Constructii
Calculul sectiunilor peretilor din zidarieCALCULUL SECTIUNILOR PERETILOR DIN ZIDARIE 1. Principii generale de calcul (Zidaria este un material neomogen, anizotrop si caracterizat de comportare inelastica chiar pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care sa ia in considerare toate aceste particularitati si, in acelasi timp, sa poata fi aplicat cu usurinta in proiectarea curenta este practic imposibila. Pentru proiectarea structurilor cladirilor curente, determinarea eforturilor si deformatiilor in elementele de zidarie, se poate face utilizand un model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmatoarele ipoteze simplificatoare: i. zidaria este un material presupus omogen, izotrop si cu raspuns elastic pana in stadiul ultim; ii. caracteristicile sectionale ale peretilor de zidarie se determina pentru sectiunea bruta (nefisurata); iii. pentru aplicatiile curente, rezultatele calculelor obtinute prin modelele bazate pe ipotezele i si ii se afecteaza cu factori de corectie stabiliti astfel incat sa se obtina o concordanta cat mai buna cu datele rezultate din incercari. Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor sectionale si a rezistentei de proiectare a peretilor (elementelor) de zidarie trebuie sa reprezinte in mod adecvat proprietatile de rezistenta, de rigiditate si de ductilitate ale intregului sistem structural. 2. Determinarea excentricitatilor de aplicare a incarcarilor verticale In cladirile din zidarie, incarcarile verticale aduse de plansee, considerate, de regula, ca se transmit catre fundatii ca forte axiale in pereti, sunt asociate, in realitate, unor excentricitati care provin din mai multe surse: alcatuirea constructiva a structurii, care poate implica deviatii ale fluxului fortelor verticale de la un nivel la altul; existenta unor imperfectiuni de executie, inevitabile – in anumite limite - in practica curenta, in ceea ce priveste geometria structurii, omogenitatea materialelor structurii, pozitiile relative ale subansamblurilor/elementelor structurii; efectele unor incarcari cu caracter local, de intensitate mai mica, dar nu neglijabila, decat cea a incarcarilor permanente sau a fortelor seismice. Efectele acestor excentricitati se concretizeaza in momente incovoietoare suplimentare, care solicita peretele perpendicular pe planul de rezistenta/rigiditate maxime si care, in anumite conditii, pot periclita rezistenta si stabilitatea peretelui. In calculele curente de dimensionare/verificare, efectele excentricitatilor, din toate categoriile mentionate mai sus, se introduc prin coeficienti de reducere a capacitatii teoretice de rezistenta calculata pentru incarcarile 'ideal' axiale. a). Excentricitati provenite din alcatuirea structurii. Excentricitatile provenite din alcatuirea structurii se produc in zonele in care se produce transferul fortelor verticale de la un etaj la altul si se datoreaza :
Momentele incovoietoare rezultate din excentricitatile mentionate mai sus variaza liniar pe inaltimea peretelui intre valoarea maxima la partea superioara a peretelui si zero, la partea inferioara a peretelui
Excentricitati provenite din alcatuirea structurii Excentricitatea datorata tuturor incarcarilor verticale aplicate peste nivelul de calcul, provenita din modul de alcatuire a structurii, se determina cu relatia:
unde:
b). Excentricitati datorate imperfectiunilor de executie (excentricitate accidentala) Excentricitatea accidentala a fortelor verticale (ea) poate fi cauzata de urmatoarele categorii de imperfectiuni de executie:
abaterile de la pozitia verticala a peretelui;
In calcule, excentricitatea accidentala se va introduce cu cea mai mare dintre valorile:
unde: t - grosimea peretelui; het - inaltimea etajului. c). Excentricitatea datorata momentelor incovoietoare produse de fortele orizontale perpendiculare pe planul peretelui Pentru determinarea excentricitatii de calcul, momentele incovoietoare Mhm(i) produse de fortele orizontale din vant sau cutremur pot fi calculate simplificat cu relatia de la calculul momentelor din vint Excentricitatea fortei verticale corespunzatoare momentelor Mhm(i) este data de relatia
unde N1 - incarcarea transmisa de peretele superior; SN2 - suma reactiunilor planseelor care reazema pe peretele care se verifica d). Excentricitatea totala (la reazeme-nivel) ei=eoi+ehm+ea≥0.05t unde t=grosimea peretelui 3. Calculul capacitati de rezistentei de proiectare a peretilor de zidarie 3.1.Conditii generale de calcul 3.1.1.Modelul de calcul. Modelul de calcul pentru determinarea rezistentei de proiectare a peretilor (elementelor) de zidarie trebuie sa tina seama de: geometria peretelui; forma sectiunii transversale; raportul inaltime / grosime; existenta unor zone slabite (slituri, nise,etc). conditiile de rezemare pe contur ale peretelui; o modul de fixare la nivelul planseelor; o modul de fixare laterala; o efectele golurilor asupra conditiilor de rezemare. conditiile particulare de aplicare a incarcarilor; o excentricitatile de aplicare rezultate din alcatuirea constructiva; o excentricitatile rezultate din imprecizia de executie (inclusiv din neuniformitatea proprietatilor materialelor); o efectele incarcarilor de lunga durata. proprietatile de rezistenta si de deformabilitate ale zidariei; o legea constitutiva a zidariei s e o proprietatile reologice ale zidariei; o compatibilitatea deformatiilor specifice ultime ale zidariei si betonului (in cazul cladirilor din zidarie armata - ZC, ZC+AR, ZIA). conditiile probabile de executie. Rezistenta de proiectare a peretilor structurali se determina pentru: a.) solicitarile sectionale datorate sistemelor de forte care actioneaza in planul median al peretelui: forta axiala (NRd);
moment incovoietor (MRd); forta taietoare (VRd); forta de lunecare verticala in peretii cu sectiuni compuse (VLhd); b.) solicitarile sectionale datorate fortelor care actioneaza perpendicular pe planul median al peretelui: moment incovoietor in plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1); moment incovoietor in plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2). 3.1.2. Ipoteze de calcul Rezistenta de proiectare a peretilor de zidarie se determina in raport cu starea limita ultima (ULS). In conditiile simplificatoare, determinarea eforturilor si deformatiilor din elementele de zidarie, se face pe baza urmatoarelor ipoteze: ipoteza sectiunilor plane; rezistenta la intindere a zidariei pe directie perpendiculara pe rostul orizontal este nula; relatia efort unitar - deformatie specifica este dreptunghiulara pentru calculul la starea limita ultima (ULS); relatia efort unitar – deformatie specifica este triunghiulara pentru calculul la starea limita de serviciu (SLS). 3.1.3.Caracteristici geometrice ale sectiunii orizontale a peretelui Dimensiunile sectiunii transversale a peretilor de zidarie, folosite pentru calcul, sunt dimensiunile 'nete' (perete netencuit) . Peretii cu goluri cu dimensiunea maxima 0.2 lw pot fi considerati in calcul ca pereti plini, daca golul este situat in treimea mijlocie a inaltimii nivelului iar plinurile de zidarie pana la marginile peretelui sunt cu cel putin 20% mai mari decat valorile minime date in CR6. Golurile din talpi cu dimensiunea maxima h/4 pot fi neglijate iar golurile cu dimensiune > h/4 vor fi considerate margini ale talpii. 4. Capacitatea de rezistenta de proiectare a peretilor la forta axiala Grosimea peretilor structurali pentru care se aplica prevederile acestui capitol, trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte: pentru pereti din zidarie armata (ZC, ZC+AR, ZIA): coeficientul de zveltete hef/t pentru pereti din zidarie nearmata (ZNA): coeficientul de zveltete hef/t unde hef este inaltimea efectiva a peretelui . Pentru peretii din zidarie, nearmata sau armata, solicitati la compresiune axiala, deformatia specifica maxima in zidarie (scurtare) se va lua εmax = -2‰. 4.1. Capacitatea de rezistenta la compresiune a peretilor din zidarie nearmata (ZNA) cu elemente din argila arsa Capacitatea de rezistenta de proiectare la compresiune centrica pentru un element din ZNA cu sectiune oarecare, se va determina cu relatia NRd = Fi (m)A fd unde: F(m) Fi - coeficientul de reducere a rezistentei datorita efectului zveltetei elementului si efectului excentricitatilor de aplicare a incarcarilor in sectiunile extreme (Fi) si, respectiv, in sectiunea de la ⅔ din inaltimea elementului masurata de la baza (Fm A aria sectiunii transversale; fd-rezistenta de proiectare la compresiune a zidariei.
In cazul peretilor de zidarie cu sectiune dreptunghiulara, rezistenta de proiectare la compresiune centrica se calculeaza, de regula, pentru unitatea de lungime a peretelui. Ecuatia devine: NRd(l) = Fi(m) t fd unde: t – grosimea peretelui; NRd(l) - rezistenta de proiectare a peretelui dreptunghiular pe unitatea de lungime. 4.1.1. Determinarea coeficientului de reducere a rezistentei Fi Coeficientul de reducere a rezistentei in sectiunile de la extremitatile peretelui Fi) - sus si jos - depinde numai de excentricitatea de aplicare a incarcarilor si se va determina cu relatia:
unde
cu notatiile:
4.1.2.Determinarea coeficientului de reducere a rezistentei Fm Pentru zidariile executate cu elemente din argila arsa, cu mortar pentru utilizare generala (G), cu toate rosturile complet umplute, coeficientul de reducere a rezistentei Fm, intr-o sectiune diferita de extremitati- sus si jos va fi luat din tabel, in functie de rapoartele hef/t si emk/t in care emk este excentricitatea de calcul in zona centrala a peretelui (la ⅔ het, masurata de la baza peretelui) calculata cu relatia: emk = em + ek in care
si (curgere lenta, la argila arsa se neglijeaza) unde
F - coeficientul de curgere lenta dat in tabele din SR EN 1996-1-1 in functie de zveltetea hef/t si excentricitatea relativa emk/ 4.1.3. Determinarea inaltimii efective a peretelui (hef) Inaltimea efectiva a unui perete de zidarie (hef) se stabileste in functie de dimensiunile panoului (h-inaltimea libera a peretelui, lw-lungimea peretelui) si de conditiile de legatura ale acestuia cu elementele adiacente (plansee si/sau pereti perpendiculari). Pentru a fi considerate reazeme laterale, elementele care marginesc peretele trebuie sa aiba rigiditate comparabila cu cea a peretelui pe care il rigidizeaza. Un perete din zidarie poate fi considerat rigidizat daca este legat, prin tesere, cu un perete din zidarie perpendicular care indeplineste urmatoarele conditii:
Rigidizarea unui perete cu pereti transversali
Rigidizarea peretilor cu pilastri din zidarie Inaltimea efectiva (hef) a unui perete de zidarie va fi calculata cu relatia : hef = rn h unde
Coeficientii rn se stabilesc dupa cum urmeaza: i1 . Perete fixat cu planseu de beton armat sau din lemn dispus pe ambele parti (n=2): r i2 . Perete fixat cu planseu de beton armat sau din lemn dispus pe o singura parte (perete exterior , de exemplu): r In functie de conditiile de fixare la nivelul planseelor (r ) coeficientii r (pentru perete rigidizat pe o latura verticala) si r (pentru perete rigidizat pe doua laturi verticale) se determina conform tabel.
4.2. Capacitatea de rezistenta la compresiune a peretilor din zidarie armata – ZC, ZC+AR,ZIA Rezistenta peretilor din zidarie armata se va calcula prin transformarea sectiunii mixte intr-o sectiune ideala de zidarie folosind coeficientul de echivalenta. Calculul se va conduce apoi ca la zidaria nearmata. Contributia armaturilor din stalpisori (ZC, ZC+AR) si din stratul median (ZIA) la preluarea fortei de compresiune se va neglija. 5. Capacitatea de rezistenta a peretilor la compresiune locala sub efectul incarcarilor concentrate Pentru un perete din ZNA, alcatuit cu elemente de zidarie din grupa 1, rezistenta de proiectare la compresiune locala datorita incarcarilor concentrate se va determina cu relatia: NRd,cl = b.Ab.fd b Excentricitatea de aplicare a fortei concentrate, fata de planul median al peretelui, nu va depasi ¼ din grosimea t a peretelui. Forta concentrata trebuie sa fie aplicata pe o zidarie cu elemente de grupa 1 sau pe cuzineti de beton, daca relatia nu verifica . In cazul in care forta concentrata este aplicata prin intermediul unui cuzinet cu rigiditate satisfacatoare efortul de compresiune sub forta concentrata (scl) nu trebuie sa depaseasca
NOTA. Se poate considera ca un cuzinet cu latimea egala cu grosimea peretelui, cu inaltimea de 200 mm si cu lungimea de trei ori mai mare decat lungimea pe care este rezemata incarcarea are rigiditatea necesara pentru a satisface aceste conditii. 6. Capacitatea de rezistenta de proiectare a peretilor supusi la incovoiere perpendicular pe planul median Pentru calculul rezistentelor de proiectare la incovoiere perpendicular pe planul peretelui de zidarie (MRxd1 si MRxd2) se vor folosi rezistentele de proiectare la intindere din incovoiere perpendicular pe planul zidariei, fxd1, fxd2. Pentru peretii de zidarie confinata si armata in rosturile orizontale, la calculul momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va tine seama si de armaturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunzator in stalpisorii care marginesc panoul. Valorile MRxd1 si MRxd2 (in Nmm) se calculeaza, pentru o banda din perete de latime egala cu 1000 mm, cu relatiile: MRxd1 = Ww fxd1 MRxd2 = Ww fxd2 unde modulul de rezistenta al peretelui (mm3) ; t - grosimea peretelui in mm. 7. Verificarea cerintelor de rezistenta 7.1. Verificarea cerintei de rezistenta pentru solicitarile in planul peretelui Elementele structurale si nestructurale de zidarie vor fi proiectate pentru a avea, in toate sectiunile, rezistentele de proiectare la eforturi sectionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decat eforturile sectionale de proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate din incarcarile cele mai defavorabile din gruparile de incarcari, luand ca document normativ de referinta STAS 10101/OA-77. NSd NRd NSd,cl NRd,cl MSd, MRd VSd VRd 7.2. Verificarea cerintei de rezistenta pentru solicitarile perpendiculare pe planul peretelui Cerinta de rezistenta la actiunea fortelor perpendiculare pe plan, este indeplinita daca exista relatiile: MRxd1 MSxd1 MRxd2 MSxd2 unde
|