Executarea slstemelor de alimentare cu gaze naturale

EXECUTAREA SlSTEMELOR DE ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

1. (1) In timpul executarii sistemelor de alimentare cu gaze naturale se iau masuri pentru evitarea deteriorarii instalatiilor si constructiilor subterane sau supraterane apartinand altor detinatori.

(2) La executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, inainte de montare, se verifica calitatea echipamentelor, instalatiilor si produselor.

Manipularea, transportul, depozitarea si conservarea produselor

2. Executantul asigura manipularea, transportul, depozitarea si conservarea produselor astfel incat sa nu se produca deteriorari ale acestora, in conformitate cu instructiunile impuse de producator.

3. Conductele si fitingurile din polietilena se depoziteaza in magazii inchise, uscate, bine aerisite sau in locuri acoperite si ferite de actiunea directa a radiatiilor solare si a intemperiilor, la cel putin 2 m distanta de orice sursa de caldura.

Santuri pentru conducte subterane

4. (1) Adancimea minima a santului se stabileste in conformitate cu art. 6.17.

(2) Latimea santului pentru conducte (l_s), se stabileste in functie de diametrul conductei D_n:

a)     pentru D_n< 100mm, l_s = 0,4 m;

b)     pentru D_n 100 mm, l_s = 0,4 m + D_n.

(3) Gropile pentru sudare in punctele de imbinare a tronsoanelor conductelor se realizeaza cu urmatoarele dimensiuni:

a)     latimea = latimea santului + 0,6 m;

b)     lungimea  = 1,2 m;

c)      adancimea = 0,6 m sub partea inferioara a conductei.

(4) Pentru terenuri nisipoase, de umplutura etc., latimea santului se stabileste de la caz la caz, avandu-se in vedere consolidarea peretilor santului.

(5) Consolidarea peretilor santurilor se face in functie de natura terenului si adancimea de pozare.

5. Latimea de desfacere a pavajelor pe fiecare latura a santului (l_d), este in functie de natura acestora:

a)     pentru pavaje din piatra cubica, bolovani, calupuri, l_d =15 cm;

b)     pentru pavaje din asfalt pe pat de beton, l_d = 5 cm.

6. (1) Saparea santurilor se face cu putin timp inainte de montarea conductelor.

(2) Fundul santului se executa fara denivelari, se curata de pietre, iar peretii se executa fara asperitati.

(3) Fundul santului se acopera cu un strat de 10…15 cm de nisip de granulatie 0,3…0,8 mm.

7. (1) Pozarea conductelor din polietilena se realizeaza numai dupa racirea corespunzatoare a imbinarilor sudate.

(2) Conductele din polietilena se aseaza serpuit in sant si se acopera cu un strat de nisip de minimum 10 cm.

(3) Dupa stratul de nisip, acoperirea conductei din polietilena se efectueaza in straturi subtiri, cu pamant maruntit, prin compactare dupa fiecare strat.

8. (1) Conductele din otel se aseaza in sant astfel incat sa nu se deterioreze izolatia.

(2) Umplerea santurilor se face in straturi subtiri cu grosime maxima de 20 cm, cu pamant maruntit sau nisip, prin compactare dupa fiecare strat, in cazul compactarii manuale si conform prevederilor din cartea utilajului de compactare, in cazul compactarii mecanice.

(3) Folosirea dispozitivelor mecanice de compactare este admisa numai dupa realizarea stratului minim de protectie a conductei, care se stabileste in functie de adancimea de actionare a utilajului la gradul de compactare maxima.

9. Acoperirea conductei (pentru primii 50 cm deasupra conductei) se efectueaza intr-o perioada mai racoroasa a zilei, pe zone de 20…30 m, avansand intr-o singura directie, pe cat posibil in urcare.

Se poate folosi forajul dirijat in cazul subtraversarilor cailor ferate, autostrazilor, drumurilor nationale si altele asemenea.

11. (1) In dreptul rasuflatorilor, peste conducta din polietilena care a fost acoperita pe toata lungimea cu un strat de nisip gros de 10…15 cm, se adauga un strat de piatra marunta, gros de 15 cm, peste care se aseaza calota rasuflatorii.

(2) In dreptul rasuflatorilor pentru conducte din otel, conducta se inconjoara pe o lungime de 50 cm cu un strat de nisip gros de 5…10 cm peste care se adauga un strat de piatra de rau cu granulatia 5…8 mm, gros de 15 cm peste care se aseaza calota rasuflatorii.

Montarea conductelor

12. (1)Pregatirea tevilor in vederea executarii conductelor:

a)       tevile se curata la interior si exterior;

b)       capetele tevilor se protejeaza cu capace impotriva patrunderii de corpuri straine.

(2) Pe toata durata montajului, executantul lucrarii are obligatia respectarii conditiilor prevazute la alin. (1).

13. (1) Conductele si bransamentele din polietilena sunt insotite pe intreg traseul de un fir trasor, in scopul identificarii traseului si a determinarii integritatii acestora.

(2) Firul trasor este un conductor de cupru monofilar, cu sectiunea minima de 1,5 mm², cu izolatie corespunzatoare unei tensiuni de strapungere minima de 5 kV.

(3) Firul trasor se fixeaza de-a lungul generatoarei superioare a conductei din polietilena, la distante de maxim 4m, cu banda adeziva.

(4) La montarea firului trasor se au in vedere normele specifice executarii subterane a retelelor electrice.

(5) In zonele fara constructii se vor monta la distante de 300 m cutii de acces la firul trasor.

(6) Capatul firului trasor montat pe bransamente se fixeaza cu banda adeziva de capatul bransamentului, dupa iesirea din pamant.

14. Montarea conductelor se face astfel incat sa nu se produca tensionarea mecanica a acestora.

15. La conductele din otel montate suprateran, sustinerea se realizeaza, de regula, cu suporturi tip pentru instalatii.

16. (1) Sustinerea conductelor supraterane pe elementele de constructii se realizeaza cu elemente de sustinere de tip console, coliere (bride, bratari) etc. in functie de diametru, la distante de:

a)     1,5 . 8,0 m intre punctele de sustinere;

b)     20 . 30 mm intre conducte si elementele de constructii.            

(2) Intre elementele de sustinere si conducta metalica se asigura o rezistenta de izolatie de minim 1MW

17. Se asigura electrosecuritatea portiunilor supraterane prin legarea directa sau, in cazul retelelor protejate catodic, indirecta (prin dispozitive specifice), a acestora la o priza de impamantare a carei rezistenta de dispersie este de maxim 4 W

18. Pentru realizarea schimbarilor de directie, ramificatiilor si modificarilor diametrelor conductelor din otel, se pot utiliza:

a) fitinguri filetate, numai la instalatii supraterane cu D_n pana la 90 mm;

b) curbe, coturi, teuri forjate;

c)  curbe din teava trasa la cald, pentru sudare:

i)         curbate la rece pe masini speciale, pentru D_n pana la 100 mm;

ESEU: Examen - curs specializare - electrician navalist ESEU: Sigurante fuzibile - constructie si principiu de functionare, alegerea sigurantelor fuzibile

ii)       curbate la cald, pentru D_n pana la 500 mm:

d) curbe din segmente, pentru conducte cu D_n peste 350 mm, controlate integral prin metode nedistructive.

e) ramificatii cu D_n minim de 20 mm sudate direct pe conducte cu D_n de cel putin 40 mm;

f)  ramificatii prin mufe sudate pe conducta cu D_n minim 20 mm pentru ramificare cu D_n mai mic sau egal decat conducta;

g) reductii.

19. Pentru realizarea schimbarilor de directie, ramificatiilor si modificarilor diametrelor conductelor din polietilena se pot utiliza:

a) fitinguri (mufe, coturi, teuri, reductii etc.) realizate prin injectie;

b) fitinguri mecanice (mufe, coturi, teuri, reductii etc.) cu etansare pe peretele exterior al tevii;

20. (1) La curbarea tevilor din otel se respecta razele minime de curbura.          

(2) Curbarea tevilor din polietilena se realizeaza fara aport de caldura.

(3) Raza minima de curbura pentru tevile din PE SDR 11 este de 30 D_n.

21. Se recomanda ca racordarea bransamentelor la conductele de distributie din otel sa se faca in functie de diametrul acestora:

a) pentru D_n pana la 80 mm inclusiv, prin intermediul unei piese de racordare (teu de bransament), fara scoaterea din functiune a conductei de distributie;

b) pentru D_n mai mare de 80 mm, se racordeaza prin sudare directa pe conducta de distributie, cu scoaterea temporara din functiune, fara piesa de racord, si se prevad cu un robinet.

22. (1) La capatul bransamentului executat din teava din otel racordat la reteaua de presiune medie / redusa se monteaza (Anexa 25, fig. 3):

a) un robinet de bransament;

b) o piesa electroizolanta, in aval de robinetul de bransament;

c) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupa caz, o statie de reglare - masurare.

(2) La capatul bransamentului executat din teava din otel racordat la reteaua de presiune joasa se monteaza:

a) un robinet de bransament;

b) o piesa electroizolanta, in aval de robinetul de bransament.

(3) Pentru robinetul de bransament se utilizeaza robinet cu sfera, montat suprateran.

(4) Bransamentele ramificate se echipeaza in conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerandu-se fiecare ramificatie ca fiind un capat de bransament.

23. (1) Racordarea bransamentelor la conductele de distributie din polietilena se face in functie de diametrul acestora:

a) pentru D_n pana la 63 mm inclusiv, prin intermediul unui teu de bransament, fara scoaterea din functiune a conductei de distributie;

b) pentru D_n mai mare de 63 mm prin intermediul unui fiting de ramificatie.

(2) In situatia de la alin. (1), lit. b), se prevede un robinet de sectionare pentru D_n mai mare de 110 mm.

24. (1) Conductele de distributie din polietilena se perforeaza dupa efectuarea sudurii teului de bransament cu bransamentul propriu zis.

(2) Perforarea conductelor din polietilena se realizeaza cu dispozitive specifice acestei operatii.

25. (1) Legatura bransamentului din polietilena cu postul de reglare sau cu instalatia de utilizare se face prin intermediul capatului de bransament, denumit si riser.

(2) Capetele de bransament sunt de doua tipuri:

a)     fara anod de protectie, la care trecerea polietilena /otel se realizeaza deasupra solului, in partea verticala a capatului de bransament, pentru diametre de 32…63 mm (Anexa 25, fig. 14 si 15);

b)     cu anod de protectie, la care trecerea polietilena /otel se realizeaza subteran, in partea orizontala a capatului de bransament, pentru diametre de 75 mm si mai mari (Anexa 25, fig. 16) .

26. (1) La capatul bransamentului executat din teava din polietilena racordat la reteaua de presiune medie /redusa se monteaza (Anexa 25, fig. 9):

a) un robinet de bransament;

b) unul sau mai multe regulatoare de presiune sau dupa caz, o statie de reglare - masurare.

(2) La capatul bransamentului executat din teava din polietilena racordat la reteaua de presiune joasa se monteaza un robinet de bransament;

(3) Pentru robinetul de bransament se utilizeaza robinet cu sfera, montat suprateran.

(4) Bransamentele ramificate se echipeaza in conformitate cu alin. (1) respectiv alin. (2), considerandu-se fiecare ramificatie ca fiind un capat de bransament.

27. Deasupra conductelor si bransamentelor montate subteran, pe toata lungimea traseului, la o inaltime de 35 cm de generatoarea superioara a acestora, este obligatorie montarea unei benzi de avertizare din materiale plastice de culoare galbena cu o latime minima de 15 cm si inscriptionata « Gaze naturale - Pericol de explozie» (Anexa 25, fig. 17).

28. In scopul sectorizarii retelelor de distributie, in functie de configuratia acestora, se prevad robinete de sectionare.

29. In functie de continutul de impuritati al gazelor naturale, in puncte convenabil alese ale retelelor de distributie si instalatiilor de utilizare exterioare, se monteaza, dupa caz:

a)     separatoare de impuritati;

b)     refulatoare, prevazute cu cate 2 robinete.

30. (1)Robinetele, imbinarile cu flanse si /sau dispozitivele de dilatare pot fi montate suprateran sau subteran, conform specificatiilor producatorului.

(2) Se evita montarea subterana a pieselor electroizolante; atunci cand montarea lor supraterana nu este posibila, ele pot fi montate si subteran, conform specificatiilor producatorului.

31. (1) Inainte de intrarea in cladiri a instalatiei de utilizare se monteaza, in loc accesibil, un robinet de incendiu, marcat corespunzator.

(2) Se monteaza un singur robinet de incendiu in instalatia de utilizare aferenta unei cladiri, amplasat inaintea primei ramificatii a instalatiei.

32. In cazul in care distanta dintre robinetul de iesire din postul sau statia de reglare si robinetul de incendiu este sub 5 m, se poate renunta la robinetul de iesire din postul sau statia de reglare.

33. In instalatiile cu un singur contor, daca distanta intre robinetul de incendiu si contor nu depaseste 5 m, robinetul de incendiu tine loc de robinet de contor.

34. Robinetele de incendiu plasate la inaltimea de peste 2 m se prevad cu scara metalica fixa de acces si platforma pentru manevrare.

35. (1) Montarea conductelor in tuburi de protectie se face astfel incat sa nu existe imbinari pe toata lungimea tubului.

(2) Pentru tuburi de protectie cu lungimi peste 6 m, se admit numai imbinari prin sudare care in mod justificat nu se pot evita.

(3) Pentru cazul prezentat la alin. (2) toate sudurile se verifica obligatoriu prin metode nedistructive.

36. Conductele sau fitingurile din polietilena nu se deformeaza la cald in vederea montarii.

37. (1) Capacul caminului de vizitare se monteaza deasupra axului vertical al robinetului si se prevede cu gauri de ventilare.

(2) In cazul mai multor robinete montate in acelasi camin, se asigura acces direct la acestea de la suprafata.

38. (1) Confectionarea rasuflatorilor pentru carosabil si /sau perete, se face din teava din otel cu diametrul de D_n 50 mm sau din alte materiale cu rezistenta mecanica similara sau superioara.

(2) Pentru evitarea degradarii conductelor din polietilena sau a izolatiei anticorosive a conductelor din otel de catre dispozitivul de curatire a rasuflatorilor, rasuflatorile la care se monteaza capac au calota prevazuta cu opritor.

Executarea imbinarilor

39. (1) Imbinarile demontabile ale conductelor din otel se executa cu piese de racord:

a)     fitinguri;

b)     flanse din otel asamblate cu suruburi.

(2) Imbinarile nedemontabile ale conductelor din otel se realizeaza prin sudura.

40. Imbinarea conductelor din otel montate subteran se face prin sudura, cu exceptia imbinarii capului protector al teului de bransament, care se imbina prin insurubare.

41. (1) Ramificatia dintr-o conducta subterana este admisa prin racord direct, sudat pe conducta sau prin teu de ramificatie.

(2) Daca diametrul ramificatiei depaseste 50 % din diametrul conductei, imbinarea se consolideaza in mod corespunzator.

42. (1) Imbinarea conductelor din otel montate suprateran este admisa prin:

a) fitinguri, la diametre pana la:

i)         100 mm (4 inch), pentru presiunea joasa si redusa;

ii)       20 mm (¾ inch), pentru presiunea medie.

b) sudura, la diametre peste 20 mm (¾ inch), la orice presiune, cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;

a)     sudura oxiacetilenica in instalatiile de utilizare la diametre mai mici de 20 mm (¾ inch), cu asigurarea caracteristicilor de sudabilitate;

(2) Se acorda prioritate imbinarilor prin sudura la conductele montate suprateran.

43. Ramificatia din conductele montate suprateran este admisa prin:

a) fitinguri la conducte cu diametrul pana la 100 mm;

b) sudura la conducte cu diametrul mai mare de 100 mm.

44. Imbinari prin flanse se admit la:

a) conducte subterane, numai la armaturi (vane) sau la legaturile de separare electrica montate in camine de vizitare, cu izolarea anticoroziva corespunzatoare;

b) in statii si posturi de reglare sau reglare-masurare;

c)  conducte si armaturi cu diametrul mai mare de 50 mm, montate suprateran.

45. Imbinari prin fitinguri tip racord olandez se admit numai la:

a) regulatoare de presiune pentru debit mic;

b) contoare volumetrice cu membrana;

c)  aparatele consumatoare de combustibili gazosi, dupa robinetul de siguranta montat pe conducta;

d) montarea armaturilor in instalatiile exterioare de utilizare.

46. (1) Imbinarile sudate la conductele din otel se executa:

a)     in functie de modul de realizare:

i)         cap la cap;

ii)       cu manson, pentru conducte supuse la eforturi mari in terenuri accidentate sau montate in terenuri cu agresivitate mare si la traversari de obstacole, in interiorul tuburilor de protectie;

iii)     cu niplu interior, pentru conducte cu diametrul interior peste 100 mm.

b)     In functie de procedeul de sudura :

i)         cu flacara oxiacetilenica, pana la diametrul de 100 mm;

ii)       cu arc electric, pentru orice diametru.

(2) Sudurile executate la conductele de distributie amplasate pe arterele de circulatie pot fi intarite cu eclise.

(3) Numarul ecliselor se stabileste in functie de diametrul conductei:

a) 50 < D_n 150 - 3 buc;

b) 150 < D_n 300 - 4 buc;

c)  D_n > 300 - 6 buc.

47. (1) Imbinarile prin sudura se executa de sudori autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare;

(2) Este obligatorie marcarea sudurilor, conform reglementarilor in vigoare;

(3) Procedeele de sudare utilizate sunt certificate, conform reglementarilor in vigoare.

48.(1) Se evita sudarea in conditii meteorologice improprii; pentru situatii speciale se iau masurile de realizare impuse de tehnologia de sudare (paravane, corturi, preincalzirea capetelor etc.).

(2) Este interzisa racirea fortata a sudurilor.

49. (1) Imbinarile prin sudura pentru conductele din otel trebuie sa corespunda clasei de calitate II.

(2) Clasa de calitate a imbinarilor sudate se indica in proiectul de executie a lucrarilor.

(3) Controlul calitatii sudurilor se face vizual si prin metode nedistructive legal aprobate.

(4) Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele din otel este obligatoriu la retele si instalatii subterane, rezultatele consemnandu-se in buletine de examinare a calitatii sudurilor, emise de un laborator autorizat.

(5) Toate sudurile de pozitie se verifica prin control nedistructiv de catre personal certificat /autorizat, conform reglementarilor in vigoare.

50. (1) Imbinarea conductelor din polietilena se realizeaza prin sudura (fuziune) sau cu fitinguri mecanice nedemontabile (etansare prin presare pe peretii tevilor).

(2) Imbinarea tevilor si fitingurilor din polietilena se realizeaza cu aparate de sudura care sunt agrementate tehnic de catre organismele abilitate.

(3) Aparatele de sudura sunt supuse reviziilor tehnice in conformitate cu cartile tehnice aferente.

(4) Reviziile tehnice ale aparatelor de sudura se fac de catre unitatile de service ale furnizorului de aparate si la intervale de timp precizate de producator.

(5) Imbinarile prin sudura se executa de sudori autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor in vigoare;

51. Imbinarea conductelor si fitingurilor din polietilena, in functie de dimensiuni, se realizeaza prin urmatoarele procedee :

a)     sudura cap la cap, pentru diametre de cel putin 75 mm;

b)     electrofuziune, pentru orice diametru;

c)      compresie, intre conducte si fitinguri cu strangere mecanica, pentru diametre cuprinse intre 32 si 63 mm.

52. Fitingurile cu strangere mecanica sunt nedemontabile si sunt alcatuite din:

a)     corp;

b)     inel interior;

c)      garnituri de etansare.

53. Imbinarile intre conductele din polietilena si conductele din otel se realizeaza cu:

a)     fitinguri de tranzitie polietilena (PE)- metal pentru diametre nominale cuprinse intre 32 si 630 mm;

b)     cu adaptor de flansa, flansa libera si garnituri de etansare pentru diametre de 250 mm si mai mari;

c)      racorduri metalice cu etansare prin compresiune pe peretii tevii;

d)     racord mixt polietilena (PE)- metal din trei bucati (tip olandez) cu etansare cu garnitura de cauciuc.

54. (1) Racordarea capetelor de bransament la bransamentul propriu-zis se realizeaza cu mufe prin electrofuziune.

(2) Capetele de bransament au un marcaj care indica adancimea pana la care pot fi ingropate.

(3) Distanta minima intre suprafata solului si filetul tevii din otel este de 100 mm (Anexa 25, fig. 14).

55. (1) Fitingurile din PE 100 pot fi utilizate la imbinarea conductelor din PE 100 si PE 80, cu conditia respectarii regimurilor de sudare recomandate de producatorii fitingurilor si a tevilor.

(2) Fitingurile din PE 80 pot fi utilizate la imbinarea conductelor din PE 80.

56. Controlul calitatii sudurilor pentru conducte din PE se face vizual si, dupa caz, prin metode nedistructive, conform prevederilor proiectului de executie a lucrarilor.

57. Nu se admit nici un fel de interventii pentru corectarea oricaror tipuri de imbinari.

Montarea aparatelor de masura, control si reglaj

58. Aparatele de masura, control si reglaj se verifica si se monteaza conform instructiunilor producatorilor si /sau a altor reglementari specifice tipului de aparat.

Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi

59. Montarea aparatelor consumatoare de combustibili gazosi se face in conformitate cu reglementarile tehnice si instructiunile de montaj date de producator, dupa receptia instalatiei de utilizare.

60. (1) Robinetele de manevra si de siguranta se monteaza astfel incat sa fie ferite de actionari necontrolate.

(2) Pozitionarea robinetului de manevra al aparatului consumator de combustibili gazosi trebuie sa permita actionarea acestuia astfel incat utilizatorul sa poata supraveghea aprinderea focului.

61. Aparatele consumatoare de combustibili gazosi se monteaza conform instructiunilor date de producatori, de catre operatori economici autorizati de organisme abilitate, conform reglementarilor specifice.

62. La trecerea de la alt combustibil la combustibilul gazos:

a)           aparatele consumatoare de combustibili, altele decat gazele naturale, se adapteaza la combustibilul gazos;

b)           canalele de fum, cosurile si tirajul se verifica si remediaza, dupa caz;

Verificarea si controlul in timpul executarii lucrarilor

63. Operatorul SD are obligatia de a controla, in timpul executarii, calitatea lucrarilor pentru retelele de distributie, sub aspectele pe care le considera necesare.

64. Executantul trebuie sa respecte prevederile proiectului si ale reglementarilor in vigoare si sa efectueze toate verificarile impuse de acestea.

65. Rezultatele verificarilor se consemneaza intr-un proces verbal de lucrari ascunse (Anexa 7), care se semneaza de instalatorul autorizat al executantului, beneficiar si operatorul SD, pentru cel putin urmatoarele operatiuni:

a)  realizarea sudurilor;

b) tipul si calitatea izolatiei anticorosive;

c)  verificarea rezistentei de izolatie dupa umplerea completa a santului cu pamant (verificare pentru care se specifica numarul si data buletinului de verificare a calitatii izolatiei, emis de un laborator de specialitate autorizat);

d) respectarea distantelor de siguranta fata de alte instalatii;

e)  traversarea traseelor altor instalatii;

f)   adancimea de pozare a conductelor.

66. Stadiul fizic al unei lucrari care se poate proba independent si care nu mai poate continua fara acceptul scris al beneficiarului, proiectantului si executantului, constituie faza determinata si se supune verificarii potrivit legii.