Protectia muncii
Protectia populatiei, salariatilor si bunurilor materiale prin adapostire - amplasarea adaposturilor1.CONCEPTIA SI PRINCIPIILE ADAPOSTIRII CONCEPTIA ADAPOSTIRII: Pentru protectia populatiei si a bunurilor din patrimoniul cultural national de efectele atacurilor din aer se realizeaza sistemul national de adapostire, care cuprinde: adaposturi pentru puncte de comanda destinate Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, adaposturi publice de protectie civila aflate in administrarea consiliilor locale si fondul privat de adapostire realizat de agentii economici si proprietarii de imobile. Autoritatile administratiei publice centrale si locale si serviciile de urgenta de la toate nivelurile de competenta vor identifica si vor stabili posibilitatile de utilizare pentru adapostire a unor galerii de mina, tuneluri, pesteri, grote etc.existente in apropierea zonelor dens populate sau in zone prevazute pentru amenajare de tabere de sinistrati, evacuati sau refugiati. -Adaposturile de protectie civila pot fi publice, ale agentilor economici sau ale persoanelor fizice, potrivit sursei de finantare a investitiei respective. -Adaposturile publice de protectie civila – aflate in administrarea organelor administratiei publice locale – sunt adaposturi publice gestionate de consiliile locale. Adaposturile publice de protectie civila se executa in: Subsolurile constructiilor industriale sau ale anexelor acestora; Subsolurile constructiilor social-culturale, administrative, institutiilor de invatamant, spitalelor; Subsolurile cladirilor de locuit; Spatii libere (parcuri, gradini etc.) ca adaposturi independente. In cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor si chiar a parterului unor constructii. Autoritatile administratiei publice, institutiile publice, agentii economici si proprietarii de imobile au obligatia sa prevada in planurile de investitii si sa realizeze adaposturi de protectie civila. Adaposturile publice de protectie civila prevazute in documentatiile tehnice ale investitiilor se avizeaza tehnic, premergator eliberarii autorizatiilor de construire, de catre Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta ale judetelor si al municipiului Bucuresti, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, aprobata de ministrul administratiei si internelor. Conform prevederilor legale, autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile publice, agentii economici precum si proprietarii de imobile pentru locuit, au obligatia sa prevada la noile investitii in constructii sau la extinderile imobilelor existente, adaposturi de protectie civila, in limita a 5% din valoarea investitiei (constructii-montaj ). Criteriile ce determina obligativitatea proiectarii si realizarii adaposturilor de protectie civila in cadrul noilor constructii sunt precizate in „Instructiunile tehnice privind avizarea investitiilor in constructii pe linii de protectie civila”. Categoriile de constructii la care este obligatorie realizarea de adaposturi publice de protectie civila, precum si adaposturile care se amenajeaza ca puncte de comanda se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Administratiei si Internelor. Gradul de protectie al adaposturilor de protectie civila se asigura in mod diferentiat si se stabileste in functie de importanta localitatilor si unitatilor economice, conform prevederilor Legii privind Protectia Civila si conform „Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi. 1.2. REGULI SI CRITERII DE AMPLASARE A ADAPOSTURILOR. La amplasarea adaposturilor de protectie civila se tine seama de urmatoarele conditii: Sa nu depaseasca 300 m de locuinta sau 5 min. de mers. Sa fie distantate de depozitele de materiale explozive si inflamabile, de rezervoarele cu substante toxice, astfel incat distrugerea sau avarierea acestora sa nu puna in pericol viata ocupantilor. Se interzice amplasarea in terenuri inundabile (cu ape freatice de suprafata) sau expuse pericolului de alunecari de teren, in zone cu pericol exploziv si de incendiu, in terenuri in care se concentreaza S.T.L. si radioactive), in vai sau viroage etc; Peretii exteriori ai adapostului sa fie cat mai mult posibil in contact direct cu pamantul; Adapostul sa fie situat la partea cea mai masiva a cladirii sau cea mai rezistenta, care asigura un grad de protectie sporit si la lovitura directa a bombelor explozive; Sa se asigure realizarea iesirii de salvarea in afara zonei de daramaturi, reprezentand 1/3 din inaltimea constructiei din beton sau 1/2 din inaltimea cladirilor din caramida; In cazuri exceptionale sau pentru adaposturile familiale aflate la subsolurile cu destinatie de locuinta, iesirea de salvare poate fi asigurata de un al doilea acces care sa fie dispus diametral opus accesului in adapost. Nu se admit spatii goale sub adapost; Adaposturile trebuie sa fie, de regula, complet ingropate in pamant, cu nivelul inferior al planseului la nivelul terenului; Nu se admite trecerea conductelor de canalizare prin adaposturi (se admit numai sub pardoseala adaposturilor), in cazuri deosebite, pentru retelele de apa si de incalzire se admite trecerea conductelor de otel cu diametrul pana la 70 mm, dar prevazute la intrare si la iesire cu robinete. La agentii economici se va evita amenajarea adaposturilor sub sectii cu riscuri deosebite, in apropierea depozitelor si magaziilor cu riscuri precum si in apropierea conductelor ce transporta substante periculoase. 1.3. RESONSABILITATI PRIVIND CONSTRUIREA SI CONSERVAREA ADAPOSTURILOR La eliberarea autorizatiilor de constructie pentru cladiri noi se obtin obligatoriu si avizele Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, astfel incat sa fie respectata obligativitatea proiectarii si executarii de adaposturi de protectie civila in subsolul acestor cladiri . Proiectarea, construirea si amenajarea punctelor de comanda si a adaposturilor de protectie civila se realizeaza pe baza normelor si instructiunilor tehnice aprobate de seful protectiei civile din Romania. Baza legala pentru acordarea avizelor de specialitate o constituie art. 45 din Legea Protectiei Civile nr. 481/2004 si Ordinul Ministrului Administratiei si Internelor nr. 602/02.12.2003 care aproba „Normele privind avizarea pe linie de protectie civila a documentelor de investitii in constructii”. In cele ce urmeaza sunt prezentate cele mai importante prevederi ale acestor norme. Avizul de specialitate pentru documentatiile de investitii in constructii, in intelesul Legii nr. 481/2004, cu modificarile ulterioare, se acorda de catre personalul din cadrul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta , al Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, imputernicit prin ordin de zi pe unitate in acest sens si potrivit atributiilor de serviciu. Criteriul general de stabilire a obligativitatii de a executa un adapost de protectie civila este cel prevazut la art. 45 (2) din Legea privind Protectiei Civile nr. 481/2004, iar cheltuielile pentru realizarea adapostului nu trebuie sa depaseasca 5% din valoarea de constructii-montaj a investitiei. In articolul 4, alin.2 al prezentelor norme sunt specificate obiectivele, de investitii care primesc avizul de protectie civila fara obligativitatea de a prevedea adapost de protectie civila. Emiterea de autorizatii de construire fara avizul Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta , al Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, dupa caz, contravine prevederilor art. 45 din Legea privind Protectiei Civile nr. 481/2004 si se sanctioneaza potrivit art. 75, coroborat cu prevederile art. 76 lit.g, i, j si t. din aceeasi lege. In vederea obtinerii avizului de specialitate solicitantul va prezenta obligatoriu, in copie, urmatoarele documente: certificat de urbanism; plan de situatie vizat de catre serviciul urbanism al emitentului autorizatiei de construire; plan de arhitectura al celui mai de jos nivel (subsol, demisol sau parter, dupa caz), in doua exemplare; plan cu sectiunea prin care se intersecteaza in mod obligatoriu cel mai de jos nivel al constructiei, in doua exemplare; memoriu tehnic general (care poate include si memoriul de specialitate de protectie civila, cand este cazul); memoriu tehnic de specialitate, inclusiv schema instalatiilor electrice si de filtroventilatie din adapost (daca acest memoriu nu este inclus la pct..e) fisa tehnica in vederea emiterii acordului unic. Pentru aplicarea unitara a prezentelor norme de avizare se vor respecta urmatoarele: prin spatiu de adapostire se intelege suprafata si volumul camerelor destinate efectiv acestui scop; nu se includ spatiile tehnice, spatiile de acces si iesirile de salvare aferente adapostului; la verificarea dimensionarii suprafetelor si volumelor spatiilor (incaperilor) de adapostire se va tine seama (cumulativ) de urmatoarele cerinte: 2.1. suprafata minima alocata = 1 mp/ persoana 2.2. volum minim alocat : 2,5 mc/persoana spatiu minim pentru un adapost trebuie sa aiba suprafata de 9 mp (volumul = 22,5 mc) 3. avizul se inscrie pe original si pe cel putin o copie din urmatoarele piese desenate: 4.1) plan de arhitectura al subsolului/adapostului; 4.2) plan de arhitectura parter, la constructiile fara subsol; 4.3) plan cu sectiunea prin care se intersecteaza in mod obligatoriu cel mai de jos nivel al cladirii; 4.4) schema instalatiei de filtroventilatie (cand este cazul); 4.5) schema instalatiei electrice a adapostului; avizul va avea continutul si forma urmatoare si va purta stampila unitatii in partea dreapta jos:
memoriul tehnic de specialitate va cuprinde, obligatoriu, urmatoarele date: - date generale despre adapost, daca este cazul (necesar de persoane de adapostit, echipare cu instalatii, utilaje, tamplarie, grupuri sanitare, descriere accese, grosimi pereti si placa, sistem de armare, pardoseli, finisaje, incalzire, etc) - determinarea valorii de constructii-montaj adaugate investitiei, in ipoteza in care se prevede adapost de protectie civila si a valorii procentuale a lucratorilor de constructii-montaj ale adapostului fata de valoarea de constructii-montaj a investitiei. Verificarea documentatiei de investitii in constructii si eliberarea avizelor se face in maximum 15 zile de la data inregistrarii de depunere a documentatiei. Acest termen se poate prelungi cu 5 zile, in cazul inregistrarii unor constructii din partea solicitantilor avizelor. Pentru obiectivele de investitii avizate cu obligativitatea executarii de spatii de adapostire se retine de catre cel care a acordat avizul, cate un exemplar, in copie, al certificatului de urbanism, al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general si al tuturor pieselor desenate (mentionate anterior). Pentru obiectivele de investitii la care nu se justifica obligatia de a se proiecta si executa adaposturi de protectie civila se va retine de catre cel care a acordat avizul cate un exemplar, in copie, al certificatului de urbanism si al memoriului tehnic de specialitate sau al memoriului tehnic general. Obiectivele de investitii avizate se inregistreaza, de catre persoana care acorda avizul, intr-un registru special intocmit in acest sens, care trebuie sa cuprinda mai multe rubrici, mentionate in prezentele norme. Persoana care acorda avizul, in colaborare cu serviciul de urbanism al emitentului autorizatiei de construire, va urmari periodic respectarea, pe timpul executiei, a documentatiei avizate si va solicita investitorului participarea la receptia, la terminarea lucrarilor si la receptia finala in cazul in care investitia este prevazuta cu amenajare de adapost de protectie civila . Pentru obiectivele de investitii in constructii de interes national sau de complexitate mare (inclusiv ansamblurile de locuinte noi cu mai mult de 50 de unitati locative), analizarea si avizarea documentatiilor pe linie de protectie civila se face numai prin serviciul specializat al Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta. Lista cu aceste obiective este specificata in prezentele norme, iar avizele se transmit, dupa caz, Inspectoratelor Judetene pentru Situatii de Urgenta sau Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Municipiului Bucuresti, in vederea luarii in evidenta si urmaririi realizarii noilor capacitati de adapostire. In timp de pace, adaposturile publice de protectie civila, cu exceptia spatiilor amenajate ca puncte de comanda, pot fi utilizate pentru alte destinatii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligatia de a fi eliberate in situatii de urgenta in maximum de 24 de ore si cu informarea prealabila a centrelor operationale din cadrul serviciilor de urgenta profesioniste. Adaposturile amenajate ca puncte de comanda nu pot primi alta destinatie. Trecerea la construirea adaposturilor si amenajarea altor spatii de adapostire, cuprinse in planurile de mobilizare, se face odata cu punerea in aplicare a acestor planuri. Ministerele, celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale, institutiile publice si agentii economici au obligatia de a depista toate spatiile ce pot fi folosite ca adaposturi, de a le lua in evidenta si de a intocmi documentatia tehnica. 1.4. PRINCIPII DE REALIZARE A ADAPOSTIRII Adapostirea populatiei si a bunurilor materiale se gaseste si se planifica de la pace si se realizeaza in functie de fondurile aprobate, atat la pace cat si la razboi, in doua variante: Pentru atacul prin surprindere – nu sunt realizate adaposturile prevazute in planurile de mobilizare si nici cele familiale nu sunt amenajate – personalul si salariatii se vor adaposti in functie de adaposturile existente si in functie de teren, se pot folosi si culoarele sau parterul cladirilor; Pentru atacul anuntat – dupa decretarea starii de razboi – personalul si salariatii se vor adaposti in:
adaposturile existente; adaposturile construite conform planului de mobilizare; adaposturile simple, amenajate pe plan local; subsolurile constructiilor (pe baza proiectelor de amenajare); adaposturi individuale la locul de munca (unde procesul de productie nu se intrerupe). Masurile privind adapostirea populatiei se cuprind in planurile de protectie civila, in care se intocmesc grafice ale sistemului de adapostire care se realizeaza la razboi. la amplasarea adaposturilor in teren se vor avea in vedere ca distanta dintre adapost si locuinta sau locul de munca sa permita adapostirea in ele in timp oportun. pentru adapostirea personalului si a bunurilor materiale se iau in considerare urmatoarele criterii: a. adaposturi de protectie civila special construite din timp de pace (terminate sau neterminate); b. subsolurile constructiilor, terenurile tehnologice, galeriile edilitare si de termoficare si alte lucrari subterane; c. adaposturi din P.B.A. d. adaposturi simple independente din material lemnos sau cu schelet metalic; e. adaposturi individuale la locul de munca unde procesul de productie nu se intrerupe; f. adaposturi de tip familial; g. transee. 2. ADAPOSTURI DE PROTECTIE CIVILA DESTINATIE. Adaposturile pentru protectia civila reprezinta totalitatea constructiilor special executate sau amenajate care au capacitatea sa reduca actiunea de distrugere a armelor de nimicire in masa si sa asigure protectia persoanelor adapostite impotriva daramaturilor provocate de explozii. 2.2. CLASIFICAREA ADAPOSTURILOR DE PROTECTIE CIVILA: a) dupa sursa de finantare: - adaposturi publice - adaposturi ale institutiilor si agentilor economici - adaposturi ale persoanelor fizice b) dupa gradul de rezistenta: - I P = 1,0 daN/cm2 – la cladiri in industria de aparare - II P = 0,5 daN/cm2 – la cladiri din municipii si de la agentii economici - III P = 0,3 daN/cm2 – la cladiri din orase si comune c) dupa destinatie si modul de realizare: - adaposturi special construite (realizate ca lucrari independente sau inglobate in subsolurile constructiilor dotate cu mijloace si instalatii speciale; - adaposturi simple (ce pot fi amenajate in timp scurt si cu mijloace reduse) d) dupa amplasarea fata de cota „0” a terenului: - adaposturi subterane - adaposturi semiingropate - adaposturi supraterane e) dupa modul de amplasare fata de cladiri: - adaposturi in subsolul cladirilor - adaposturi independente f) dupa materialele din care sunt executate: - adaposturi din beton armat - adaposturi din PBA (prefabricate) - adaposturi din material lemnos - adaposturi din resurse locale (tip transee). 2.3. COMPARTIMENTAREA SI DOTAREA ADAPOSTURILOR: Subsolurile amenajate ca adaposturi publice de protectie civila si cele care au suprafata de adapostire mai mare de 100 m2 se prevad cu: - sas de acces - incaperi de adapostit - grup sanitar - iesire de salvare. In alcatuirea adaposturilor intra urmatoarele elemente: o intrare protejata printr-o incapere tampon (SAS) cu o suprafata de 2-2,5 m.p.. Sasul de acces este o incapere tampon cu suprafata minima de 2 m.p., avand goluri de trecere si canate de 900 pentru usi metalice etanse; 1-3 incaperi de adapostit cu capacitatea pana la 100 persoane fiecare, fara a fi prevazute cu usi, si care comunica intre ele prin golurile trecere (0,80 x 1,80 m.p.); un grup sanitar compus din cabine pentru WC, cu o suprafata minima. Accesul in cabine se face printr-o incapere tampon, iar numarul de cabine se stabileste in functie de capacitatea adapostului, prevazandu-se cate o cabina pentru 50 persoane; - o iesire de salvare care se executa din beton armat cu sectiunea patrata de 1,00 x 1,00 m sau circulara cu diametrul de 1,00 m, care comunica cu exteriorul in afara zonei de daramaturi printr-un put vertical prevazut cu scari de pisica in interior, capac carosabil in partea superioara si cu oblon de protectie etans cu deschidere spre exterior. Iesirea de salvare se foloseste si ca priza de aer pentru instalatiile de ventilare. Subsolurile amenajate ca adaposturi familiale sau care au suprafata mai mica de 100 m2 se pot executa fara sas si grup sanitar, iesirea de salvare fiind considerata al doilea acces. Incaperile de adapostit se dimensioneaza pentru o capacitate de pana la 50 persoane tinand seama de compartimentarea impusa de structura de rezistenta. 2.4. DOTAREA ADAPOSTURILOR cuprinde: - instalatii de ventilatie (filtroventilatie); - instalatii electrice; - instalatii sanitare; - banci si scaune; - trusa de deblocare-salvare; - rezerva de apa; - mijloace de iluminat cu baterii; - instalatii de telecomunicatii.; -afise cu reguli de comportare. Conditii de microclimat necesare a fi asigurate in adapost: temperatura 18-24 0C; umiditatea 70%; aerul pentru respiratie: - nivel maxim CO2 - 1%; - nivel minim O2 - 19%. Conditii minime: o aer proaspat de patrundere in adapost 0,75 m3/h; o apa 2 l/24h; o O2 nivelul minim 18%; o CO2 nivelul maxim 3%. Conditii normale: o aer proaspat 5-7 m3/h ; o O2 nivel minim 20,9%; o CO2 nivel maxim 3%. Schema compartimentarii unui adapost de protectie civila: 4. OME OME 1. UME UME Legenda: 1. SAS acces; UME – usa metalica etansa; incaperi de adapost; OME – oblon met. etans; grup sanitar; 4. iesire de salvare; 2.5. ADUCEREA IN STARE COMPLETA DE FUNCTIONARE A ADAPOSTULUI DE PROTECTIE CIVILA. Pentru fiecare adapost se numeste o echipa de adapostire care ia in primire adapostul; Se evacueaza materialele din adapost care s-au pastrat pe timp de pace; Se pun in functiune toate instalatiile existente; Se verifica etanseitatea usilor; Se doteaza adapostul cu materialele enumerate mai sus si se verifica acestea; Se umple rezerva de apa; Se actualizeaza inscrisurile din adapost (cu alb sau cu vopsea fluorescenta; Se afiseaza vizibil regulile de comportare in adapost. GRADUL DE PROTECTIE A ADAPOSTURILOR PE CATEGORII DE LOCALITATI
NOTA: La alte localitati se amenajeaza adaposturi numai pentru P.C. sau in unitati economice importante. 1. Capacitatea de adapostire in cadrul constructiilor noi se stabileste astfel: a. la unitatile economice pentru constructiile noi si in cazul extinderii celor existente in functie de specificul acestora si de posibilitatile de amenajare pana la asigurarea adapostirii salariatilor stabiliti pentru schimbul maxim in timp de razboi; b. in cartierele de locuit cate 1 m2 suprafata utila pentru fiecare apartament; c.la constructiile spitalicesti cate 1 m2 suprafata utila pentru fiecare pat; d. la constructiile social-culturale, administrative, scoli de toate gradele, suprafata totala utila pana la 2/3 din capacitatea acestora; e. la constructiile subterane, metrou, garaje, pasaje, depozite, tuneluri, pana la intreaga suprafata care se amenajeaza considerandu-se 1 m2 suprafata utila de persoana adapostita; f: la stabilirea capacitatilor noi de adapostire suprafata utila este de 1 m2 pentru fiecare persoana adapostita; g. la unitatile, institutiile si formatiunile militare potrivit necesarului stabilit de Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor. 2. In subsolurile cladirilor de locuit proprietate particulara se prevad aceleasi adaposturi ca si in cladirile proprietate de stat, cheltuielile suplimentare pentru partea de constructii-montaj privind amenajarea adaposturilor in subsol se suporta de catre proprietari si nu pot depasi 5% din valoarea de constructii- montaj a acestora. 3.CALCULUL NECESARULUI DE ADAPOSTIT Capacitatea de adapostire in cadrul constructiilor noi se stabileste astfel: la unitatile economice, pentru constructii noi si in cazul extinderii celor existente, in functie de specificul acestora si posibilitatile de amenajare, pana la asigurarea adapostirii personalului stabilit pentru schimbul maxim in timp de razboi; la constructiile cu destinatie de locuinta, cate 1 m.p. suprafata utila pentru fiecare persoana dar nu mai putin de 9 m.p. suprafata totala; la constructiile spitalicesti, cate 2 m.p. suprafata utila; la constructiile social-culturale, administrative, scoli de toate gradele, cate 1 m.p. suprafata utila pentru fiecare persoana adapostita. Numarul de persoane se determina considerand 2/3 din personalul administrativ si elevi; capacitatea de adapostire la adaposturile publice se stabileste functie de numarul de persoane rezultat din studiul de amplasare, alocandu-se 1 m.p. suprafata utila pentru fiecare persoana. Adaposturile din cadrul constructiilor cu destinatie de locuinta sunt considerate adaposturi familiale; Capacitatea adaposturilor de protectie civila ce se amenajeaza in subsolul cladirilor se determina in functie de necesarul de adapostit, suprafata disponibila si tinand seama de volumul necesar unei persoane; In subsolul unei cladiri se pot amenaja mai multe adaposturi separate, despartite printr-un perete comun de aceeasi grosime si rezistenta ca si peretii de protectie exteriori. Capacitatea acestor adaposturi sa nu depaseasca 150 de persoane. Fiecare dintre aceste adaposturi trebuie sa asigure conditii tehnice si constructive prevazute in instructiuni. Capacitatea adaposturilor se determina in functie necesarul de adapostire, de tipul adapostului si de gradul de protectie (se ia de regula pentru 100-300 persoane), socotindu-se in medie o suprafata de 1 mp. pentru fiecare persoana adapostita. Stabilirea necesarului de adaposturi prevazute a fi construite la razboi se face de catre seful I.J.S.U. impreuna cu ofiterul de geniu si se face astfel: -Pentru orasele de categoria I si a-II-a Din totalul populatiei orasului se scad: o mobilizatii (10% din populatie); o evacuatii (nu au procent pentru evacuare, se stabilesc in functie de conditii) maxim 20% din populatie; o salariatii din schimbul maxim de lucru de la agentii economici ( 2/3 din numarul acestora); o populatia din cartierele periferice (maxim 20% care se adapostesc pe cont propriu). -Pentru orasele din categoria a-III-a La fel ca mai sus, cu singura deosebire ca procentul de populatie din cartierele periferice se ridica pana la 40%. -Pentru agentii economici Numarul de adapostiri este calculat pentru schimbul maxim de lucru, dupa punerea in aplicare a planului de mobilizare (2/3 din numarul salariatilor). PUNCTE DE COMANDA DE PROTECTIE CIVILA DESTINATIE, COMPARTIMENTARE SI DOTARE 4.1. DESTINATIE Punctele de comanda sunt adaposturi speciale destinate pentru conducerea actiunilor in situatii de urgenta ( protectie civila ). Punctele de comanda de protectie civila sunt construite si amenajate la judete, municipii, orase si agenti economici. Spre deosebire de adaposturile pentru populatie care pot fi subterane, semiingropate sau chiar supraterane, punctele de comanda nu pot fi decat constructii subterane. Gradul de protectie pe care trebuie sa-l ofere punctele de comanda (suprasarcina de calcul) este de 1 kgf/cm2 sau 2 kgf/cm2 in functie de categoria localitatii in care sunt amenajate. 4.2. COMPARTIMENTAREA PUNCTULUI DE COMANDA Compartimentarea unui punct de comanda cuprinde urmatoarele incaperi: - sas de acces; - punct de decontaminare personal; - camera presedintelui comitetului pentru situatii de urgenta;; - camera de operatii; - incaperea (incaperile) pentru membrii comitetuluii; - camera pentru centrala de alarmare si centrala telefonica; -camera D.S. ; - centrala de filtroventilatie; - camera pentru acumulatori; - incaperea grupului electrogen; - camera pentru alimente; - camera pentru odihna; - grupuri sanitare; - incapere pentru rezerva de apa; - magazie de materiale; - iesire (iesiri) de salvare; - alte incaperi; Accesul in punctul de comanda este strict limitat si se face numai cu prezentarea legitimatiei de serviciu a persoanelor care, conform legilor in vigoare, au atributii in acest sens. 4.3. DOTAREA PUNCTULUI DE COMANDA Dotarea punctelor de comanda cuprinde urmatoarele materiale, aparate si instalatii: Compartimentul de comanda: harta de protectie civila; planul de protectie civila; tabel cu mijloace fir si radio; interfon; telefoane; aparat radio. Compartimentul operatii: harta judetului (municipiului, orasului, agentului economic) ; tabel cu forte si mijloace de interventie; plansa cu situatia meteo; tabel cu principalele activitati; instrumente pentru lucru de stat major. Instalatiile din punctul de comanda sunt de urmatoarele tipuri: instalatii de filtroventilatie; instalatii sanitare; instalatii electrice; instalatii de telecomunicatii. Instalatiile de filtroventilatie functioneaza in trei regimuri: a) Regim de ventilare mecanica normala, in care aerul introdus in punctul de comanda este curatat de praf si impuritati; b) Regim de filtroventilare, in care aerul introdus este curatat de praf, impuritati, substante toxice, radioactive si agenti patogeni; b) Regim de recirculare si regenare a aerului din interior cu izolare totala de exterior (absorbtia aerului viciat din incaperi, filtrarea acestuia in filtrele retinatoare de CO2 si vapori de apa si completarea cantitatii de oxigen). Instalatiile sanitare cuprind: instalatii de alimentare cu apa; instalatii de canalizare; grupuri sanitare (1WC pentru 25 persoane) prevazute cu lavoare; instalatie de incalzire. Instalatiile electrice au ca scop asigurarea iluminatului interior si a energiei necesare pentru instalatiile de forta (motoare ventilatoare, pompe, etc.). Alimentarea se poate face de la reteaua electrica exterioara sau de la tabloul general de distributie. Pentru asigurarea independentei energetice se foloseste grupul electrogen care este preferabil sa intre automat in functiune. Pentru iluminatul de siguranta, alimentarea becurilor din circuitul respectiv se face de la bateria de acumulator care se afla intr-o incapere separata. Instalatiile electrice cuprind: tabloul de alimentare; corpuri de iluminat; corpuri pentru iluminat de siguranta; grupul electrogen. Instalatiile de telecomunicatii asigura legaturile telefonice atat in interiorul cat si in exteriorul P.C. Schema unui punct de comanda de protectie civila:
1. |
1. S.A.S.;
2. Camera acumulatori; 11. Sala operatii + membrii comitet;
3. Magazie materiale; 12. Camera presedinte comitet.;
4. Camera de lucru; 13. Inst. de filtro-ventilatie;
5.Centr. trs. alarmare.; 14. Camp de trecere.
Birou D.S.;
Iesire de salvare;
P.D.P.;
Grup sanitar;
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |