Instalatii
Accesoriile pentru lucrul cu apaAccesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere. Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, ejectorul pentru ape mici, racordul, reductia si ajutajul pulverizator. De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confunzii, subliniem ca denumirea de accesorii pentru lucrul cu apa este generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite si pentru transportul emulsiilor de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune. Furtunul de refulare In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-i asigura etanseitatea si a reduce pierderile de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare. Furtunul
se intrebuinteaza in bucati lungi de 20 ± Intretinere Dupa folosire, furtunul trebuie sa fie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual sau cu aparatul pentru spalat furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare ori termice. Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si garniturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni. Tubul de cauciuc pentru aspiratie In raport de tipul lor (A, B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza, intarite cu sarma sub forma de spirala. La
ambele capete, tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11 Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc, in urma vulcanizarii. Intretinere Dupa folosire, tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat, verificat si repus in stare de functionare. In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri, garnituri etc.), anual sau cand se constata anumite deficiente, tubul se supune urmatoarelor probe: a) proba de aspiratie uscata Fiecare
tub se inchide la un capat cu racord infundat, iar la celalalt capat se
racordeaza la intrarea in pompe. Se creeaza o depresiune de b) proba la presiune hidraulica In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. Tubul trebuie sa nu se sparga, sa nu prezinte infiltrari de apa sau deformari. Tevi de refulare Tevile de refulare se clasifica in: - tevi de refulare simple; - tevi de refulare cu robinet: - fara perdea de protectie; - cu perdea de protectie; - tevi pentru dispersia apei. a) teava de refulare simpla (fig. 3). Aceasta asigura refularea jetului de apa si dirijarea lui asupra focarului, racordandu-se la furtunurile de refulare sau alta sura de apa. In raport de tipul lor (B, C sau D), prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Este confectionata din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu exceptia racordului, din material plastic. Se compune din urmatoarele parti: (fig. 3a). - racordul fix (1); - tubul de racordare (2); - tubul maner (3) care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute; - ajutajul de baza (4); - ajutajele demontabile (5); La tevile tip D si la unele variante tip B sau C, tubul de racordare, tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa comuna cu denumirea ajutaj de baza minor. Fig. 3a Intretinere Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior, dupa care se sterg cu carpe moi, se usuca in aer liber apoi se verifica starea racordurilor, a garniturilor, precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile. b) tevile de refulare cu robinet (fig. 4) Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. Indiferent de forma de constructie acestea servesc la formarea unei perdele de apa necesara in unele situatii pentru protectia servantilor. Tevile
de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si
anume de 8 si In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti (fig. 4.a): - racordul fix (1); - robinetul, la care se disting: corpul robinetului (2), cepul (3) si manerul (4); - tubul maner (5); - mansonul de izolare termica (6), confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat; - ajutajul de baza (7); - ajutajul demontabil (8) la teava de refulare cu robinet; - dispozitivul de pulverizare (9) la teava cu robinet si perdea de protectie. Functionare Pentru folosire se racordeaza teava la linia de furtun, se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perdea de protectie, dupa manuirea manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre dreapta, deschizandu-se orificiile de dispersie a apei. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie. Intretinere Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple, in plus se verifica functionarea normala a robinetului, respectiv, starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dispozitivului de pulverizare, in cazul tevilor de refulare cu robinet si perdea de protectie. c) tevile pentru dispersia apei Tevile pentru dispersia apei (fig. 5), asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil din depozite, a cladirilor etc., in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea. In raport de tip, B sau C, tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racord de aluminiu, rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti: - racordul fix; - corpul tevii - dispersor. Intretinere Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple. Hidrantii portativi Hidrantii portativi se clasifica in: - hidranti portativi cu cot simplu; - hidranti portativi cu cot dublu; - hidranti portativi cu robinete. a) hidrantii portativi cu cot simplu (fig. 6) Acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
b) hidrantii portativi cu cot dublu (fig. 6a) Sunt, de asemenea, fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
c) hidrantul portativ cu robinete (fig. 6b) Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: Fig. 6b - inaltimea (cu robinetul inchis; mm) 1050 - masa (kg) 10 - presiunea de lucru max. 10 bari Descriere Hidrantii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati, de regula, din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. In unele variante, partile de baza ale acestora corpul bifurcat si corpul tubular sunt confectionate din fonta. Indiferent de rolul lor, tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie, hidrantii au ca parte comuna corpul tubular de forma cilindrica (I) la care se disting: - inelul opritor (1) cu garnituri de etansare; - piulita de racordare cu urechi (2); - flansa cu manere (3). Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor, in raport de tip distingandu-se: - corpul cotit in cazul hidrantilor cu cot simplu; - corpul bifurcat in cazul hidrantilor cu cot dublu sau al celor cu robinete. Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat (II) se intalnesc: - flansa de etansare (4); - racordurile fixe (5); - manerul. In plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc: - capacul robinetului (6); - roata de manevrare (7); - tija robinetului (8); - discul robinetului (9). Pentru racordarea la retea, hidrantii portativi au ca anexe cheia hidrant subteran (fig. 7) si mufele cheii hidrant (fig. 8). Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de T cu un capat ascutit si curbat, iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chei tubulare triunghiulara. Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant, iar la partea inferioara au o forma diferita (patrata, dreptunghiulara etc.), adecvata formei capului tijei ventilului hidrantului subternan. Functionare Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrantului subteran. Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce acesta coboara la nivelul inelului opritor. Se asaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al acestuia. Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale fansei. Prin rotire hidrantul se insurubeaza in filetul piulitei, fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin intermediul garniturii de etansare. Pentru deschiderea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata. La una sau la ambele iesiri ale hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A, B, C sau tunuri de absorbtie. Pentru deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor. La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant), se desracordeaza tuburile de absorbtie sau furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se corpul hidrantului spre stanga. Hidrantul subteran se curata si se acopera cu capacul sau. Intretinere Dupa intrebuintare hidrantul se spala, se verifica functionarea corecta si etanseitatea robinetelor si a corpului hidrantului, starea racordurilor, rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Distribuitoarele Distribuitoarele se clasifica in: -
distribuitorul B- - distribuitorul B-CBC (fig. 9b); Distribuitoarele
tip B-
Descriere Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele parti (fig. 9c): - corpul distribuitorului (1), prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport (8), iar pe partea interioara cu trei picioruse de sprijin; - un racord fix tip B pentru intrarea apei (2); - trei
racorduri fixe din care 1 B si - trei
robinete (doua la tipul B - capacul robinetului (4) in cazul distribuitorului B-CBC; - roata (tija) de manevrare (5); - tija robinetului (6); -
discul (7) la distribuitorul B-CBC, sau cepul robinetului la distribuitorul B- Functionare Dupa amplasarea distribuitorului la locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective, liniile de furtun B si C sau numai C ordonate, toate robinetele fiind inchise. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea apei, se deschid progresiv robinetele respective. La incetarea lucrului se inchid robinetele, dupa care se dezracordeaza linia de furtun echipata. Intretinere Dupa intrebuintare distribuitorul se spala, se verifica functionarea si etanseitatea sa, starea racordurilor si a garniturilor. El trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari. Colectorul Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - presiune de lucru max. 10 bari - racordul de iesire tip A - racordul de intrare doua tip B - masa (kg) 6,1 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti (fig. 10): - corpul colectorului (1); - doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei (2); - un racord fix tip A pentru iesirea apei; - o clapa de inchidere cu bolt (4). Functionare Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu racord tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale, iar la racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimentare. In cazul in care conducta cu cot a cazanului pentru apa este prevazuta cu racord tip B, intre ea si colector se monteaza o reductie A-B. Apa ce vine prin cele doua intrari este dirijata apoi prin iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul functionarii daca apa ce vine din cele doua surse are presiuni egale clapa va sta orientata pe directia axului deschiderii A. In caz contrar, clapa va inchide orificiul intrarii, prin care apa vine cu presiune mai mica. Intretinere Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. Se remediaza defectiunile constatate. Sorbul pentru tuburile de aspiratie Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compune din urmatoarele parti (fig. 11): - sita sorbului (I) cu fundul sitei (1) si corpul sitei (2); - corpul sorbului (II) cu un racord fix A sau B (3) in raport de tipul sorbului; - supapa sorbului cu corpul supapei (4), capacul supapei (5), parghia de manevrare a supapei (6) si inelul pentru legarea corditei de sustinere a sorbului (7). Functionare Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a supapei, se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului, iar capatul liber se fixeaza de un punct de sprijin. Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiratie, pompe), supapa sorbului este deschisa de curentul de apa ce intra din sura in tuburile de aspiratie. In momentul intreruperii alimentarii, apa din tuburile de aspiratie apasa asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei, realizandu-se astfel mentinerea coloanei. Dupa terminarea lucrului, pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie, se trage in sus de cordita care, prin intermediul parghiei de manevrare, deschide supapa si lasa apa sa se scurga. In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse, pe care sita nu le retine, sorbul va fi introdus in cosul metalic. Intretinere Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului, buna functionare a supapei si a parghiei ei de manevrare. In afara verificarilor curente, executate dupa fiecare folosire, periodic, sorbul este supus unei probe de incercare a etanseitatii supapei. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi. Ejectorul pentru ape mici Ejectorul pentru ape (fig. 12) are urmatoarele caracteristici tehnice: - debitul aspirat (l/min.) 130 - presiunea apei la intrare (bari) 7 11 - presiunea apei la iesire (bari) 1,5 2 - masa (kg) 6,735 Descriere Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti (fig. 13): a) corpul ejectorului (1) la care se disting: - conducta cotita (1); - racordul fix tip C pentru intrarea apei (2); - ajutajul convergent de ejectie (3); - corpul de absorbtie (4) cu rol de sorb si de picior de sprijin; - sita pentru retinerea impuritatilor (5); b) coloana de ejectie (11) la care se disting: - ajutaj convergent-divergent (6); - racord fix B pentru iesirea apei (7); - picior de sprijin pe sol (8); - nervuri pentru intarire (9), in numar de patru. Functionare - Pentru punerea in functiune a ejectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit. Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in ajutajul converget-diverget si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreuna cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B. Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni de fenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care ester fluidul motor isi mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a micsorarii treptate a sectiunii. Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se mareste la cateva sute de metri pe secunda. Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creeaza o depresiune; in urma acesteia, datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb (aerul si apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor, cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Sectiunea micsorandu-se din nou, viteza de scurgere se micsoreaza si se mareste presiunea, iar dupa trecerea pragului de strangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste presiunea si se mareste viteza. Intretinere Dupa folosire, ejectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, se demonteaza si se verifica ajutajele. Racorduri Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in: - reductiile de refulare sau aspiratie; - racorduri fixe; - racorduri infundate. a) racordurile de refulare sau aspiratie In raport de tipul lor (A, B, C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti (fig. 14): - corpul racordului (1) este prevazut cu doua gheare de racordare (2), doua santuri semicirculare de strangere (3), locasul garniturii de etansare (4), garnitura de etansare (5) si nervurile exterioare radiale pentru strangere (6); - teava racordului (7) prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtun sau de tubul de aspiratie cu ajutorul legaturii de sarma; Fig. 14 - inelul de siguranta (8) pentru retinerea tevii racordului. b) racordurile fixe In raport de tipul lor: A, B, C si D, racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere La fel ca si cele de refulare si aspiratie, racordurile fixe sunt confectiionate din aliaj de aluminiu anticorosiv. Se compun din urmatoarele (fig. 14a): - corpul racordului (1), identic cu cel descris anterior; - portgarnitura (2); - garnitura anterioara de etansare (3) din cauciuc; - garnitura posterioara de etansare (4) din piele. c) racordurile infundate In raport de tip: A, B, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorosiv si se compun din urmatoarele parti (fig. 14b): - corpul racordului (1), identic cu cel descris la pct. a - capacul (2); - inelul de siguranta (3) pentru retinerea capacului; - garnitura de etansare (4) din cauciuc. Intretinere Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum si fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta. Reductiile de racorduri Reductiile (fig. 15) sunt de doua tipuri: A B si B C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Descriere Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in estenta constituind o imbinare a doua corpuri de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti: - corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare; - corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o portiune filetata interioara si doua suruburi; - corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, nervuri exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Este fixat prin infiletare la corpul racordului de marime superioara si imobilizat cu cele doua suruburi. Intretinere Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor. Ajutajul pulverizator Ajutajul pulverizator (fig. 16) prezinta urmatoarele caracteristici tehnice: - diametrul ajutajului pulverizator (mm) 14 - presiunea de lucru optima (bari) max. 2,5 - bataia jetului (m) 6 - dispersarea jetului (m) 8 - suprafata jetului (mp) 35 - masa (kg) 0,200 Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord, cu filet pentru racordarea la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine. Intretinere Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canalele daca este cazul.
|