizarea eficienta a resurselor. Modul de organizare a contabilitatii de gestiune este la latitudinea unitatii patrimoniale, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii. In schimb, contabilitatea financiara este normata, beneficiind in acest sens de plan de conturi, de instructiuni de aplicare a planului de conturi, de structuri de formulare (inclusiv pentru lucrarile de sinteza).

Asa cum rezulta din figura 2.3 operatiunile economico-financiare sunt consemnate in documentele justificative. Acestea stau la baza inregistrarilor atat pentru contabilitatea financiara cat si pentru contabiliatea de gestiune. In contabilitatea financiara se realizeaza evidenta cronologica (jurnale de inregistrare) si sistematica (fisele conturilor). Ca urmare a prelucrarii datelor in cadrul contabilitatii financiare, la sfarsitul perioadei se intocmeste bilantul contabil.

In cadrul contabilitatii interne de gestiune, in functie de specificul activitatii unitatii si de cerintele de informare, se realizeaza: gestiunea analitica a stocurilor; calcularea costurilor produselor, serviciilor; previziunea cheltuielilor si veniturilor prin intocmirea de bugete interne; controlul costurilor si bugetelor.

Intre contabilitatea financiara si cea de gestiune exista legaturi, asa cum rezulta si din schema prezentata. Ambele au aceeasi sursa de date, si anume operatiunile economico-financiare consemnate in documentele justificative.

Legatura intre cele doua circuite ale contabilitatii (contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune) se realizeaza si prin oferirea de date pentru inregistrare sau pentru control reciproc. Aceasta legatura se constata si in figura 2.4. unde se prezinta fluxul de prelucrare a datelor in cazul apelarii la tehnica moderna de calcul.

Din schema prezentata se observa ca datele se cuprind in prelucrare fie din documentele ustificative, fie direct cu ocazia efectuarii operatiunii economico-financiarre, rezultand in paralel si documente justificative. Datele introduse participa la constituirea unei baze de date comune. In prelucrare mai participa si fisiere cu date din perioadele anterioare, precum si fisiere cu corelatii intre indicatori.

De remarcat ca in conditiile prelucrarii automate a datelor se pot obtine informatii si la cerere, in timp real, in cadrul unui dialog cu calculatorul.

Obtinerea informatiilor la cerere poate fi realizata chiar si in cazul lucrarilor care, prin traditie, se intocmesc la anumite perioade cum ar fi balantele de verificare sintetice si analitice, bilant, cont de rezultate. Sigur ca aceste lucrari se vor intocmi si la sfarsitul exercitiului financiar ca si in prelucrarea manuala. Datorita existentei insa a bazei de date si a vitezei de prelucrare, in functie de cerintele de informare, se pot obtine imagini temporare pe structura lucrarilor de sinteza.

FLUXUL DE ANSAMBLU PRIVIND PRELUCAREA DATELOR

CONTABILE (PRELUCRARE MANUALA)

(figura 2.3.)

FLUXUL DE ANSAMBLU PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR CONTABILE ( PRELUCRARE AUTOMATA )

(figura 2.4.)

Prin cele doua scheme prezentate nu se pot reda toate fazele si lucrarile ce se realizeaza in cadrul contabilitatii financiare si de gestiune. Se poate remarca insa fluxul de ansamblu al prelucrarii datelor.

2.3. Modul de organizare a contabilitatii la

S.C. "FAUR"S.A.

La S.C."FAUR"S.A. contabilitatea este organizata intr-un compartiment distinct- Departamentul financiar-contabil- condus de catre un contabil sef care raspunde pentru modul de organizare si tinere a contabilitatii impreuna cu persoanele din subordine si pentru organizarea controlului preventiv si a celui operativ curent asupra operatiilor patrimoniale.

2.3.1.Forma de contabilitate.

Forma de inregistrare contabila constituie unul din principalele instrumente (mijloace) ale contabilitatii agentilor economici. Ea asigura inregistrarea documentelor primare si centralizatoare in ordine cronologica (in ordinea documentelor sau numarului de ordine al acestora) si sistematica (dupa natura si felul lor) privitoare la toate operatiile economice ale unitatii.

O forma de inregistrare contabila presupune imbinarea urmatoarelor elemente: formularistica de lucru utilizata, modul de completare al formularisticii utlizate si tehnica de calcul folosita.

In cursul timpului formele de inregistrare contabila au evaluat, s-au perfectionat continuu. In prezent, formele de inregistrare contabila cu cea mai mare raspindire in unitatile economice in tara noastra sunt:

- forma de inregistrare maestrul sah;

- forma de inregistrare contabila "pe jurnale";

- forma de inregistrare contabila adaptata la echipamentele moderne de prelucrare a datelor.

S.C."FAUR" S.A. a optat pentru forma de contabilitate "pe jurnale" din nevoia de a raspunde la volumul mare de operatii financiare.

Aceasta asigura inregistrarea operatiilor economice in mod cronologic si sistematic, direct din documentele primare si cetralizatoare in jurnal, care constituie instrumentul de lucru de baza in aceasta forma de inregistrare contabila.

2.3.2.Registre contabile utilizate

Principalele registre ce se folosesc in contabilitatea S.C."FAUR" S.A. sunt:

a) Registrul jurnal - care se intocmeste obligatoriu. In acest jurnal se opereaza zilnic toate operatiile economice in ordinea efectuarii lor. Se completeaza coloanele acestuia referitor la:

- ziua inregistrarii (data)

- documentul (fel, numar, data)

- explicatie

- conturi corespondente debitor/creditor

- sume

Acest registru se numeroteaza si se snuruieste.

b) Registrul inventar - document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. Unitatea il intocmeste la sfirsitul anului pe baza datelor cuprinse in listele de inventariere a elementelor patrimoniale, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi. Ca si Registrul - Jurnal are regim de inregistrare la organele fiscale.

d) Cartea mare - se intocmeste la sfirsitul lunii, prin preluarea datelor din fisele conturilor cu defalcarea pe conturi corespondente. Acest registru se foloseste la intocmirea balantei de verificare.

2.3.3.Contabilitatea imobilizarilor

Este tinuta pe urmatoarele categorii;

- imobilizari necorporale (cheltuieli de constituire si

publicitate);

- imobilizari corporale:

a)     mijloace fixe;

b)     imobilizari corporale in curs;

a)     Mijloacele fixe (cont 212) au un sold debitor de

196.501.255 mii lei la 31.12.98.

Prin decizia nr.21/15.09.98 conducerea S.C."FAUR"S.A. a dispus inventarierea imobilizarilor corporale din dotare. In urma inventarierilor faptice si scriptice s-a constatat un plus de inventar in valoare de 20.390.317 lei si o amortizare de 11.327.952 lei care au fost inregistrate cu N.C. nr. 196/31.12.98.

Nu s-au constatat minusuri de inventar.

b)     Imobilizari corporale in curs. Contul 231"Imobilizari

corporale in curs de executie" are un sold debitor de 5162918 mii lei si se compune din:

utilaje si instalatii:2956285 mii lei;

constructii montaj:2002327 mii lei;

proiectare:204306 mii lei.

2.3.4 Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de

executie.

Evidenta conabila a materiilor si materialelor este tinuta cu ajutorul tehnicii de calcul, iar lunar se face confruntarea sub aspect cantitativ intre evidenta contabila si cea operativa. Pe parcursul anului s-au facut controale si inventarieri a caror plusuri au fost inregistrate in evidenta (2.007 mii lei). Inventarierea a fost organizata pe baza Deciziei 6/6.02.1998, rezultatele fiind inregistrate in Registrul de inventar.

Referat: Functiunile intreprinderii Referat: Profesia de vanzator

In privinta conturilor de materiale, produse finite,produse in curs de executie, soldurile din balanta concorda cu cele din bilant.

Raportul de gestiune intocmit de S.C.'FAUR'S.A. oglindeste in amanunt situatia stocurilor fara miscare, a produselor finite in stoc care sunt de valori importante si asupra carora trebuie intreprinse masuri de diminuare sau lichidare.

Efectul negativ al inflatiei este inlaturat prin actualizarea stocurilor cu ajutorul indicilor generali ai preturilor.

2.3.5. Contabilitatea tertilor

Contul 401 "Furnizori" are un sold creditor de 32.560.061 mii lei. Din acest total - 28.530.531 mii lei sunt furnizori restanti cu urmatoarea vechime:

20.959.446 mii lei ..peste 30 zile;

6.125.778 mii lei ..peste 90 zile;

1.445.307 mii lei ..peste 1 an.

"Furnizori din imobilizari"- 404 - are sold creditor de 431.157 mii lei format din obligatii de plata catre furnizorii din imobilizari corporale si necorporale.

Contul 408 "Furnizori facturi nesosite" are un sold de 2.730.585 mii lei, inregistrand o crestere de 1.097.728 mii lei

Contul 409 "Furnizori debitori' are sold de 11.317.917 mii lei inregistrand o crestere de 7.262.167 mii lei fata de inceputul anului.

Contul 411 "Clienti" prezinta urmatoarea situatie:

Sold 26.691.760 mii lei din care:

7.404.750 mii lei..mai vechi de 30 zile;

3.889.939 mii lei..mai vechi de 60 zile;

1.094.065 mii lei..mai vechi de 90 zile;

3.865.682 mii lei..mai vechi de 1 an.

Contul 416 "Clienti incerti" are un sold de 354.428 mii lei.

Contul 419 "Clienti creditori" prezinta un sold conform balantei de verificare la 31.12.98 de 20.285.709 mii lei.

Obligatii de plata - in anul 1998, S.C."FAUR"S.A. are urmatoarea situatie de plata fata de stat:

Datorat Restante

Bugetul de stat 31.359.038 3.526.901

Bugete locale1.574.038 10.621

Bugetul fond special 3.039.518 491.840

CAS26.861.884919.101

Altele3.390.6251.321.805

66.280.0016.270.268

Contul 473 "Decontari din operatii in curs de lamurire are un sold de 715.116 mii lei, in crestere fata de inceputul anului cu 245.877 mii lei, impunandu-se din partea S.C."FAUR"S.A. masuri de clarificare cat mai urgente.

2.3.6. Contabilitatea trezoreriei

In anul 1998 societatea s-a confuntat cu o lichiditate financiara cronica - datorita in principal datoriilor pe termen scurt si blocajului financiar.

Soldurile de trezorerie corespund cu extrasele bancare si cu registrele contabile.

2.3.7. Contabilitatea de venituri, cheltuieli si rezultate

Veniturile si cheltuielile perioadei raportate sunt contabilizate si reflectate in bilantul contabil si anexele aceuia.

Din acestea, rezulta ca in cursul anului 1998 s-au realizat venituri de 261.149.285 mii lei, provenind din:

exploatare 248.855.619 mii lei;

operatii financiaree6.856.732 mii lei;

operatii exceptionale 5.436.934 mii lei.

Grafic aceasta situatie poate fi redata astfel (fig 2.5):

Ponderea celor trei categorii de

venituri in total venituri

Fig 2.5.

Comparativ cu veniturile programate prin B.V.C. de 283.483.000 mii lei, rezulta o realizare de 92,12 % a acestora in anul 1998 (fig 2.6.).

Gradul de realizare a veniturilor

Fig 2.6.

Situatia cheltuielilor inregistrate, aferente veniturilor pe anul 1998 se prezinta astfel:

- total cheltuieli 258.159.858 mii lei provenind din:

- exploatare242.091.067 mii lei;

- operatii financiare 11.222.917 mii lei;

- operatii exceptionale 4.845.874 mii lei.

Urmatorul grafic (fig 2.7) evidentiaza ponderea acestor cheltuieli in total cheltuieli:

Ponderea celor trei categorii de cheltuieli in total

Fig 2.7

Fata de programul pe anul 1998 de 264.646.000 mii lei s-a inregistrat o nerealizare a cheltuielilor cu 4.26 % (fig 2.8).

Gradul de realizare a cheltuielilor

Fig 2.8

Prin compararea totalului veniturilor realizate cu totalul cheltuielilor efectuate, rezulta un profit brut de 2.989.427 mii lei.

Profitul realizat provine din:

- exploatare 6.764.522 mii lei;

- operatii financiare -4.366.185 mii lei;

- operatii exceptionale591.060 mii lei.

Rezultatul negativ inregistrat in activitatea financiara este consecinta directa a ratei mari a dobanzilor practicate de banci asupra creditelor angajate, precum si a diferentelor de curs valutar.

Din profitul brut se scade impozitul pe profit (38 %) rezultand profit net de:2.989.427 -

1.818.803

1.170.624

O problema cu care se confrunta societatea este inregistrarea in contabilitate a facturilor emise, dar neonorate de catre client, facindu-se inregistrarea:

411 = %

70xx

4427

Fiind platitoare de TVA, unitatea este obligata sa inregistreze TVA colectata in momentul transferarii dreptului de proprietate. Desi nu incaseaza contravaloarea facturii, firma va plati la sfirsitul lunii TVA-ul colectat, cit si impozit pe profit calculat asupra intregului venit (care de fapt nu este incasat) si nu asupra profitului efectiv realizat. Se ajunge la o evolutie neconcordanta a veniturilor si cheltuielilor in cursul anului (profit intr-o luna si pierderi in luna urmatoare) ceea ce diminueaza valoarea indicatorilor economico - financiari, impiedicind aprecierea pertinenta a acestora. Astfel nu se poate cunoaste profitul real obtinut intr-o luna, si prin extindere a orizontului profitului real al intregului exercitiului.

Pentru eliminarea acestui neajuns, se face inregistrarea :

411 = %

472

4427

iar cu ocazia incasarii facturii se face inregistrarea:

472 = 70xx.

In acest caz, profitul obtinut din vinzare va fi impozitat odata cu realizarea lui efectiva.

CAPITOLUL 3

INTOCMIREA SI REDACTAREA BILANTULUI CONTABIL

3. INTOCMIREA SI REDACTAREA

BILANTULUI CONTABIL

3.1. Reglementari juridice privind intocmirea, verificarea si certifcarea bilantului contabil (tabelul 3.1):

Tabelul 3.1.

3.2.Lucrari preliminare intocmirii bilantului

contabil.

Intocmirea bilantului cu intreaga suita de documente de sintezaa reprezinta un proces complex de agragare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari, dintre care unele cu caracter preliminar, iar altele referitoare la redactarea sau completarea proprizisa a bilantului.

Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului, fiind structurate astfel:

1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.;

2. Inventarierea generala a patrimoniului.;

3. Contabilitate operatiilor de regularizare privind:

a) Diferentele la inventar;

b) Amortizarile;

c) Provizioanele pentru deprecieri;

d) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;

e) Diferente de conversie si de curs valutar;

f) Delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor.

4. Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere;

5. Determinarea rezultatului exercitiului;

6. Distribuirea profitului sau finantarea pierderii;

7. Redactarea bilantului contabil.

3.2.1. Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere.

Balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului se intocmeste pentru centralizare si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi.

Controlul datelor inregistrate in conturi a evidentiat daca s-au intocmit documente justificative pentru toate operatiile economice si s-au inregistrat in contabilitate toate documentele primare si centralizatoare (control realizat prin punctare) referitoare la operatiile economice ale intreprinderii care au avut loc in perioada pentru care se intocmeste bilantul.

Aspecte depistate cu ocazia acestor verificari:

- au fost inregistrate toate facturile de intrare si iesire in conturile de terti;

- au fost inregistrate toate operatiile de intrari si iesiri de mijloace fixe pentru care exista documente pimare si nu exista operatii pentru care nu au fost intocmite documente primare.

- amortizarea mijloacelor fixe s-a inregistrat pe categorii de mijloace fixe in functie de gradul de utilizare;

- balanta costurilor inainte de inventariere poate fi abordata ca un inventar contabil;

Relatiile de control proprii balantei, sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica.

Dintre acestea, cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative, este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general.

3.2.2. Inventarierea generala a patrimoniului.

Aceasta reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului. Reala - in sensul de constatare a marimii faptice a elementelor patrimoniale si evaluarea lor la nivelul valorii actuale.Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este data de formula:

SITUATIA NETA ACTIVUL DATORII

NETA=INVENTARIAT _ INVENTARIATE

A PATRIMONIULUI LA VALOAREA LA VALOAREA

ACTUALA ACTUALA

Pregatirea inventarierii.

Scopul principal al inventarierii il constituie stabilirea situatiei reale a patrimoniului S.C."FAUR"S.A. avind in vedere toate elementele patrimoniale, precum si bunurile obtinute cu orice titlu, apartinind altor persoane fizice sau juridice.

Prin inventariere se constata existenta fizica a tuturor elementelor patrimoniale de activ si de pasiv, din punct de vedere cantitativ si valoric sau numai valoric (in cazul gestiunilor cu evidenta global valorica) in cadrul unitatii.

Pregatirea inventarierii cuprinde o serie de masuri premergatoare inventarierii propriu zise care au menirea de a asigura reusita deplina, potrivit legii, a inventarierii ce urmeaza a se efectua. Unele din aceste masuri sunt de natura organizatorica si se refera la: stabilirea obiectivului inventarierii si sferei de cuprindere; numirea prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii, la propunerea conducatorului compartimentului financiar si a comisiei de inventariere. In decizia de numire a comisiei de inventariere se arata obligatoriu:

- componenta; responsabilul comisiei, modul de organizare a inventarierii (pe fabrici, sectii, subunitati, depozite), data de incepere a operatiilor.

- instruirea, supravegherea si controlul modului de efectuare a operatiilor de inventariere de catre conducatorul compartimentului financiar-contabil.

- sortarea si gruparea bunurilor supuse inventarierii , separarea valorilor materiale in stare buna de cele degradate, a celor proprii de cele primite in custodie sau spre prelucrare.

- verificarea metodologica a instrumentelor si aparatelor de masurat si cantarit ce vor fi folosite in cursul inventarierii.

Atributii ale comisiei centrale de inventariere in cadrul S.C."FAUR"S.A.

-Coordoneaza si centralizeaza activitatile subcomisiilor de inventariere.

- Arbitreaza eventualele diferente intre subcomisiile de inventariere si persoanele gestionare pe linie de acordare de perisabilitati , compensari de plusuri si minusuri in conditiile indeplinirii cumulative a urmatoarelor: plusurile si minusurile numai la sorturile aceleiasi grupe de produse, plusurile si minusurile sa fie produse in gestiune de catre aceileasi persoane responsabile, lipsa si plusul sa se produca in aceeasi perioada gestionara, egalitatea cantitativa intre plusuri si minusuri se obtine prin eliminarea din calcul a cantitatilor ce depasesc egalitatea, diferentele valorice se stabilesc intre totalul valorii sorturilor constatate in plus si totalul valorii constatate in minus din cadrul aceleasi compensari fara a se diminua valoric patrimoniul societatii.

- Aproba propunerile subcomisiilor de inventariere de recuperare a minusurilor constatate in conditiile legii.

Printre masurile premergatoare de natura contabila se inscriu: intocmirea de documente justificarive pentru toate operatiile economice si inregistrarea lor in contabilitate, stabilirea soldului scriptic a tuturor gestiunilor de valori materiale.

Efectuarea inventarierii.

Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului S.C."FAUR" S.A. pe anul 1998 s-a efectuat conform prevederilo Legii Contabilitatii nr. 82/1991, al Regulamentului de Aplicare a Legii Contabilitatii precum si a Ordinului Ministrului de Stat nr. 2388/1995, pentru aprobarea normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.

Inventarierea patrimoniului a avut ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

Avand in vedere specificul activitatii S.C."FAUR"S.A. inventarierea anuala a fost organizata in doua etape, asigurandu-se valorificarea si cuprinderea rezultatelor inventarierii in bilantul contabil pe anul 1998.

In prima etapa, in baza Deciziei nr. 6/6.02.1998 a fost efectuata inventarierea gestiunilor de materii prime, materiale, obiecte de inventar in depozit, marfuri in depozit, actiune complexa si de volum care s-a efectuat in perioada februarie-august 1998

In etapa a doua in baza Deciziei nr. 27/15.09.1998 a fost efectuata inventarierea elementelor corporale si necorporale ale patrimoniului, respectiv mijloace fixe, obiecte de inventar in folosinta, investitii in curs de executie, planul tehnic, produse finite, productie in curs de executie.

Aceasta actiune complexa si de volum a fost efectuata de catre Comisiile de inventariere Operative numite de catre conducerea fabricilor, coordonate de catre Comisiile Centrale de Inventariere numite prin deciziile mentionate mai sus.

In urma actiunii de inventariere s-au constatat plusuri de mijloace fixe 20.390 mii lei, iar la celelalte elemente patrimoniale conform procesului verbal de inventariere nu s-au constatat diferente si nici probleme deosebite.

In baza proceselor verbale de inventariere, rezultatele inventarierii patrimoniale pe anul 1998 au fost consemnate in Registrul Inventar, prin inregistrarea tuturor elementelor de activ si pasiv, inventariate potrivit legislatiei mentionate si grupate dupa natura lor conform posturilor din bilontul contabil.

Nu se poate concepe un bilant, adica nu se poate determina patrimoniul, situatia financiara si rezultatele unei intreprinderi la un anumit moment in si pe o anumita perioada de timp, fara sa se alcatuieasca in prealabil inventarul. Numai printr-un bilant alcatuit pe baze reale intreprinzatorul se poate orienta si mentine intr-o economie (de piata) insotita de variatia preturilor si puterii de cumparare a banilor.

3.2.3. Contabilitatea operatiunilor de regularizare

A.     Operatii privind + si - de inventar.

In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniul intreprinderii, iar minusurile se imputa. Daca diferentele constatate la inventariere nu se datoresc vinei cuiva, se deconteaza dupa caz asupra cheltuielilor sau veniturilor intreprinderii. De asemenea se pot admite compensari cantitative ale lipsurilor cu plusurile, in cazurile in care exista riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi produs, fara a se diminua patrimoniul unitatii. Compensarea se admite de regula numai pentru aceeasi perioada de gestiune si la acelasi gestionar.

Pentru bunurile materiale la care sunt prevazute norme legale de pierderi se acorda scazaminte fara a depasi valoarea constatata in minus. De asemenea, pentru aceste valori, in cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai in inflatia cind cantitatile lipsa sunt mai mari decit cantitatile in plus. Diferenta stabilita in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor legale de perisabilitate, reprezentind un prejudiciu pentru patrimoniu se recupereaza de la persoanele vinovate in conformitate cu dispozitiile legale.

In urma inventarierii au fost constatate urmatoarele:

-plusuri de milloace fixe in valoare de 20.390 mii lei. Inregistrarea in contabilitate fiind urmatoarea.

212      = 722 20.390 mii lei

Opinie

Inregistrarea plusului de mijloace fixe nu constituie un venit efectiv realizat motiv pentru care contabilizarea intr-un concept de venituri nu are suport.

Articolul contabil corect ar fi:

212      = 131 20.390 mii lei

In cazul contabilizarii pe venituri - aceasta a dus la o marire nejustificata a veniturilor.

B.Operatii privind calculul amortizarilor.

Amortizarea activelor imobilizate reprezinta in principiu o cheltuiala calculata si inregistrata pe baza planului de amortizare sau fiselor mijloacelor fixe.

La inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, este normal ca valoarea de inventar sa fie egala cu valoarea ramasa de amortizat. Daca valoarea de inventar este mai mica decit cea ramasa de amortizat, iar diferenta este evidenta ca marime, aceasta se regularizeaza astfel:

a) inregistrarea unui amortisment suplimentar daca diferenta este apreciata semnificativa ca marime si ireversibila, planul de amortizare sau fisa mijlocului fix fiind modificata in consecinta.

b) constituirea unui provizion pentru depreciere daca diferenta este semnificativa ca marime si se apreciaza ca reversibila.

Pentru stabilirea sumei care se inregistreaza se compara date din 'Recapitulatia inventarului' corespunzatoare mijloacelor fixe, adica:

Diferenta dintre amortizarea contabila calculata potrivit uneia din metodele si amortizarea recalculata in functie de gradul de utilizare a mijloacelor fixe de baza se evidentiaza in debitul contului in afara bilantului

8045 " Amortizarea mijloacelor fixe aferenta gradului de neutilizare".

Inregistrarile contabile sunt:

681 =28111601147 mii lei

siDebit 804513007850 mii lei

C. Operatii privind provizioanele pentru deprecieri.

Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare.

In principiu inregistrarea provizioanelor este tratata ca o crestere a cheltuielilor, concomitent cu o crestere a posturilor rectificative de pasiv. Deoarece aseste minusuri, reduceri de valoare au caracter reversibil in consecinta ele sunt regularizate la inchiderea conturilor. In acest scop se procedeaza astfel:

a) in situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului:

Valoarea contabila - Valoarea de inventar este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar:

"Cheltuieli cu amortizari si provizioane" = 'Provizioane pentru deprecieri'

681                                      290

b) in cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminuieazaprovizionul constituit cu diferenta corespunzatoare facindu-se inregistrarea:

'Provizioane pentru deprecieri' = 'Venituri din provizioane'

290 781

D. Operatii privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizari sau plata este incerta ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare.

La inchiderea exercitiului provizioanele ce trebuie constituite efectiv se inregistreaza prin debitul conturilor de cheltuieli si creditarea conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. De asemenea se analizeaza provizioanele constituite la finele anului precedent si cele in cursul exercitiului regularizindu-se astfel:

a)     prin debitul conturilor de cheltuieli in cazul majorarii provizionului:

'Cheltuieli cu amortizarile si = 'Provizioane pentru riscuri si provizioanele" cheltuieli'

681151

b)     prin creditul conturilor de venituri cind provizionul trbuie diminuat sau anulat, respectiv acesta devine total sau partial fara obiect:

'Provizioane pentru riscuri si cheltuieli' = 'Venituri din provizioane'

151 781

E.Inregistrarea diferetenor de conversie si de curs valutar

Redarea imaginii fidele a patrimoniului prin bilant face necesara reflectarea datoriilor si creantelor exprimate in devize, la cursul din ultima zi a exercitiului.

Pentru aceasta trebuie sa se calculeze si inregistreze diferentele de conversie activ - pasiv, adica diferentele de curs valutar intre valoarea de intrare (nominala) a creditelor si datoriilor exprimate in devize si valoarea acestora la cursul ultimei zile a exercitiului. In cazul nostru nu avem creante si datorii in valuta.

F.Delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor.

Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si veniturilor inregistrate in cursul exercitiului sau preluate ca sold in exercitiul precedent.

Din analiza rulajelor conturilor de cheltuieli se constata ca anumite cheltuieli sunt aferente exercitiului urmator si a fost efectuata inregistrarea :

628 =401 545532 mii lei

La inchiderea exercitiului curent se inregistreaza aceste cheltuieli pe cheltuieli anticipate :

471=628 545532 mii lei

Inregistrarea veniturilor in avans:

411= 472 411173 mii lei

3.2.4.Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere.

Dupa inregistrarea in conturi a sumelor corespunzatoare pentru operatiunile de regularizare,se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere, document pe baza caruia se intocmeste bilantul contabil.

3.2.5.Determinarea rezultatului cu ajutorul contului de

profit si pierdere.

Pe langa determinarea lunara, globala a rezultatului se impune si o reflectare centralizata pe un exercitiu financiar anuala acestuia.

Bilantul reflecta rezultatul intreprinderii (soldul contului 121), dar nu ofera cunoasterea operatiilor care au permis, au condus la constituirea lui.

Pentru a obtine aceste informatii contabilitatea utilizeaza contul de

profit pierdere care recapituleaza operatiile ce au influentat rezultatul final.

Rezultatul exercitiului este constituit din:

- Operatii provenind din activitatea normala a intreprinderii;

- Operatii exceptionale care nu intra direct in cadrul activitatii normale.

Contul de profit si pierdere este un tablou al veniturilor si cheltuielilor unei perioade avand ca sold rezultatul net. Acesta este determinat in cascada pe urmatoarele nivele: rezultatul curent (alcatuit din rezultatul din exploatare si rezultatul financiar); rezultatul exceptional si impozitul pe profit.

Veniturile si cheltuielile clasificate dupa natura sunt prezentate sub forma de lista cu date comparative pentru exercitiul incheiat si cel precedent.

Intocmirea contului de profit si pierdere se realizeaza plecand de la soldurile claselor 6 si 7 din ultima balanta de verificare sintetica.

Ordinea posturilor contului de profit si perdere nu coincide cu cea a simbolurilor din Planul de conturi. Acestea sunt regrupate in rubrici semnificative: venituri din exploatare, cheltuieli pentru exploatare, rezultatul din exploatare, etc.

Contul de profit si pierdere ca si bilantul se poate intocmi intr-o forma dezvoltata sau simplificata, in functie de marimea intreprinderii.

Determinarea rezultatului net este prezentata in relatiile:

REZULTAT NET = REZULTAT BRUT - IMPOZIT PE PROFIT

1170624 = 2989427-1818803

unde

REZULTATUL BRUT = REZ. CURENT + REZ. EXCEPTIONAL

2989427 = 2398367 + 591060

si

REZ. CURENT = REZ. DIN EXPLOATARE + REZ. FINANCIAR

2398367= 6764552 + (-4366185)

3.2.6.Repartizarea profitului.

Profitul brut este de 2.989.427 mii lei.

Conform Declaratiei pentru impoxitul pe profit intocmita in baza legislatiei in vigoare, impozitul pe profit datorat pe anul 1998 insumeaza 1.818.803 mii lei, ramanand astfel un profit net in suma de 1.170.624, care a fost repartizat, conform prevederilor legale astfel:

-rezerve legale 5% - 149471 mii lei;

-fond de dezvoltare 50% - 510517 mii lei;

-fond stimulare 10% -102115 mii lei;

-cota manager 10% - 102115 mii lei;

-dividende totale 30% -306346 mii lei din care:

-impozit dividende 10%- 30635 mii lei;

-dividende de plata - 275711 mii lei.

3.3. Redactarea si certificarea bilantului contabil.

Bilantul contabil propriu-zis poate fi prezentat ca un tablou, care cuprinde in forma sintetizata si in expresie valorica, mijloacele economice patrimoniale, sursele de constituire ale acestora, precum si rezultatele financiare ale activitatii unui agent economic la un moment dat

Dat fiind ca in bilant se prezinta aceleasi elemente ale capitalului, pe de o parte sub aspectul componentei - activ-, iar pe de alta parte sub aspectul provenientei-pasiv- rezulta ca obligatoriu, suma totala a activului trebuie sa fie agala cu suma pasivului .

Bilantul, cu cele doua parti egale intre ele, -activul si pasivul- este un model economic ideal, care se completeaza pe baza de reguli precise, ce se pot observa din insasi tehnica de completare .

Prima constatare, ce se desprinde din carcetarea schemei se bilant, se refera la caracterul sau atotcuprinzator patrimonial si total cunoscut, in grupe diferite de detaliere conform unui scop informational prestabilit .

In acest fel, patrimoniu este sistematizat dupa componanta si participarea sa la procesul economic, inclusiv obligatiile corespunzatoare, totul finalizat in rezultatele economice ale activitatii deafasurate si concretizate, in final, in profit sau pierdere .

Alta constatare se refera la modul de evaluare a mijloacelor, resurselor prezentate prin bilant la costul efectiv al acestora . Potivit acestui principiu, indiferent de valorile la care sunt inregistrate mijloacele patrimoniale in evidenta curenta, ele trebuie sa fie reflectate in diferite posturi ale bilantului numai daca sistemul de contabilitate este corect si judicios organizat .

Aceasta cerinta presupune ca, atunci cand derularea operationala a proceselor sau tehnicilor de inregistrare impun ca evidenta mijloacelor patrimoniale sa se tina la alte preturi, diferentele sa se evidentieze separat . In final, constatam ca fiecariu post din bilant ii corespunde un cont din contabilitatea curenta, astfel ca majoritatea soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor, se trec in bilant preluate direct din conturi .Dar, respectarea regulilor de reflectare patrimoniala prin bilant, impune si o serie de prelucrari ale soldurilor si conturilor, de genul cumularilor, defalcarilor, translocarilor, etc.

Cerintele evaluarii mijloacelor si surselor, ca si caracterul foarte omogen al diverselor categorii de mijloace sau surse, atrag dupa sine cumularea aritmetica a soldului mai multor conturi. In acest proces se produc si translocari de conturi in sensul ca, desi ele ar trebui trecute dupa sold in pasivul bilantului, se trec la activ, reflectand prin scadere un anume post de baza . Mentinand relatia "activ = pasiv", care constituie o regula a egalitatii, un post poate fi trecut din stanga in dreapta si invers a egalitatii, dar schimbandu-i semnul algebric .

Exista si cazuri, cand este necesar ca soldul unor conturi sintetice sa se defalce pe conturi analitice corespunzatoare lor, fapt pentru care, deseori, se apeleaza nu numai la conturile sintetice din balanta, ci si la evidenta analitica, prin aceasta imbogatindu-se capacitatea de informare a bilantului .

Intocmirea corecta a bilantului, respectindu-se toate principiile metodologice impuse de cerintele practice si regulile generale de organizare financiar-contabila, fac din acest document o bogata sursa de informatii pentru analiza si controlul situatiei economice generale a regiei sau societatii comerciale pentru verificarea respectarii legislatiei fiscale si bugetare, dar si pentru fundamentarea hotararilor adunarii generale sau consiliului de administratie, cu privire la orientarea productiei, a activitatii comerciale, a relatiilor financiare, etc., ca premise ale ridicarii competitivitatii si cresterii continue a profitului .

In cursul anului 1998, comisia de cenzori a S.C "FAUR"S.A. si-a desfasurat activitatea conform prevederilor legii nr. 31/1990, respectind prevederile Statutului societatii, referitoare la atributiile ce-i revin.

Constatarile rezultate in urma verificarilor si analizelor efectuate, au fost aduse la cunostinta Consiliului de Admnistratie.

In efectuarea verificarii s-a tinut seama de prevederile cuprinse in Precizarile privind Masurile Referitoare la Intocmirea Bilantului Contabil pentru anul 1997 nr. 1415120/05.02.98, a Deciziei M.F nr. 2/14.03.1998 si N.M M.F si C.N.S/18845/1224/1998.

In conformitate cu prevederile Legii contab. 82/91, comisia de cenzori a verificat bilantul contabil, contul de profit si pierderi si analiticile sale, constatind ca au avut la baza balanta de verificare a conturilor sintetice si analitice intocmite la 31.12.1998 si documentele contate si inregistrate sistematic si cronologic.

Posturile inscrise in bilant, corespund cu datele inregistrate in contabilitate si sunt puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale.

Comisia de cenzori, conform obligatiilor stabilite de Legea 31/90, a efectuat periodic si sistematic controlul gestiunii "Casierie", neconstatind diferente intre soldul faptic si scriptic.

Fata de cele prezentate mai sus, comisia de cenzori, in urma verificarilor efectuate, certifica bilantul contabil si contul de profit si pierderi si propune A.G.A aprobarea bilantului contabil.

Bilantul contabil a fost intocmit conform reglementarilor legale in vigoare, operatiunilor economico-financiare au fost consemnate in documente legale si contabilizate corect si la zi.

Preturile inscrise in bilantul contabil corespund cu cele inregistrate in contabilitate si sunt puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale.

CAPITOLUL 4

ANALIZA PE BAZA DE BILANT

4.ANALIZA PE BAZA DE BILANT

4.1. Analiza situatiei patrimoniale.

Situatia financiar-patrimoniala, reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de vedere al existentei, componentei materiale si a rezultatelor obtinute. Reprezinta o premisa si in acelasi timp o consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei.

4.1.1. Analiza situatiei generale a patrimoniului pe baza

structurii activului si pasivului bilantului intreprinderii

Analiza structurii patrimoniale are ca obiectiv dinamica acestuia precum si raporturile dintre diferitele elemente patrimoniale si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata in cursul exercitiului 1998.

Potrivit bilantului contabil la 31.12.1998 situatia patrimoniului S.C."FAUR"S.A. se prezinta astfel (tabelul 4.1.).

Pe baza acestor date, se formuleaza concluzii referitoare la pozitia particulara a firmei in raport de situatia generala a ramurei din care face parte, si a concurentei.

Analizand datele de mai sus trebuie subliniat in primul rand faptul ca s-a inregistrat o crestere a activului cu 32,7 %, ceea ce in principiu constituie un rezultat pozitiv, acesta marcand si dezvoltarea activitatii intreprinderii.

In ceea ce priveste pasivul, ca fenomen pozitiv, poate fi marcata sporirea capitalului propriu.Dar in contrapondere se inregistreaza o majorare a datoriilor totale.

Tabelul4.1.

Grafic aceasta situatie poate fi redata astfel:

structura activului (fig 4.2);

structura pasivului (fig 4.3);

evolutia activelor, capitalului si a datoriilor fata de anul 1997 (fig 4.4);

Structura activului

Fig 4.2

Structura pasivului

Fig.4.3

Evolutia activelor, a capitalului si a datoriilor

fata de anul precedent

fig 4.4

4.1.2.Analiza patrimoniului net (propriu) si a resurselor

de finatare.

Patrimoniul net reprezinta averea S.C."FAUR"S.A. la 31.12.1998, iar analiza lui presupune determinarea acestuia pe baza de bilant si explicarea modificarilor intervenite prin prisma elementelor componente potrivit datelor din tabelul urmator (tabelul 4.5.):

Tabelul 4.5.

Redam in graficul 4.6. evolutia patrimoniului net in anul 1998 fata de anul 1997.

Evolutia patrimoniului net

Fig 4.6

Rezulta o crestere a patrimoniului net cu 25,2 %, determinat in principal de majorarea elementelor de activ.

In ceea ce priveste modul de finantare al patrimoniului net, acesta se prezinta astfel (tabelul 4.7.):

Tabelul 4.7.

Evolutia capitalului propriu este prezentata in graficul urmator (fig 4.8):

Evolutia capitalului propriu

Fig. 4.8

Patrimoniul net este finantat de capitalul propriu, in cadrul caruia s-au produs modificari structurale si anume scaderea ponderii capitalului social si a fondurilor proprii si cresterea ponderii rezervelor.

4.1.3. Structura patrimoniului pentru calculul fondului

de rulment la 31.12.1998 si stabilirea echilibrului financiar.

Nevoile de finantare sunt antrenate de cicluri de exploatare sau "utilizarile ciclice" corespunzand avansurilor de fonduri pe care intreprinderea este constransa sa le efectueze pentru a-si constitui stocurile.

NFR = Utilizari ciclice - Resurse ciclice

Componentele nevoii de fond de rulment (NFR) sunt legate de

activitatea curenta si mai ales de activitatea de exploatare.

Structura patrimoniului pentru aceasta analiza este prezentata in tabelul 4.9.

Tabelul 4.9

Grafic aceasta structura este prezetata astfel (fig 4.10 si fig 4.11):

Structura activului

Fig 4.10                      

Structura pasivului

Fig 4.11

Indicatorii folositi in aceasta analiza sunt prezentati in tabelul 4.12.:

Tabelul 4.12.

Fondul de rulment reprezinta partea din capitalul permanent destinata si utilizata pentru finantarea activitatii curente de exploatare.

Nevoia de fond de rulment este un element de activ si reprezinta activele circulante care trebuie sa fie finantate din fondul de rulment.

Trezoreria neta este partea din fondul de rulment care depaseste nevoia de fond de rulment.

Acesti indicatori sunt reprezentati grafic astfel:

-fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria in fig 4.13;

-evolutia acestora in anul 1998 fata de anul 1997 in fig 4.14.

Fondul de rulment,nevoia de fond de rulment,

trezoreria

fig 4.13

Evolutia fondului de rulment, a nevoi de

fond de rulment si a trezoreriei

fig 4.14

Analizand indicatorii prezentati se constata ca existenta fondului de rulment nu acopera nevoia de fond de rulment.

Un fond de rulment pozitiv este un semnal favorabil in ceea ce priveste solvabilitatea, dar nefiind cel putin egal cu jumatate din stocuri, nu poate finanta ciclul de exploatare.

Aceasta trezorerie negativa nu pune in cauza solvabilitatea intreprinderii; dar adevarata problema o constituie dependenta fata de banci.

Din datele prezentate rezulta si faptul ca rata de finantare a nevoii de fond de rulment este subunitara.

4.2.Analiza situatiei financiare.

Mentinerea echilibrului echonomico-financiar, care atesta starea de sanatate a firmei este conditionata de corelatia dintre factorii de succes si cei care conduc spre faliment (insolvabilitate). El constituie o premisa dar si o consecinta a desfasurarii normale a activitatii firmei, in conformitate cu obiectivul sau.

Pentru exprimarea multiplelor corelatii implicate de echilibrul economico-financiar, literatura de specialitate ofera mai multi indicatori.

In practica se folosesc cu precadere urmatorii indicatori:

a) Indicatori de diagnostic financiar (tabelul 4.15.):

Tabelul 4.4

Desi rata lichiditatii generale este buna situandu-se la un nivel de 3,0 % datorita volumului mare al activelor circulante, iar rata lichiditatii relative de 1,2 % este si ea buna, influentata de inregistrarea unor reduceri aproximativ egale la creante si datorii pe termen scurt, rata lichiditatii imediate, pe fondul blocajului financiar existent inca, se situeaza la un nivel total nesatisfacator, respectiv 0,23 %, indicand un volum redus al disponibilitatilor in conturile de trezorerie, care au si generat, de altfel, datoriile cu care se inregistreaza S.C."FAUR"S.A. la finele anului 1998, situatie reflectata si in valorile inregistrate de rata datoriilor.

Rata solvabilitatii se mentine la cote satisfacatoare, capitalul propriu mentinandu-se in proportie de ¾ din total pasiv.

Rata profitului inregistreaza un nivel de 1,4 % - nesatisfacatoare, cauzata in principal de impactul negativ al includerii amortizarii integrale in costurile de exploatare.

b) Indicatori sintetici economico-financiari (tabelul 4.16.):

Tabelul 4.16.

Rata rentabilitatii economice de 1,9 % masoara eficienta activului economic. Pentru obtinerea cifrei de afaceri de 215.739.581 mii lei, societatea a dispus de mobilizarea unui activ de 351.270.259 mii lei obtinand un excedent de exploatare de 6.764.552 mii lei.

Rata rentabilitatii financiare de 0,5 % este satisfacatoare, caracteristica industriei constructoare de masini, unde in general rata profitului este de cca. 5,0 %, iar capitalul social in urma reevaluarilor se situeaza la cote ridicate. Rata poate fi imbunatatita atat prin cresterea acumularilor (cresterea productiei si a vanzarilor in special la export) cat si prin cresterea rotatiei capitalului economic si a cifrei de afaceri, prin reducerea nivelului stocurilor si prin practicarea unor politici de investitii stricte.

Solvabilitatea financiara inregistreaza 64,7 %, imbunatatita fata de nivelul programat, situandu-se in limite satisfacatoare pe fondul general in care a evoluat activitatea in anul 1998.

Perioada de recuperare a creantelor de 45,7 zile, se situeaza sub 90 zile, scadenta specifica industriei constructoare de masini, si este inferioara duratei de rambursare a datoriilor exigibile (70,8 zile). Aceste doua rate trebuie privite in stransa concordanta cu ratele de apreciere a creditului clienti-furnizori. Durata de incasare a clientilor este de 46,3 zile, iar durata de achitare a furnizorilor este de 59,7 zile. Aceasta asigura atragerea unor surse, fara dobanda, deoarece s-au diminuat creditele acordate clientilor, dar s-a prelungit cu 13,4 zile achitarea obligatiilor catre furnizori.

Rotatia stocurilor de 2,9 rotatii, imbunatatita fata de anul precedent (2,5 rotatii), dar situata sub nivelul programat - este satisfacatoare, fiind determinata de mentinerea unui stoc de produse finite - factor negativ - dar si de nivelul stocului de productie neterminata care se situeaza si el la cote ridicate dar din motive obiective. Ciclurile de fabricatie medii caracteristice fabricatiei socieetatii, tind in continuare prin structura sortimentala sa creasca datorita cresterii produselor cu grad mare de complexitate.

Pe baza celor trei documente de sinteza: bilant, cont de profit si pierdere si anexa, se obtine o serie de informatii si de situatii necesare luarii deciziilor.Bilantul are un caracter static. El face comparatie la un moment dat intre utilizari si resurse; se pot face comparatii intre bilanturi succesive (comparatii momentane).

O metoda de analiza - o reprezinta raporturile inre doi termeni ai bilantului, raporturi care dau nastere indicatorilor economico-finaciari.

Se pot calcula si studia raporturi financiare intre posturi sau grupe de posturi semnificative de activ, pasiv sau ale contului de rezultate.

Este vorba despre un raport static - atunci cand termenii raportului sunt douaa stocuri si raport dinamic cand termenii sunt un stoc si un flux (post din contul de profit si pierdere).

Calculul si aprecierea situatiei de fapt a unei intreprinderi prin intermediul indicatorilor obtinuti cu ajutorul datelor bilantului este o metoda folosita des in tarile cu economie liberala.

Tehnica indicatorilor constituie un instrument de decizie financiara cu anumite conditii:

- sa se dispuna de mai multe bilanturi si conturi de rezultate care sa ofere posibilitatea de a contura tendinta de evolutie a indicatorilor;

- sa se stabileasca o baza de referinta semnificativa ceea ce presupune precizarea domeniului de activitatea si a dimensiunii organismelor de urmeaza a se compara.

CAPITOLUL 5

VALORIFICAREA DATELOR DIN LUCRARILE DE SINTEZA IN PROCESUL DE CONDUCERE AL UNITATILOR ECONOMICE

5. VALORIFICAREA DATELOR DIN LUCRARILE DE SINTEZA IN PROCESUL DE CONDUCERE AL UNITATII ECONOMICE

5.1. Remarcarea valentelor de informare ale lucrarilor de sinteza in contextul utilizarii tehnicii moderne de calcul.

Dupa cum este cunoscut, contabilitatea reprezinta o componenta insemnata in sistemul informational al unitatilor economice. Prin maniera sa de prelucrare a datelor, contabilitatea ofera informatii exacte privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale.

Acest deziderat este infaptuit prin intocmirea unor documente de sinteza ce prezinta intr-o maniera sintetica, fidela, clara si completa ansamblul aspecelor economico-financiare ale intreprinderii.

Suportul puterii de informare al lucrarilor de sinteza este dat de cuprinderea in prelucrare a tuturor operatiunilor economico-financiare ce au loc in unitatile patrimoniale.

Ca o concluzie la cele relatate se poate aprecia ca forta de informare de care dispune situatiile financiare, datorita amplorii datelor cuprinse in prelucrare, a conceptiei si logicii de inregistrare, face din acestea o componenta de baza ce contribuie la desfasurarea in conditii optime a activitatii unitatii patrimoniale.

La toate cele mentionate se poate pune intrebarea, de ce nu intotdeauna sunt valorificate la maximum valentele de informare ale lucrailor de sinteza. Raspunsul este unul singur, si anume, volumul de munca.

In contextul prelucrarii manuale, multe dintre valentele de informare ale situatiilor financiare raman nevalorificate datorita faptului ca intarzierea in prelucrarea unui volum mare de date face ca informatiile obtinute sa depaseasca termenul optim, astfel ca eficienta lor este mica sau fara valoare decizionala.

Progresele remarcabile pe linia constructiei si programarii calculatoarelor electronice apar ca o solutie valoroasa in preocuparea valorificarii, in toata complexitatea lor, a valentelor de informare ale lucrarilor de sinteza

Progresele, in ceea ce priveste tehnica de calcul, sunt pe masura necesitatilor de prelucrare a datelor in conditii optime. Lucrul in retele de calculatoare, simplificarea activitatii de programare, apelarea la siatemele de gestiune a bazelor de date, asigurarea unui dialog firesc cu utilizatorul, sporirea puterii de validare a datelor sunt doar cateva dintre aspectele ce caracterizeaza tehnica de calcul. Si aici se poate adauga faptul ca prin modul de oferire a produselor informatice, prin cursurile aparute la un nivel accesibil de intelegere, a facut sa sporeasca iteresul pentru informatica, nu numai din partea celor ce se ocupa direct, ci si din partea utilizatorilor.

Din cele relatate se poate aprecia ca sunt create conditiile de apelare in mai mare masura la tehnica de calcul in prelucrarea datelor contabile, cu implicatii favorabile in bunul mers al activitatilor unitatilor economice.

In situatia in care sunt create conditiile pentru o mai buna utilizare a tehnicii de calcul, apare ca firasca intrebarea: care sunt aspectele esentiale de care sa se tina seama?

Fara pretentia de a epuiza aceasta problema, sugeram unele aspecte pe care le apreciem ca importante.

Un aspect major, de la care pornesc si alte aspecte ce trebuie avute in vedere, este acela de a considera lucrarile contabile de sinteza ca o sursa puternica de informare, si nu ca o modalitate de a prelucra date in scopul urmaririi existentei si miscarii elementelor patrimoniale. Sigur, si aceste aspecte sunt importante, a limita insa procesul de valorificare a informatiilor economico-financiare numai la aceste aspecte credem ca nu este bine, atat din punct de vedere teoretic cat si practic.

Tehnica de calcul nu vine sa sporeasca valentele de informare ale lucrarilor de sinteza, ci sa remarce aceste valente, sa le valorifice. Pentru a atinge acest tel major este necesara codificarea optima a indicatorilor care sa asigure o prelucrare complexa a datelor, prelucrarea multilaterala a acestora si oferirea informatiilor direct celor interesati, adancirea evidentei analitice pe considerentul ca volumul mare de prelucrare este compensat de viteza sporita a calculatoarelor, intocmirea la cerere, in scopul informarii interne, a lucrarilor care prin traditie se intocmeau si se intocmesc la anumite perioade, existenta permanenta a preocuparii ca prin calculator sa se asigure o prelucrare a datelor in timp real.

Un interes aparte pentru informatiile contabile oferite prin lucrarile de sinteza vine din partea utilizatorilor externi. Unora le sunt necesare numai o parte din informatiile din documentele de sinteza, apare si situatia in care documentele de sinteza nu reusesc sa satisfaca toate cerintele utilizatorilor.

Respectand principiul unicitatii lucrarilor de sinteza, si in cazul calculatoarelor electronice apare contradictia ca, desi se dispune de facilitatile de prelucrare complexa a datelor, nu se valorifica suficient valentele de informare a datelor contabile. Apar si afirmatii mult mai dure precum ca rapoartele financiare au devenit documente pregatite de contabili pentru contabili.

In acest context este nefiresc a nu beneficia de facilitatile unei prelucrari complexe si a se oferi imagini ale lucrarilor de sinteza corespunzator cu cerintele utilizatorilor.

Pentru a nu deranja principiul unicitatii lucrarilor de sinteza, cu avantajele sale, paralel cu lucrarile de sinteza obisnuite se pot intocmi, ca alternative, imagini de lucrari de sinteza adaptate necesitatilor diversilor utilizatori. Acest lucru nu presupune organizarea de contabilitati separate, ci apelarea la baze de date, la utilizarea unor sisteme de codificare a indicatorilor, adecvate la realizarea unei prelucrari complexe.

Prin valorificarea complexa a datelor din lucrarile de sinteza se poate contribui la o desfasurare optima a activitatii de productie, de desfacere; la asigurarea unei concordante intre marfurile oferite si cerintele pietei; la asigurarea unei uttilizari eficiente a capacitatilor de productie si a fortei de munca etc. Altfel spus, valorificarea complexa a datelor din lucrarile de sinteza contribuie substantial la fundamentarea deciziilor de conducere in scopul asigurarii unei activitati eficiente.

5.2.Imbunatatirea sistemului informatic al S.C."FAUR"S.A.

Imbunatatirea sistemului informatic in anul 1998 a constat in urmatoarele:

dotarea cu tehnica de calcul, in special cu PC-uri, numarul lor crescand de la 96 buc. la 117 sisteme de calcul, cele 21 calculatoare achizitionate fiind de ultimul tip precum si cele 7 imprimante ce au completat infrastructura la punctele de lucru izolate cat si pe retea unde au fost necesare;

dotarea cu programe corespunzatoare s-a realizat cu adaptarea de aplicatii prin efort propriu in ceea ce priveste accesul la retelele de calculatoare si a securitatii datelor, cu software realizate de MEGA, inclusiv pentru modificarile in aplicatiile existente cerute de noul mecanism ce impune urmarirea activitatii pe centre de profit;

personalul care executa lucrarile si aplicatiile implementate de sistemele PC, a fost instruit atat pe probleme de exploatare care survin, cat si pentru a perfectiona cunostintele in privinta softului de baza si a noilor programe;

realizarea analizei privind starea si costurile la care sunt exploatate copiatoarele societatii, cu propuneri de mentinere a lor la parametrii normali de functionare;

propunerea de realizare a uniu sistem informatic integrat, prin achizitionarea si implementarea in intreaga societate a unui "SISTEM INTELIGENT DE MANUFACTURARE".

In cadrul tipic al economiei de piata, cu toate dificultatile intampinate, S.C."FAUR"S.A. a reusit sa se adapteze la noile realitati facand eforturi deosebite in vederea rezolvarii principalelor probleme.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1.H.LACIUC ELENAUniversitatea "Stefan cel Mare",Suceava

"Contabilitate financiara".Facultatea de

Stiinte Economice si Administratie Publica

An 2002.

2.HANGAN DANIELA,Educatie antreprenoriala.Manual pentru

GEORGESCU DELIA clasa a 12-a,filiera tehnologica.,Niculescu

2004

3.ISAI VIOLETA Manualul de contabilitate pentru clasa

a-11-a,an 2003.

4.IORDACHE ROATIS Economie.Sinteze si somentarii de texte.

Intrebari si teme de reflectie,Iasi-Polirom,

2000.

3.MOROSAN IOANContabilitatea practica "Obligatiile fiscale

si sociale ale firmei",editia a-2-a,revizuita

si adaugata",Editura "Evcont Consulting

Suceava 2002.

4.PANTEA IACOB PETRU, Contabilitatea financiara-Sinteze si aplicatii

BODEA GHEORGHE practice,Editura Intelcredo,Deva 2001

5.PANTEA IACOB PETRU Contabilitatea Romanesca actualizata cu:

BODEA GHEORGHE- Legislatia contabila

-Codul fiscal

-Directivele europene

Editura Intelcredo,Deva-2004.

6.Ristea Mihai Metode si politici contabile de intreprin-

dere vol.1,vol.2,Editura Tribun economica,

Bucuresti, 2000-2001.

7.TANTICA PETRE "Studiul calitatii,produselor si serviciilor."

Filiera tehnologica,Niculescu,2004

7.xxx Ministerul Finantelor Publice: "Reglemen

tari contabile pentru ag.economici,2004

8.xxx Legea nr.571/2003(Codul Fiscal)

9.xxxColectiile de reviste de specialitate:Editie

Speciala nr:660-672,2005

10.xxx Legea contabilitatiinr.82/1991,republicata

in 2002

11.xxx Codul fiscal-2005(include modificarile

pentru anul 2005) al tau are