Stingerea incendiilor in salile de spectacole

Din grupa sali de spectacole fac parte: opera, opereta, teatrele, casele de cultura, cinematografele, caminele culturale, teatrele de vara, circurile etc.

In salile de spectacole si anexele acestora cel mai frecvent izbucnesc incendii in:

- casa scenei (pe scena, in buzunarele acesteia si sub scena);

- in salile de spectacole;

- la acoperisurile salilor de spectacole;

- in cabinele de proiectie ale cinematografelor.

In casa scenei sunt posibile incendiile din cauza:

- prezentei unei mari cantitati de material lemnos, folosit in constructia scenei si decorurilor ori aflate pe scena, in buzunarele scenei si sub scena;

- existentei recuzitei, formata in cea mai mare parte din materiale combustibile (tesaturi, hartie, mobilier etc.);

folosirii pe timpul repetitiilor si spectacolelor a focului deschis si a artificiilor, care pot aprinde materialele combustibile;

- prezentei orgii de lumini (cand aceasta este amplasata pe scena) sau a altor instalatii electrice de iluminat si forta, care pot da nastere la scurtcircuite urmate de incendii.

Salile de spectacole prezinta pericol de incendiu datorita:

- existentei unei mari cantitati de materiale combustibile, sub forma mobilierului si a capitonajelor acustice;

- prezentei balcoanelor, care, in majoritatea lor, sunt construite din lemn.

Acoperisul salilor de spectacole, de regula, este construit din ma­teriale combustibile, prezentand, la randul sau, pericol de incendiu.

In podul si la acoperisul unor sali de spectacole, pericolul este marit si de faptul ca de fermele podului se suspenda candelabrele folo­site la iluminatul salii de spectacole si care, in caz de incendiu, se pot prabusi in sala.

Incendiile izbucnite la cinematografe au aceleasi caracteristici cu cele de la teatre, proportiile si posibilitatile de propagare a lor depinzand de marimea si de gradul de combustibilitate ale constructiei si dotarilor cinematografului. Ele pot izbucni la:

- cabina de proiectie, cu tendinta de propagare spre sala de spectacole;

- sala de spectacole, cu tendinta de propagare spre cabina de proiectie.

1. Caracteristicile incendiilor

a). In casa scenei, in timpul incendiului, materialele combustibile se aprind cu usurinta, prezenta lor in cantitati, mari contribuind la pro­pagarea rapida a incendiului.

Prezenta decorurilor suspendate permite propagarea incendiului pe verticala si duce la aprinderea intregii case a scenei. Existenta vo­lumului de aer in casa scenei cat si a numeroaselor deschideri intre scena si incaperile din jurul ei (buzunare, cabine pentru actori, birouri, ma­gazii de materiale si recuzita), contribuie din plin la propagarea incendiului, mai ales daca pe timpul acestuia ele nu au fost inchise.

Inchiderea tuturor golurilor si pastrarea lor astfel, contribuie la localizarea temporara a incendiului, in limitele scenei propriu-zise, cat si la micsorarea intensitatii arderii, pe masura acumularii fumului si a altor produse ale arderii incomplete.

Deschiderea brusca a golurilor din casa scenei, fara prezenta te­vilor, duce la alimentarea incendiului cu noi cantitati de aer, lucru ce determina o crestere rapida a intensitatii arderii si propagarea focului, prin aceste goluri, la incaperile vecine. Prin intermediul podelei com­bustibile, incendiul se poate propaga si sub scena.

Incendiile din casa scenei dezvolta temperaturi cuprinse intre 1000-2000°C si au ca efect deformarea constructiilor metalice, distrugerea rapida a decorurilor suspendate de gratare si a intregului a de suspendare, precum si prabusirea lor pe scena propriu-zisa, fapt ce va determina cresterea intensitatii arderii si va ingreuna si mai desfasurarea actiunii de stingere.

b). Sala de spectacol ocupa al doilea loc in ceea ce priveste dezvoltarea incendiilor. Aici, volumul mare al salii creeaza conditii rabile formarii tirajului (a schimbului de gaze). La aceasta mai contribuie si existenta sistemelor de ventilatie, oare, in situatia cand nu au fost deconectate, vor inlesni propagarea incendiului spre scena, loji, balcoane si acoperis.

Propagarea incendiului in sala este favorizata si de prezenta unor mari cantitati de materiale combustibile ce compun ornamentatiille peretilor furniruiti (tapiteriilor cu tesaturi sau mase plastice), precum si a mobilierului din dotarea salii.

Incendiul izbucnit in sala prezinta un mare pericol pentru a mai ales cand nu a fost coborata cortina metalica, iar trapele de aerisire din partea superioara a scenei nu au fost inchise, intrucat poate duce la formarea unui tiraj puternic spre scena, generand situatii dintre mai grave, cum sunt incendiile generalizate la intregul teatru.

Fumul si produsii arderii incomplete (acumulati in sala) in situatia izbucnirii unui incendiu pe timpul spectacolelor, ingreuneaza operatiunile de evacuare a spectatorilor, contribuind la cresterea panicii, datorit reducerii conditiilor de vizibilitate, si la provocarea de victime, da scaderii procentului de oxigen sub 17%. De retinut este faptul ca o sala de spectacole cu dezvoltare medie se inunda cu fum in 1-2 min.

Gazele fierbinti rezultate din ardere se acumuleaza in parte superioara a salii, in zona balcoanelor si planseului. Apoi, prin intermediul golurilor, patrund in podul salii, inundandu-1 si pregatind materialele combustibile pentru aprindere (deshidratare, distilare, aprindere).

c). Incendiile izbucnite in podurile si la acoperisurile salilor de spectacole au comportari si caracteristici similare cu cele izbucnite la podurile si acoperisurile constructiilor obisnuite.

In plina dezvoltare, incendiul degaja temperaturi de 1100-1200°C, datorita arderii diferitelor substante combustibile si inflamabile folosite in teatre, fapt care ingreuneaza foarte mult actiunea servantilor si apropierea lor de focar. Caracteristic este faptul ca atunci cand po­durile salilor de spectacol au acoperis comun cu scenele, apare pericolul prabusirii incendiilor la scena si in sala. Pierderea capacitatii portante a elementelor de constructie ale acoperisurilor duce la prabusirea aces­tora in poduri si, de aici, in sala, unde distrug balcoanele si lojele, in­cendiul propagandu-se la intreaga sala si la scena, atunci cand aceasta din urma nu are cortina metalica ori golul cortinei nu este protejat cu instalatii tip drencer si ou tevi racordate la hidrantii de pe scena.

Din aceeasi cauza, candelabrele, cu greutatea de 2-3 tone, se pra­busesc in sala, deterioreaza mobilierul, provoaca victime si contribuie la cresterea intensitatii arderii in zona prabusirii.

2. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

a). Recunoasterea

Existenta a numeroase incaperi cu diferite destinatii (ateliere, de­pozite de recuzita si decoruri, cabine pentru actori, cabine pentru masinisti etc), impune prezenta obligatorie in componenta echipei de recunoastere a unor persoane din partea obiectivului (seful formatiei civile de pompieri, regizorul de scena, directorul administrativ etc.). Acestia trebuie sa conduca echipa de recunoastere, pe cai de acces scurte si sigure, spre locurile cele mai periculoase, iar ulterior tot ei vor ca­lauzi si echipele de salvare.

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

Recunoasterea incepe cu stabilirea situatiei incendiului dupa in­dicii exteriori (fum, flacari etc.), precum si pe ibaza informatiilor obti­nute din raportul sefului formatiei civile de pompieri sau a datelor furnizate de martorii oculari.

In situatiile cand pana la sosirea subunitatii nu au fost evacuati spectatorii, artistii si personalul de deservire, folosindu-se scarile de ser­viciu, de incendiu sau intrarile secundare, se va urmari ajungerea, in timpul cel mai scurt, in incaperile cu oameni. Se va avea in vedere ca, inca de la sosirea pompierilor, sa se inlature panica si sa se stabileasca calmul general, organizandu-se evacuarea rapida a persoanelor ramase in cladire si salvarea celor aflate in pericol.

In raport de locul de izbucnire a incendiului, recunoasterea se executa astfel:

- daca incendiul a izbucnit pe scena, recunoasterea se executa dinspre sala spre scena;

- daca incendiul a izbucnit in sala, recunoasterea incepe dinspre scena spre sala;

- daca incendiul a izbucnit la acoperis, recunoasterea se executa din sala spre pod si acoperis.

Pe timpul recunoasterii, comandantul interventiei va stabili:

- prezenta persoanelor aflate in pericol, locul unde se gasesc, caile si mijloacele de salvare;

- locul, marimea si posibilitatile de propagare a incendiului;

- daca a fost sau nu coborata cortina metalica. In situati aceasta nu a fost coborata, se va actiona pentru coborarea ei chiar pe timpul recunoasterii;

- daca au fost deconectate si scoase de sub tensiune instalatiile de forta, iluminat, ventilatie si daca s-a intrerupt alimentarea cu sau lichide combustibile a sistemului de incalzire;

- daca a fost pus in functie iluminatul de siguranta;

- daca s-au actionat instalatiile interioare de alimentare cu si instalatiile speciale de stins, incendiul (cu bioxid de carbon, cu si bioxid de carbon, tip drencer si sprinkler, tevile de la hidrantii tenori si tunurile de apa de pe scena);

- daca au fost inchise toate golurile si trapele, in vederea limitarii propagarii incendiului, a impiedicarii formarii tirajului si a efectuarii schimbului de gaze;

- daca au fost coborate pe scena decorurile suspendate;

- caile pe unde se vor introduce dispozitivele de lupta;

- masurile de securitate pentru personalul ce actioneaza la incendiu.

La incendiile izbucnite in cinematografe, se va urmari, in mod deosebit, daca au fost evacuati spectatorii si operatorii, daca din cabinele de proiectie au fost scoase rolele cu peliculele de film si aparatele proiectie, iar din sala au fost evacuate aparatura de sonorizare si mobilierul.

b). Substante stingatoare.

In general, pentru stingerea incendiilor izbucnite in salile aglomerate, ca substanta stingatoare se foloseste apa. Pe scena si la acoperisuri, apa va fi refulata cu tevi tip „B”, iar in salile de spectacol si cabinele de proiectie se folosesc tevile tip „C” cu robinet si cu ajutaje pulverizatoare. Servantii trebuie sa foloseasca aparatele izolante si sa fie asigurati, cu ajutorul corditelor, de elementele portante ale constructiei, mai ales cand lucreaza la inaltime.

c). Stingerea.

Intrucat realizarea dispozitivelor premergatoare si a celor de interventie se executa concomitent cu operatiunile de evacuare si salvare a spectatorilor, actorilor si personalului de deservire, se impune necesitatea ca, initial, acestea sa fie realizate spre si prin intrarile secundare, scarile de serviciu si de incendiu. Caile principale de acces vor fi folosite numai pentru salvari de oameni si evacuari de bunuri materiale.

Directiile principale de atac se aleg in raport de locul de izbucnire a incendiului si de directiile de propagare a acestuia, astfel:

- in situatia unui incendiu izbucnit pe scena, unde nu exista cortina metalica sau aceasta nu a fost coborata, directia principala de atac se alege dinspre sala spre scena, asigurandu-se, astfel, salvarea salii. Dupa ce cortina metalica a fost coborata, se destina tevi pentru racirea ei in permanenta, iar cu majoritatea fortelor se ataca incendiul, circular, prin deschiderile existente, limitandu-se propagarea acestuia la sala, sub scena, la buzunare, pasarele si gratare;

- daca incendiul a izbucnit in sala, directia principala de atac se alege dinspre scena spre sala, asigurandu-se, astfel, protectia scenei;

- cand incendiul a izbucnit la acoperis, directia hotaratoare de ac­tiune se alege dinspre sala spre acoperis, urmarindu-se, in mod deosebit, protejarea elementelor de sustinere ale acoperisului si candelabrelor.

In toate situatiile, in raport de sursele de apa exterioare si de fortele si mijloacele de care dispune, comandantul interventiei trebuie sa realizeze atacul circular al incendiului, organizand actiunea de stin­gere pe sectoare de interventie, dupa cum urmeaza:

In cazul incendiilor izbucnite pe scena:

- un sector de interventie pe scena, folosindu-se intrarile din buzunare si anexe, cu dispozitive esalonate la toate nivelele scenei, avand misiunea de. a proteja si cortina metalica dinspre scena;

- un sector de interventie in sala de spectacole, cu esalonarea dispozitivului la parter, loja si balcoane, avand misiunea de protejarea cortinei metalice dinspre sala sau protectia partalului scenei, in lipsa cortinei metalice;

- un sector de interventie la nivelul pasarelelor si acoperisului casei scenei, avand misiunea de a actiona asupra incendiului propagat la decorurile suspendate (daca nu au fost coborate) si de a asigura pro­tectia gratarelor si dispozitivelor de suspendare a decorurilor.

In toate sectoarele de interventie, se va acorda o grija deosebita iluminatului locurilor de lucru, precum si evacuarii fumului, folosin­du-se agregatele din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat sau, in lipsa acesteia, proiectoarele de pe ma­sini si farurile acestora. Se mai poate dirija un numar minim de pro­iectoare pe directiile hotaratoare de actiune, concentrandu-se cablurile proiector de pe toate masinile de lupta.

Pe timpul desfasurarii actiunii de stingere, situatia impune uneori cu necesitate deschiderea golurilor scenei. Aceste situatii se pot ivi:

- cand pericolul de propagarea incendiului dinspre scena spre sala (mai ales cand portalul scenei nu a fost protejat prin cortina talica) si spre anexele scenei este iminent. In aceasta imprejurare deschiderea tuturor golurilor va schimba rapid situatia incendiului. Afluxul masiv de aer proaspat va determina intensificarea arderii in aceasta zona si propagarea rapida a incendiului pe verticala, in directia gratarelor. Comandantul interventiei poate recurge la aceasta masura numai daca prin recunoastere amanuntita stabileste ca, procedand altfel, s-ar naste pericolul ca incendiul sa se extinda asupra intregului teatru si ca fortele si mijloacele ce le are la dispozitie nu-i permit oprirea propagarii incendiului pe aliniamentul casei scenei;

- cand casa scenei, anexele acesteia si sala de spectacole sunt inundate cu fum, care ingreuneaza executarea misiunii de localizare si lichidare a incendiului, in lipsa autospecialei pentru evacuarea fum gazelor si pentru iluminat.

Si in acest caz, reusita actiunii de localizare si lichidare a incendiului in limitele casei scenei este determinata de deschiderea golurilor. Conditia este, insa, ca acest lucru sa se faca numai in prezenta tevilor amplasate in aceste goluri, iar instalatiile fixe de stins incendiul (drecere, sprinklere etc.) sa functioneze.

Existenta incendiului pe scena, cu toti factorii care determina intensificarea arderilor si propagarea lui pe anumite directii, duce la; prabusirea unor decoruri suspendate, a unor parti din gratare sau chiar la prabusirea scenei propriu-zise la caturile inferioare si, implicit, la deteriorarea unor conducte de apa, a tunurilor de apa amplasate pe scena sau a unor parti din instalatiile drencer si sprinkler. Acest lucru duce la un consum irational al apei si la inundarea subscenei si buzunar acesteia, cat si la deteriorarea unor bunuri materiale adapostite aici. In aceasta situatie, comandantul interventiei trebuie sa ia masura opririi alimentarii cu apa a acestor instalatii, prin deconectarea pompelor alimentare si inchiderea vanelor de la reteaua de alimentare a orasului.

In cazul incendiilor izbucnite in sala, comandantul va organiza matoarele sectoare de interventie:

- un sector de interventie in sala, cu dispozitiv esalonat la parterul salii, loje si balcoane, cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului, de protectie a cortinei metalice coborate (sau a portalului scenei, cand lipseste cortina metalica) si de limitare a propagarii incendiului spre scena;

- un sector de interventie la scena, cu misiunea de protejare a cortinei metalice din partea dinspre scena (sau a portalului scenei, in cazul lipsei cortinei metalice);

- un sector de interventie la pod si acoperis, cu misiunea de supraveghere, localizare si lichidare a incendiului, in cazul propagarii acestuia de la sala, prin intermediul planseului combustibil.

In cazul incendiilor izbucnite in podurile si la acoperisurile salilor de spectacole, se va organiza:

- un sector de interventie cu misiunea de localizare si lichidare a incendiului la acoperis si pod;

- un sector de interventie cu misiunea de supraveghere, locali­zare si lichidare a incendiului in sala, cu dispozitiv esalonat pe verticala, in primul rand la balcon si parter si apoi la loja;

- un sector de interventie la acoperisul si casa scenei, in situatia cand atat sala cat si scena au acelasi acoperis. Directia hotaratoare de actiune trebuie aleasa in partea acoperisului dinspre scena, cu misiu­nea de a limita propagarea incendiului spre casa scenei.

Interventia la incendiile izbucnite la salile de spectacole, in cele trei cazuri analizate mai sus, presupune pentru comandantul interven­tiei urmatoarele obligatii:

- de a deconecta si scoate de sub tensiune toate instalatiile elec­trice (de iluminat, de forta si de ventilatie), cu exceptia iluminatului de siguranta;

- de a opri alimentarea cu combustibili (solizi, lichizi sau gazosi) a instalatiilor de incalzire;

- de a asigura, cu toate mijloacele, iluminatul sectoarelor de stin­gere si de evacuare a oamenilor;

- de a acorda o grija deosebita asigurarii securitatii servantilor pe timpul lucrului la incendiu, prin amplasarea lor in golurile usilor si ferestrelor, in apropierea zidurilor portante si, in mod exceptional, pe acoperis, in cazul cand acesta are invelitori combustibile sau pentru a se lucra de pe acoperis in casa scenei. Servantii vor fi asigurati cu cordite de salvare, vor lucra in echipe de cel putin doi oameni si vor fi echi­pati cu masti contra fumului si gazelor cu cartus polivalent sau cu apa­rate izolante.

In cazul prabusirii acoperisurilor peste plansee, in sala, comandantul interventiei trebuie sa manevreze in asa fel dispozitivul de interventie incat majoritatea fortelor si mijloacelor sa fie concentrate pe perimetrul zidurilor portante, evitandu-se astfel accidentarea servantilor, deteriorarea accesoriilor folosite in actiunea de stingere si propagare a incendiului la incaperile vecine.

Complexitatea problemelor de rezolvat pe timpul actiunii de stin­gere impune o conducere ferma si o executie ireprosabila a ordinelor si misiunilor.

Un rol deosebit de important il are grupa operativa, al carui nucleu trebuie sa se formeze imediat dupa sosirea la locul incendiului. Transmi­terea ordinelor si rapoartelor trebuie facuta prin agenti si prin statiile de radio din dotarea pompierilor.

Din categoria celorlalte sali aglomerate, cateva particularitati le prezinta teatrele de vara si circurile. Ambele categorii de obiective au intrebuintari limitate in timp.

Unele teatre de vara au casa scenei si buzunarele acesteia construite din materiale combustibile, prezentand pericole si particularitati ale dez­voltarii incendiilor similare teatrelor obisnuite. Pericolul dezvoltarii in­cendiului este marit, datorita marilor cantitati de materiale combustibile din componenta constructiei, cat si datorita plasarii acesteia in aer liber.

In caz de incendiu la un teatru de vara, realizarea dispozitivelor pre­mergatoare si de interventie trebuie facuta evitandu-se caile de evacuare a spectatorilor, prin cai secundare, cum sunt: curtile si gradinile apropiate constructiei incendiate.

Succesul actiunii de stingere esie determinat de cunoasterea obiec­tivului de catre intregul efectiv, de asigurarea intrarii rapide in actiune si a continuitatii in refularea apei necesare, respectandu-se principiile de stingere stabilite pentru localizarea si lichidarea incendiilor din salile aglomerate.

In circuri, pericolul de incendiu este generat de existenta unei mari cantitati de materiale combustibile: rampele, mobilierul, talasul etc., aflate in incinta circului, cat si in anexele acestuia (cabine pentru actori, bucatarii pentru animale, grajduri, custi, depozite de furaje etc).

Incendii in circuri pot izbucni:

- in circul propriu-zis (amfiteatru, tribune sau acoperis);

- in anexele circului.

Incendiul izbucnit in circul propriu-zis pune probleme deosebite comandantului interventiei, mai ales din punct de vedere al evacuarii spectatorilor, intrucat pe timpul executarii acestei operatiuni se pot ivi dese cazuri de panica si accidentari.

Datorita temperaturilor dezvoltate prin arderea materialelor com­bustibile din circuri, are loc pierderea capacitatii portante a elementelor de sustinere a imensului cort din panza cauciucata (stalpi si ferme meta­lice) si prabusirea acestuia peste persoanele care nu s-au evacuat.

Prezenta instalatiilor electrice cu caracter temporar, avand nume­roase racorduri si legaturi neprotejate, poate facilita electrocutarile.

Incendiile izbucnite la circul propriu-zis au tendinta de a se pro­paga spre anexele acestuia, unde se gasesc, de asemenea, multe materiale combustibile.

Caracteristic este faptul ca, de regula, in zonele de amplasare a cir­curilor lipsesc sursele de apa cu o capacitate corespunzatoare nevoilor de stingere.

In caz de incendiu, comandantul interventiei trebuie sa acorde o atentie deosebita evacuarii tuturor persoanelor aflate in incinta circului, precum si limitarii propagarii incendiului spre anexele acestuia.

El va trebui sa realizeze dispozitivele de interventie prin intrarile mai putin frecventate de catre public, respectiv dinspre anexe, si sa inter­vina autoritar pentru a stabili ordinea de evacuare si a micsora panica ce se creeaza in asemenea situatii, asigurand, totodata, iluminatul necesar evacuarii rapide a spectatorilor.

Tevile tip „B”, introduse dinspre anexe, vor primi in principal mi­siunea de protejare a cailor de evacuare, actionand pentru racirea stal­pilor de sustinere si lichidarea incendiilor la cortul de panza cauciucata.

Impreuna cu personalul circului, comandantul interventiei va lua masuri de zavorarea custilor cu animale salbatice si evacuarea acestora din zona periclitata, folosind, in acest scop, mijloacele de transport din dotarea circului. Animalele domestice se vor evacua de catre ingrijitori, fiind tinute, apoi, legate si sub paza. In acelasi fel vor fi evacuate si ru­lotele personalului circului, precum si bunurile materiale de pret apartinand acestuia (recuzita).

Cand incendiul a izbucnit la anexele circului, comandantul interven­tiei va acorda o atentie deosebita limitarii propagarii incendiului la circul propriu-zis.

In cazurile grele (iminenta propagare a incendiului la circul pro­priu-zis, datorita vantului puternic si lipsei de apa), comandantul inter­ventiei trebuie sa ia masuri de evacuare a spectatorilor si a instalatiilor de radioamplificare (statii, difuzoare, magnetofoane etc.).

Deosebit de importanta apare aici necesitatea cooperarii cu organele de militie, pentru pastrarea ordinii in vederea evacuarii si indepartarii curiosilor, care pot ingreuna manevra de materiale si actiunea de stingere.