Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi

Protectia muncii


Qdidactic » bani & cariera » constructii » protectia muncii
Aprecierea pericolului de incendiu



Aprecierea pericolului de incendiu


Aprecierea pericolului de incendiu


1.PERICOLUL DE INCENDIU


1.1.STAREA DE PERICOL DE INCENDIU SAU DE EXPLOZIE


In principiu, o stare de pericol consta dintr-un complex de conditii tehnico-organizatorice in care se afla la un moment dat un sistem tehnic delimitat spatial si care poate determina scoaterea integrala sau partiala a acestuia din starea normala,prin evenimente negative (incendiu,explozie,avarie,accident tehnic etc.),avind drept consecinta producerea de victime omenesti si de distrugere de bunuri materiale.

Prin sistem tehnic se intelege,in general,un ansamblu de elemente,de piese,de aparate,de masini,de instalatii etc.,care se tun in interdependenta,constituind un intreg organizat,destinat unui anumit scop.

Starea de pericol de incendiu sau de explozie este definita sau determinata de existenta materialelor si substantelor combustibile care alcatuiesc un sistem inflamabil,de prezenta unor surse de aprindere (energie) si a mijloacelor care le pot produce,precum si de aparitia unor imprejurari favorizante.



„Sistemul inflamabil” este constituit din natura si cantitatea materialelor si substantelor combustibile,care inmagazineaza in componenta lor energia chimica,precum si dintr-un agent de oxidare (oxigenul din aer).

Sursa de aprindere contine energia necesara aprinderii materialelor si substantelor combustibile,rapiditatea initierii ei si modul de manifestare depinzind de puterea energetica a sursei.Cantitatea de energie a sursei trebuie sa fie egala sau superioara energiei minime de aprindere,mai mare chiar decit energia „sistemului inflamabil”.

Imprejurarile favorizante constau,in principiu,din producerea unor defectiuni in sistemul tehnic,in exploatarea acestuia fara respectarea instructiunilor de functionare,neglijenta personalului muncitor si aparitia altor factori neprevazuti.

Izbucnirea incendiului este posibila numai atunci cind exista o corelatie in timp si spatiu a conditiilor care conduc la aparitia acestuia.Determinant este insa sistemul inflamabil si sursa de aprindere.Daca nu sunt indeplinite conditiile,starea de pericol se prezinta ca un potential ridicat de incendiu sau de explozie,fiind oricind posibil producerea acestora.De fapt,are loc trecerea energiei unei surse de aprindere asupra „sistemului inflamabil”,ceea ce are ca urmare pregatirea necesara a substantei combustibile si activarea ei pentru crearea conditiilor de izbucnire a incendiului.

De aceea,starile de pericol trebuie depistate la timp,o atentie prioritara acordindu-se starilor de pericol iminent,luindu-se toate masurile,pentru imprastierea lor operativa.


1.2.STAREA DE PERICOL POTENTIAL


Starea de pericol determina in mare masura intensitatea (valoarea) pericolului de incendiu potential.

Pentru aprecierea pericolului de incendiu potential trebuie sa se tina seama de: sarcina termica; conditiile de vizibilitate in caz de interventie; toxicitatea si cresterea pagubelor datorita degajarii fumului; marimea compartimentelor de incendiu si posibilitatea de evacuare a cladirii,fumului si de realizare a ventilarii incaperilor; inaltimea incaperilor,respectiv a cladirii; eventualitatea cresterii valorilor pagubelor datorita degajarii gazelor de ardere ca actiune coroziva,densitatea valorica pe unitatea de suprafata.

Produsul acestor factori dau pericolul de incendiu potential.


1.3.MASURI DE PROTECTIE


Produsul valorilor care reduc pericolul de incendiu exprima valoarea efectiva de protectie.

Dintre masurile de protectie fac parte:

- masurile normale (regulile generale si normele specifice) de prevenire si stingere a incendiilor;

- masuri speciale (instalatii de semnalizare si stingere a incendiilor,mijloacele de legatura cu unitatile de interventie,dotarea pompierilor,ignifugarea elementelor de constructie);

- asigurarea unei anumite rezistente la foc a cladirilor.

Rezistenta la foc se bazeaza pe 3 elemente: stabilitate,izolatie termica si etanseitate la flacari.Ar trebui sa se tina seama si de un al patrulea element: etanseitatea la fum.

Se apreciaza ca cele mai eficiente masuri de protectie contra incendiilor sunt cele construite (inclusiv cele referitoare la instalatiile de prevenire si stingere a incendiilor).


1.4.PERICOLUL DE INCENDIU


Acesta s-ar putea defini ca raportul dintre pericolul potential si masurile de protectie.Astfel:

Pericolul de incendiu=Pericolul potential .

Masurile de protectie

Deci se impune luarea unor astfel de masuri de protectie care sa duca la reducerea sau anihiliarea pericolui potential.

Din cele aratate mai sus,notiunea de pericol de incendiu se refera si la posibilitatea de izbucnire a incendiului,de propagare si evolutie a acestuia,de intoxicare,de alarmare si interventie la timp,de evacuare si salvare a oamenilor si bunurilor materiale.

Pericolul de icendiu se poate referi la pericolul pentru cladiri si la pericolul pentru continut.

Pericolul pentru cladiri consta in distrugerea elementelor de constructie,iar pericolul pentru continut se refera la distrugerea bunurilor materiale din cladire.

Cele doua categorii de pericole sunt strins legate intre ele,deoarece pe de o parte distrugerea unei cladiri,are drept efect,de regula,si distrugerea continutului acesteia,iar pe de alta parte sarcina termica constituie,deseori,pericolul principal pentru cladire.Cu toate acestea cele doua pericole pot exista independent unul de altul.


2.PARAMETRII PERICOLULUI DE INCENDIU


a) Sarcina termica

Sarcina termica Sq constituie cel mai important parametru al pericolului de incendiu:

n

SQ= ∑ QiMi [MJ]

i=1

Qi – puterea calorifica interioara1 a unui material,in MJ/kg; pentru gaze in MJ/m3

Mi – masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiul luat in consideratie

Densitatea sarcinii termice (qs) se determina cu relatia:

qs=SQ [MJ/m˛]

As

Echivalentul lemn al sarcinii termice:

Mlemn = miQi [kg lemn/m˛]

AsQilemn

i – masa unui material combustibil

Qi lemn= 4400 kcal/kg


b) Grupa de combustibilitate

Incombustibile

Combustibile: Clasa C1 – practic neinflamabile

Clasa C­2 – dificil inflamabile

Clasa C3 – mediu inflamabile

Clasa C4 – usor inflamabile

Greu combustibile: C1 si C2


c) Indicele de combustibilitate

Pina la 0,1 – incombustibile

Intre 0,1 si 0,5 – greu combustibile

Intre 0,5 si 2,1 – greu inflamabile

Peste 2,1 - combustibile


d) Temperatura de inflamabilitate

e) Temperatura de aprindere

f) Temperatura de autoinflamare

g) Tendinta de autoaprindere

h) Intervalul de explozie

i) Energia minima de aprindere


j) Continutul minim de oxigen pentru explozie

k) Indicele de oxigen

Io=100O2

O2+N­2


O2 – concentratia volumetrica de oxigen

N2 – concentratia volumetrica de azot in amestecul gazos

30>I­o>20 – materiale naturale

15<Io<95 – materiale sintetice

l) Viteza de ardere

m) Viteza de incalzire a lichidului

n) Presiunea maxima de explozie

o) Caracterul reactiei intre materialele si substantele care ard si mijloacele de stingere (apa si spuma)


3.PUNCTELE VULNERABILE LA INCENDIU


3.1.STABILIREA PUNCTELOR VITALE VULNERABILE LA INCENDIU


Prin punct vital vulnerabil la incendiu se intelege zona (sectorul,sectia,instalatia sau alt loc) cu un pericol potential de incendiu din cadrul unui obiectiv,care ii asigura acestuia functionalitatea principala si indispensabila desfasurarii activitatii economice sau social-culturale.


STABILIREA SI CLASIFICAREA PUNCTELOR VULNERABILE LA INCENDIU AU LA BAZA URMATOARELE CRITERII PRINCIPALE:


3.1.1.Importanta politica,economica,sociala si culturala a punctului vital


Aceasta se apreciaza prin: marimea si insemnatatea consecintelor pe care le pot avea evenimentele in punctul vital; gradul posibil de distrugere a punctului vital in caz de incendiu,explozie sau avarie urmata de incendiu; posibilitatile existente prin durata de timp necesara pentru inlocuirea sau preluarea operativa a functionalitatii punctului vital de alte puncte asemenea; caracterul de unicat al punctului vital.


3.1.2.Marimea vulnerabilitatii la incendiu a punctului vital si frecventa variatiei in timp al acesteia


Acestea se apreciaza prin: pericolul de incendiu prezentat de procesul de productie; cantitatea,natura si proprietatile materialelor si substantelor utilizate sau depozitate; amplasarea,gradul de rezistenta la foc si modul de comportare a constructiilor in caz de incendiu sau exploziel; amplasarea si tipul instalatiilor,masinilor,utilajelor si aparatelor utilizate in activitatea de productie si nivelul de siguranta in functionare; frecventa incendiilor,exploziilor si avariilor ce au avut loc in punctul vital,respectiv sau in alte puncte similare,pericolul prezentat de vecinatatile punctului vital in caz de incendiu,explozie sau avarie.


3.1.3.Gradul de protectie impotriva incendiilor


Aceasta se apreciaza prin: sisteme proprii constructiilor si instalatilor tehnologice care asigura acestora functionarea si exploatarea in conditii de siguranta (alimentare cu energie,protectii electrice,electrostatice si paratrasnete,iluminat de siguranta,inchideri hidraulice etc.); sisteme specifice de protectie impotriva incendiilor,masuri organizatorice luate de conducerea obiectivului,comisia de aparare impotriva incendiilor si SPPC pentru apararea punctului vital impotriva incendiilor.


3.2.FORTE ANGRENATE,MIJLOACE SI FORME SPECIFICE ACTIVITATII DE PREVENIRE SI

COMBATERE A INCENDIILOR SI EXPLOZIILOR IN PUNCTELE VITALE


3.2.1.Fortele in cadrul obiectivului


Organele de conducere ale obiectivului; comisia de aparare impotriva incendiilor; cadrele tehnice speciale incadrate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; compartimentul de control al instalatiilor; SPPC; intregul personal muncitor.

Aceste forte trebuie orientate sa puna accent in activitatea lor pe: cunoasterea aprofundata a situatiei in punctele vitale; supravegherea permanenta a punctelor vitale prin personalul de pe locul de munca sau din compunerea SPPC; asigurarea dotarii cu instalatii si aparatura speciala de sesizare si semnalizare operativa a unor pericole de incendiu si explozie cu aparatura de masura si control,si dispozitive care asigura protectia constructiilor si instalatilor si intretinerea acestora in perfecta stare de functionare; selectionarea si instruirea personalului de deservire a punctelor vitale; asigurarea prompta a primei interventii si instruierea prin exercitii si aplicatii a SPPC; analizarea de catre conducerea obiectivului si comisia de aparare impotriva incendiilor a starilor de pericol,a concluziilor si invatamintelor la unele incendii din punctele vitale; controlul instalatiilor si utilajelor care prezinta pericol de incendiu si explozie din punctele vitale (lunar de catre specialisti si zilnic de catre SPPC in cadrul activitatii de rond).


3.2.2.Organele tutelare ale obiectivului


Organele tutelare,in baza obligatiilor ce le revin trebuie sa contribuie la asigurarea conditiilor depline de securitate a punctelor vitale impotriva incendiilor,exploziilor si avariilor.Unitatile de cercetare si proiectare sa fie antrenate la gasirea unor solutii necesare inlaturarii unor stari de pericol din punctele vitale.


3.2.3.Unitatea de pompieri militari


Asigura indrumarea si controlul intregii activitati de prevenire si stingerea incendiilor.Punctele vitale de mare importanta vor fi controlate de cadrele de conducere si de cele cu o buna pregatire de specialitate (controale tehnice de fond,operative).Pentru toate punctele vitale se vor intocmi ipoteze de interventie si se vor executa aplicatii complexe cu angrenarea organelor de conducere,SPPC si personalul de pe locurile de munca.Va actiona pentru solutionarea problemelor care pun in pericol securitatea obiectivului.


3.2.4.Alte organe care participa direct la asigurarea securitatii in functionare a punctelor vitale


Un aport important in protectia impotriva incendiilor il pot aduce organele specializate de control (ISCIR,protectia muncii,de distributie a gazelor si energiei electrice etc.).Se pot organiza actiuni si controale comune cu alte organe care au responsabilitati in domeniu prevenirii si stingerii incendiilor in obiective.

Pe baza criteriilor prezentate mai sus,in obiective se stabilesc puncte vitale vulnerabile la incendiu si explozie,tinindu-se o stricta evidenta a lor.


3.3 METODOLOGIA DE EXECUTIE SI FINALIZARE A CONTROLULUI DE SPECIALITATE IN PUNCTUL

VITAL


Controlul tehnic de specialitate nu difera,in principiu,fata de metodologia generala,insa are unele particularitati,care vizeaza indeosebi laturile calitative.

Controlul se executa de regula in sensul desfasurarii procesului de productie executandu-se in ordinea:

- verificarea obligatiilor si raspunderilor concrete stabilite,privind prevenirea si stingerea incendiilor,a tuturor fortelor angrenate in asigurarea protectiei impotriva incendiilor,pe baza prevederilor legale in vigoare;

- controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale vulnerabile la incendiu,urmarindu-se respectarea normelor si la instalatiile tehnologice conexe punctului vital,care ii asigura acesteia functionarea neintrerupta si in conditii se siguranta;

- organizarea si materializarea in punctul vital al activitatii de dotare cu instalatii,utilaje,aparatura,dispozitive,

echipament si mijloace de prevenire si stingere a incendiilor;

- verificarea modului de organizare si desfasurare a instruirii personalului privind cunoasterea normelor,sarcinilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor realizate pe baza tematicii anuale intocmite de comisia de aparare impotriva incendiilor;

- verificarea masurilor si sarcinilor de interventie in caz de incendiu,explozie,avarie,calamitati naturale si catastrofe punandu-se un accent deosebit pe modul de alarmare a personalului si anuntarea operativa a evenimentului;

- verificarea ordinei si disciplinei pe locurile de munca din punctul vital,controlandu-se printre altele capacitatea personalului de a-si indeplini atributiile;

- verificarea modului de organizare,executie si finalizare a controlului periodic,al respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor in punctele vitale de catre comisia de aparare impotriva incendiilor,sefii de sectii,ateliere,instalatii si formatii de lucru,cadrul tehnic special incadrat si SPPC;

- verificarea modului cum se analizeaza situatia prevenirii si stingerii incendiilor din punctele vitale vulnerabile la incendiu.

In final se va evalua gradul de protectie impotriva incendiilor asigurat in punctul vital,precum si masurile ce trebuie realizate.


4.CLASIFICAREA MATERIALELOR SI SUBSTANTELOR DEPOZITATE DUPA CLASA DE 

PERICULOZITATE


Clasa de pericol

Subclasa

Caracteristicile materialelor,exemple

Felul ambalajului

P1 fara pericol


Incombustibile care nu pot da nastere la reactii periculoase: minereuri,piese metalice,ciment,nisip,fructe,legume,carne,

conserve in cutii etc.

In vrac sau ambalaje incombustibile

P2 cu pericol redus

A


Materiale din clasa P1: materiale inerte,azbociment,lichide incombustibile,piese metalice in folii etc.

Ambalaje cu combustibilitate redusa

B




Materiale care se aprind greu,cu o viteza redusa de ardere,putere calorica redusa: aparataj electric,obiecte din bachelita si rasini fenolice,baloti de lina,zahar in vrac sau in saci,produse de panificatie,tutun

Neambalate sau ambalate in saci,butoaie

C

Lichide incombustibile: apa minerala in butelii de plastic,

lapte,cutii carton

Ambalaje combustibile

P3 cu pericol mediu

A

Materiale din clasele P1 si P2

Ambalaje in cutii de carton

B

Materiale cu combustibilitate medie (nu din clasele P4 si P5) si cu putere calorica cel mult 6500 kcal/kg: mobila fara garnituri de buret,panouri,fibre de lemn,tesaturi si confectii,articole piele,carti,faina cereale,ambalaje in pungi,tutun,ceai,legume uscate,grasimi etc.

Ambalaje in cutii de carton.Orice fel de ambalaje, nu din materiale plastice spongioase

C

Lichide combustibile cu tinf > 100 ˚C: vopsele in ulei,produse farmaceutice combustibile in cutii,bidoane,lubrifianti si glicoli in butoaie etc.

Incombustibile,care pot fi introduse in cutii de carton

P4 cu pericol mare

A

Materiale si produse din clase P1-P3

Materiale plastice spongioase

B

Materiale combustibile cu viteza mare de ardere sau cu putere calorifica mai mare de 6500 kcal/kg: talas,fibre vegetale,confectii executate din asemenea fibre,materiale plastice,fibre textile,paie etc.

Indiferent de forma de ambalare

C

Materiale si produse incombustibile care pot suferi deteriori importante in urma actiunilor temperaturilor inalte,a apei sau a gazelor corozive: aparatura electrica si electronica si contacte si relee sensibile necapsulate,tuburi electronice,medicamente etc.

Indiferent de natura ambalajelor

D

Materiale si produse care sub efectul temperaturii degaja cantitati importante de gaze corozive: PVC,rasini epoxidice,acid clorhidric etc.

Indiferent de natura ambalajului

E

Lichide combustibile din clasa P3 C: lichide ambalate in bidoane din carton,canistre din materiale plastice

In ambalaje combustibile

F

Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate cuprinsa intre 55-100˚C: motorina,pacura,smoala,uleiuri minerale,cerneala tipografica etc.

In ambalaje incombustibile care pot fi introduse in cutii de carton

P5 cu pericol deosebit de mare

A

Materiale instabile care pot descompune exploziv la temperatura normala,sau care pot exploda sub efectul incalzirii,frecarii sau a socurilor de detonatie.Obiecte pirotehnice: acid acrilic,percloric,anihidru,apa oxigenata concentrata,azotat de amoniu,peroxizi-de acetil,benzoil,zinc-chibitruri de fosfor alb,muntie exploziva sau incendiara,exploziv,rachete

Indiferent de modul de ambalare


B

Materiale care la contactul cu alte materiale pot da nastere la reactii explozive sau se pot aprinde: acetona,acid acetic,amoniac,etilenamina,peroxizi de potasiu sau sodiu etc.

Indiferent de modul de ambalare

C

Materiale susceptibile la autoaprindere: carbune bituminos,deseuri cauciuc sau lina,faina de lucerna,peste,fosfor alb,ingrasamite organice,mangal etc.

Indiferent de modul de ambalare

D

Substante oxidante capabile sa initieze aprinderea materialelor combustibile la contactul acestora: acid azotic,clorhidric,sulfuric,clor,ierbicide,azotat de potasiu etc.

Indiferent de modul de ambalare

E

Materiale care sub efectul caldurii degaja cantitati mari de gaze combustibile sau toxice: acrilonitril,amine,anilina,esteri,iod,iodati,butadiena,fosfor,sulfat de metil

Indiferent de modul de ambalare

F

Materiale care in contact cu apa se aprind,degaja temperaturi capabile sa aprinda materialele combustibile din vecinatate sau degaja gaze combustibile: amida alcalina,calciu,hidrura de aluminiu,potasiu metalic,tutun,uraniu

Indiferent de modul de ambalare

G

Recipiente cu gaze comprimate: recipiente fixe sau transportabile cu gaze sub presiune,recipiente de tip „Spray”

Indiferent de modul de ambalare

H

Substante sau materiale solide care au o putere calorica mai mare de 8000 kcal/kg sau caracterizate printr-o ardere deosebit de intensa.Lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate mai mica de 55˚C.Gaze combustibile (celuloid pelicola pe baza nitroceluloza,clorati,sodiu,bariu); petrol lampant,benzina,sulfura de carbon,toluen,titei,acetona gazolica,alcool,butan,propan,hidrogen,metan etc

Indiferent de modul de ambalare




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright