Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe

Analiza dinamicii, structurii si starii mijloacelor fixe

Pentru analiza asigurarii societatilor comerciale industriale cu mijloace fixe se studiaza urmatoarele aspecte:

- volumul si dinamica mijloacelor fixe;

- structura mijloacelor fixe;

- starea functionala a mijloacelor fixe.

In vederea studierii acestor aspecte, trebuie sa se cunoasca posibilitatile de grupare a mijloacelor fixe, in functie de mai multe criterii. Astfel, dupa destinatia lor, mijloacele fixe se impart in:

- mijloace fixe productive, adica acele mijloace fixe care se afla in sfera productiei materiale si participa nemijlocit in procesul de productie;

- mijloace fixe neproductive care sunt folosite in scopuri neproductive.

In functie de caracteristicile lor tehnico-economice, mijloacele fixe se impart in opt grupe, astfel: cladiri; constructii speciale; masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masurare, control si reglare; mijloace de transport; animale de munca; plantatii; unelte, inventar gospodaresc si alte mijloace fixe.

Dupa locul si rolul pe care il ocupa in procesul de productie, mijloacele fixe se impart in:

- mijloace fixe active - sunt cele care participa in mod efectiv la procesul de productie;

- mijloace fixe pasive - au rolul de a asigura conditiile necesare desfasurarii normale a productiei si de a proteja activitatile umane.

Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe pot fi proprii si inchiriate.

Pentru analiza dinamicii mijloacelor fixe trebuie sa se urmareasca volumul acestora pe ansamblul intreprinderii si pe grupe de mijloace fixe precum si evolutia lor in timp. In acest scop se calculeaza modificarea absoluta si procentuala a valorii mijloacelor fixe la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei analizate sau fata de alta perioada luata ca baza de comparatie.

Valoarea mijloacelor fixe sau a capitalului fix de la sfarsitul perioadei ( ) depinde de valoarea de inventar ( intrare ) a mijloacelor fixe de la inceputul perioadei ( ) si de situatia intrarilor ( I ) si a iesirilor ( E ) de mijloace fixe in cursul perioadei respective , adica :

Asigurarea capitalului fix in cursul unei perioade poate fi apreciata mai bine folosind o valoare medie, care depinde de valoarea de intrare ( inventar ) a mijloacelor fixe, de la inceputul perioadei respective si de valoarea medie a intrarilor si iesirilor de mijloace fixe, astfel :

unde :

- valoarea de intrare sau de inventar a mijloacelor fixe intrate sau iesite in cursul anului ;

- timpul de functionarea sau nefunctionare ramas pana la sfarsitul anului, exprimat in luni intregi;

- valoarea medie anuala a mijloacelor fixe.

Modificarea absoluta si procentuala a valorii medii anuale a mijloacelor fixe atat pe total, cat si pe grupe ale acestora, se determina astfel :

Prin studierea modificarilor absolute si procentuale pe categorii de mijloace fixe se pot face aprecieri cu privire la preocuparea fiecarei societati comerciale pentru asigurarea, in principal, cu acele mijloace fixe care au un rol hotarator in indeplinirea programului de productie si in ridicarea nivelului de inzestrare tehnica a muncii. De regula, mijloacele fixe direct productive trebuie sa inregistreze  ritmul cel mai mare de crestere, ceea ce are consecinte pozitive asupra eficientei activitatii economice a intreprinderilor.

O latura importanta a analizei asigurarii cu capital fix o constituie studierea structurii mijloacelor fixe. In acest scop se determina ponderea ( g ) detinuta de fiecare categorie de mijloace fixe in totalul mijloacelor fixe ale intreprinderii, precum si modificarile care au intervenit in cadrul acestei structuri la sfarsitul perioadei fata de inceputul perioadei analizate, sau in dinamica pe mai multi ani, astfel :

                           , iar

unde :  - valoarea capitalului fix pe categorii

Un aspect important al analizei asigurarii cu mijloace fixe il constituie studierea starii functionale a acestora. In acest scop se urmareste :

- gradul de uzura ;

- gradul de reinnoire ;

- modul de intretinere a mijloacelor fixe.

Gradul de uzura sau coeficientul de uzura ( ) a mijloacelor fixe se calculeaza ca raport intre marimea uzurii sau a amortizarii mijloacelor fixe si valoarea de inventar sau de intrare a acestora. Acest coeficient se stabileste la inceputul si la sfarsitul perioadei analizate, atat pe total cat si pe categorii de mijloace fixe, astfel :

                        ;

in care : - amortizarea mijloacelor fixe la inceputul sau sfarsitul anului;

- valoarea de inventar a mijloacelor fixe la inceputul sau sfarsitul anului.

Coeficientul de uzura se poate stabili si prin raportarea duratei consumate, respectiv a duratei de functionare efectiva, la durata normata de functionare a mijloacelor fixe, exprimata in ani:

  ;

in care: - durata de serviciu consumata ;

- durata de serviciu ramasa ;

- durata de serviciu normata.

Gradul sau coeficientul de reinnoire a mijloacelor fixe ( ) se stabileste ca raport intre valoarea mijloacelor fixe noi ( ) adica intrarile de mijloace fixe, prin investitii si valoarea de inventar a mijloacelor fixe de la sfarsitul anului ( ) astfel:

Pentru aprecierea cat mai corecta a starii de functionare a mijloacelor fixe trebuie sa se urmareasca situatia realizarii programului de reparatii capitale si curente. Modul de efectuare al acestor reparatii scoate in evidenta preocuparea intreprinderilor pentru intretinerea corespunzatoare a mijloacelor fixe si mentinerea capacitatii functionale a acestora.

Cu ocazia analizei realizarii programului de reparatii capitale trebuie sa se studieze si situatia cheltuielilor pentru reparatii, calitatea reparatiilor efectuate, precum si masurile luate de intreprindere pentru scurtarea perioadei de reparatii. In acest sens, se poate stabili un coeficient ca raport intre costul reparatiilor preluarea initiala a mijloacelor fixe, iar depasirea anumitor limite ale acestui coeficient evidentiaza ineficienta activitatii de reparatii si necesitatea inlocuirii utilajelor uzate.