Aplicarea unui covor de spuma, ca masura de protectie impotriva incendiului, in cazul aterizarilor fortate

In unele cazuri de urgenta (mai ales la aterizarile cu trenurile de aterizare blocate sau la aterizarile defectuoase), care se pot produce pe aeroport, este necesar sa se aplice pe pista de aterizare un covor de spuma capabil sa reduca amploarea distrugerilor si posibilitatea izbucnirii unui incendiu dupa impactul cu solul.

Aplicarea acestui covor de spuma pe pista, ca masura de prevenire, prezinta urmatoarele avantaje deosebite: reducerea stricaciunilor suferite de avion, micsorarea fortei de acceleratie si a pericolului de incendiu provocat prin frecarea avionului de sol.

Masura de acoperire a pistei cu spuma va fi luata de comandantul interventiei, dupa consultarea cu comandantul aeroportului si cu alti factori de raspundere, tinand cont de toti factorii care pledeaza pentru sau impotriva acestei hotarari, cum ar fi:

- constructia avionului (elemente ca: rezistenta fuselajului la loviri si caderi, aripi inalte sau joase, stricaciunile provocate de fragmentele de elice rupte etc.);

- abilitatea pilotului in executarea aterizarii in conditii critice;

- natura, lungimea si starea suprafetei pistei;

- greutatea navei la aterizare;

- conditiile de temperatura si vizibilitate;

- care este natura cazului de urgenta pe timpul zborului avio­nului;

- daca avionul nu poate sa scoata trenul de aterizare principal sau are un tren scos dar nu-1 poate reintroduce in lacasul special ame­najat din fuselajul avionului;

- cate pneuri sau roti au fost avariate sau pierdute.

Totodata, comandantul interventiei va mai tine cont si de:

- timpul disponibil pentru producerea si aplicarea covorului de spuma (operatia poate fi desfasurata aproximativ intr-o ora sau mai mult, aceasta durata fiind evaluata in raport cu natura „urgentei”);

- numarul si posibilitatile tehnico-tactice ale accesoriilor de pro­ducere a spumei (masini speciale de realizat covor de spuma, tunuri si tevi generatoare de spuma);

- timpul necesar pentru refularea de catre pompieri a covorului de spuma si daca acesta este suficient pentru a permite echipajului sa arunce carburantul din rezervoare in aer, cand apreciaza ca este oportuna aceasta operatiune, in scopul reducerii riscului in momentul aterizarii fortate;

- ce efect va avea aplicarea covorului de spuma asupra cailor de acces ale aeroportului si care vor fi repercusiunile folosirii opera­tiunilor de curatare a spumei asupra securitatii traficului de pe aero­port (aterizari, decolari, rulaj etc.);

- posibilitatea ca temperatura mediului ambiant sa faca contra­indicata aplicarea covorului de spuma, din cauza pericolului de inghe­tare a apei continute de aceasta, care va crea un grav pericol daca avionul va incerca sa franeze.

Luand in considerare elementele analizate mai sus, rezulta clar ca initiativa aplicarii covorului de spuma pe pista, intr-un caz de ur­genta, trebuie sa apartina responsabililor cu exploatarea zborului. Ce­rerea trebuie sa emane de la comandantul aeronavei sau de la condu­cerea aeroportului, presupunandu-se ca acestia cunosc cel mai bine necesitatea folosirii covorului de spuma, iar hotararea o vor lua coman­dantul aeroportului sau loctiitorul sau, in cooperare cu comandantul interventiei.

Pe aeroporturile care nu sunt inzestrate cu material adecvat (masini si agregate specializate de producerea si aplicarea covorului de spuma) nu trebuie sa se incerce folosirea metodei.

Tehnica aplicarii covorului de spuma pe pista de aterizare

Daca s-a hotarat aplicarea covorului de spuma pe o pista, pentru a oferi cele mai bune conditii de securitate in cazul unei aterizari de urgenta, comandantul aeroportului sau loctiitorul sau si comandantul interventiei vor asigura ca:

- legatura radio sa fie mentinuta permanent intre comandantul interventiei si pilotul avionului, pe de o parte, si intre comandantul aeroportului si comandantul interventiei, pe de alta parte, pentru ca fiecare sa cunoasca stadiul operatiunii si protectia oferita de catre aceasta;

- masinile primei interventii sa nu fie intrebuintate in desfasurarea actiunii de aplicare a covorului de spuma, in afara de cazul cand numarul acestor autovehicule pastrate in rezerva este suficient si pentru aceasta operatiune.

Pentru aplicarea covorului de spuma, se vor folosi, in primul rand, autospecialele destinate acestui scop si camioanele cisterna auxiliare. Acestea vor fi echipate cu agregate de producerea spumei si distribuirea uniforma a acesteia (prin tevi generatoare de spuma amplasate lateral sau fixate special pe grinzi metalice) sau cu oricare alt echipament specializat in producerea spumei, care sa deverseze produsul in partea dinapoi a masinii.

In desfasurarea operatiunii se va tine cont de timpul necesar aplicarii spumei si reincarcarii masinilor cu apa si spumogen, luandu-se, in acest sens, masura aducerii la locul interventiei a unor cantitati suplimentare de apa si spumogen.

Organizarea alimentarii cu aceste substante se va face pe timpul intocmirii planului de aparare, in asa fel ca in momentul interventiei toti factorii angrenati sa participe la executarea activitatilor prevazute in timpul si in modul aprobat.

Experienta a aratat ca la o aterizare fortata cu trenul de aterizaj retras in locasul sau din fuselaj, avionul se asaza pe sol mult mai departe - circa 150-600 m de pragul de aterizare normal.

Tinandu-se cont de aceasta particularitate, spuma trebuie asezata astfel:

- in cazul aterizarii unui avion cu avarii la bord, spuma trebuie refulata de la un punct situat, fata de pragul de aterizare, la o departare egala cu jumatatea distantei utile pentru aterizare;

- in cazul aterizarii fortate, cu trenul de aterizaj blocat in locasul sau, spuma trebuie sa fie refulata, fata de pragul de aterizare, la o departare egala cu o treime din distanta disponibila pentru aterizare;

- lungimea si latimea covorului de spuma necesar vor depinde de natura incidentului, de tipul de avion, cantitatea de spumogen si apa de care se dispune si de ragazul existent intre anuntarea incidentului si producerea aterizarii fortate.

In tabelul nr.29 sunt prezentate date referitoare la cantitatile de apa si de spumogen necesare realizarii unui covor de spuma, stabilite de catre Organizatia Internationala a Aviatiei Civile pentru situatia aterizarilor fortate.

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

Tabelul nr.29

NOTA:

1. Aceste cifre au la baza ideea aplicarii spumei cu tevi cu debit de cel putin 4 l/m² de suprafata a pistei. Grosimea stratului de spuma a covorului va fi de 5 cm, pentru un coeficient de infoiere de 12, si 3,8 cm, pentru coeficientul de infoiere de 8.

2. Latimea indicata in tabel permite realizarea unui covor de spuma ceva mai mare decat ecartamentul motoarelor majoritatii avioanelor qvadrimotoare cu elice si cu reactie ce aterizeaza pe aeroporturile romanesti.

3. Daca generatoarele de spuma utilizate sunt reglate pentru o concentratie mai mare de 3-6%, doza de substanta va fi marita.

4. Din cauza diferentelor constructive ale duzelor care calibreaza spuma si a erorilor de dozaj al spumogenului, este necesar sa se sporeasca cantitatile de spumogen stabilite teoretic in tabel, adaugandu-se un plus de 5-10% spumogen.

Alti factori de care trebuie sa se tina seama pe timpul realizarii co­vorului de spuma:

- cand conditiile de vizibilitate sunt reduse si pilotul nu poate dis­tinge inceputul covorului de spuma pe pista, este necesar ca acesta sa fie marcat sau semnalizat prin repere foarte vizibile (faruri de ceata, proiec­toare etc.);

- toate persoanele a caror prezenta nu este absolut necesara (per­sonal muncitor, ziaristi, fotografi) trebuie tinute departe de locul inter­ventiei, pana cand toti calatorii si echipajul au fost evacuati si au fost luate toate celelalte masuri de prevenirea si stingerea incendiilor;

- este de dorit sa se lase un timp de 10-15 min. stratului de spu­ma, inainte de a se efectua aterizarea pentru a da posibilitate apei din compozitia spumei sa se aseze pe suprafata pistei, sub covor. Dupa o durata de doua ore, doua ore si jumatate, spuma va intra in procesul de descompunere, in special pe timp de vara, cand evaporarea apei si uscarea spumei se produc mult mai repede;

- pentru a fi eficace, este necesar ca covorul de spuma sa nu fie intrerupt. Neasigurarea continuitatii acestui covor poate duce la for­marea scanteilor si aprinderea vaporilor de hidrocarburi prezenti in zona;

- spuma trebuie sa aiba grosimea de cel putin 5 cm, pentru a se putea asterne uniform si a-si pastra calitatea de a tine apa la suprafata pistei, evitandu-se scurgerea exagerata a acesteia din cauza inclinarii longitudinale sau transversale a pistei;

- dupa ce s-a realizat covorul de spuma, pista trebuie folosita de pompieri, acestia amplasandu-se intr-un punct de unde vor putea sa intervina, fara riscul de a rasturna masinile de lupta. Cand avionul a aterizat, masinile de lupta il vor urma, de-a lungul pistei, in vederea desfasurarii rapide a operatiunilor de salvare si stingere.

In tabelul nr. 30 se prezinta dimensiunile covorului de spuma pentru principalele tipuri de avioane care aterizeaza pe aeroporturile romanesti.