GRILE ELECTRONICA

1. Valoarea nominala X_N a parametrului fundamental (rezistenta, capacitate, inductanta) al unei componente pasive reprezinta:

1) valoarea marcata (in general) pe corpul componentei

2) valoarea masurata;

3) valoarea dorita a fi obtinuta in procesul de fabricatie;

4) valoarea reala.

1,3

2. Se considera o componenta pasiva cu o variatie liniara a parametrului fundamental in functie de temperatura. In acest caz, coeficientul de variatie cu temperatura _q exprimat in (ppm/⁰C) reprezinta:

1) toleranta datorata variatiei a temperaturii corpului componentei;

2) raportul dintre variatia valorii parametrului fundamental si variatia temperaturii corpului componentei;

3) abaterea relativa maxima datorata variatiei temperaturii mediului ambiant;

4) abaterea parametrului fundamental, datorata variatiei temperaturii corpului componentei cu un grad Celsius.

4

3. Toleranta globala t_g a unei componente pasive reprezinta:

1) toleranta rezultata in urma procesului de productie;

2) suma tuturor tolerantelor datorate diversilor factori electrici ce pot influenta valoarea componentei in timpul functionarii;

3) suma tuturor tolerantelor datorate diversilor factori neelectrici ce pot influenta valoarea componentei in timpul functionarii;

4) suma tolerantelor datorate tuturor factorilor electrici si neelectrici ce pot conduce la influentarea valorii componentei in timpul functionarii acesteia in conditii reale.

4

4. Se poate afirma ca toleranta t (de fabricatie) a componentelor pasive este numai:

1) pozitiva (t₊ >0);

2) negativa (t_- <0);

3) simetrica (t₊= t_- =t);

4) asimetrica (t₊ t_-

false

5. In timpul functionarii valoarea reala X_r a oricarei componente pasive:

1) ramane constanta, nefiind influentata de temperatura componentei;

2) se modifica mai mult sau mai putin in functie de tipul componentei;

3) creste intotdeauna exponential cu temperatura;

4) se modifica, atat in functie de temperatura mediului ambiant cat si de supratemperatura datorata puterii disipate de componenta.

2,4

6. Coeficientul de variatie cu temperatura _y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive ce au coeficientii de variatie cu temperatura _i , este dependent de:

1) temperatura minima de utilizare a componentelor;

2) valorile componentelor pasive;

3) temperatura maxima de utilizare a componentelor;

4) coeficientii de variatie cu temperatura ai componentelor pasive.

2,4

7. Cantitatea de caldura acumulata de o componenta pasiva este in principal direct proportionala cu:

1) masa componentei;

2) caldura specifica;

3) diferenta dintre temperatura corpului componentei si cea a mediului ambiant;

4) culoarea componentei.

1,2,3

8. In general caldura se transmite prin:

1) conductie termica;

2) gravitatie;

3) convectie termica;

4) conductie electrica.

1,3

9. Mediul ambiant al unei componente pasive este aerul. Puterea termica evacuata de componenta mediului ambiant prin convectie este direct proportionala cu:

1) diferenta de temperatura dintre temperatura componentei si a mediului ambiant;

2) suprafata totala a componentei;

3) coeficientul de convectie, _CV

4) temperatura minima de utilizare a componentei.

1,2,3

10. O componenta pasiva este amplasata pe un cablaj imprimat. Se pot face urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de convectie _CV , al componentei:

1) depinde de pozitia (orizontala sau verticala) in care este amplasat circuitul imprimat;

2) pentru pozitia verticala coeficientul de convectie este mai mare fata de cel corespunzator amplasarii orizontale;

3) pentru pozitia orizontala coeficientul de convectie este mai mic fata de cel corespunzator amplasarii verticale;

4) nu depinde de pozitia de amplasare a circuitului imprimat.

1,2,3

11. Se considera o componenta pasiva cu masa m, caldura specifica c, rezistenta termica R_th si coeficientul de disipatie termica D. Constanta termica de timp a componentei pasive este egala cu:

1) C_th/D;

2) m c D;

3) (m c)/D;

4) (m c)/R_th .

1,3

12. O componenta pasiva disipa puterea:

P_d P₀,ptr t<t₀

0,ptr t t₀

Componenta are o rezistenta termica R_th, un coeficient de disipare termica D, o capacitate termica C_th , o constanta termica de timp si functioneaza intr-un mediu cu temperatura T_a. In acest caz se poate aproxima ca temperatura corpului componentei ajunge la temperatura mediului ambiant dupa:

1) 3 ;

2) 3C_th R_th ;

3) (3C_th)/D;

4) 3C_th D

1,2,3

13. O componenta pasiva cu constanta termica de timp disipa o putere sub forma de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere g, perioada t_p si puterea P_i. Temperatura maxima a corpului componentei q_cMi depinde de:

1) temperatura mediului ambiant;

2) constanta termica de timp ;

3) puterea disipata in impuls P_i ;

4) factorul de umplere g

1,2,3,4

14. Puterea nominala P_N a unei componente pasive reprezinta:

1) puterea maxima pe care poate sa o disipe componenta functionand intr-un mediu cu temperatura egala cu cea maxima de utilizare a componentei ;

2) puterea maxima pe care poate sa o disipe componenta la o functionare indelungata;

3) puterea disipata de componenta;

4) puterea maxima pe care poate sa o disipe componenta pasiva la o functionare indelungata intr-un mediu ambiant cu temperatura egala cu cea nominala .

4

GRILA 2

1. Toleranta t (de fabricatie) a unei componente pasive este definita ca:

1) toleranta masurata pentru o componenta oarecare;

2) toleranta datorata variatiei cu temperatura a parametrului fundamental;

3) abaterea relativa a valorii reale fata de cea nominala;

4) abaterea maxima relativa a valorii reale fata de cea nominala.

4

2. O componenta pasiva cu valoarea nominala X_N si toleranta globala tg va avea valoarea reala maxima X_rM :

1) X_rM =X_N;

2) X_{r M}= X_N(1 - tg);

3) X_rM <X_N;

4) X_rM= X_N(1 + tg).

4

3. In functie de tipul ei, o componenta pasiva poate avea un coeficient de variatie cu temperatura _T

1) _T>0;

2) _T<0;

3) _T [ _{1 , 2}

4) o anumita valoare in functie de frecventa semnalului la care functioneaza.

         1, 2, 3

4. Toleranta t_y a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive ce au tolerantele t_i , poate fi determinata astfel:

1) aplicand definitia tolerantei;

2) ;

3) ;

4) .

1,2,3

5. Se considera un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive. Valoarea reala a parametrului y este influentata de :

1) toleranta componentelor pasive;

2) coeficientii de variatie cu temperatura ai componentelor pasive;

3) temperatura minima a mediului ambiant;

4) temperatura maxima a mediului ambiant.

1,2,3,4

6. Capacitatea termica C_th a unei componente pasive este dependenta de :

1) temperatura mediului ambiant;

2) masa componentei;

3) temperatura componentei;

4) caldura specifica.

2,4

7. Puterea termica transmisa prin conductie termica de catre un terminal al unei componente pasive depinde de :

1) sectiunea terminalului;

2) lungimea terminalului;

3) temperatura componentei;

4) tipul materialului din care este realizat terminalul.

1,2,3,4

8. Coeficientul de disipatie termica D (prin convectie) al unei componente pasive depinde de :

1) suprafata de contact a componentei cu fluidul mediului ambiant;

2) viteza de curgere a fluidului;

3) pozitia componentei fata de directia de curgere a fluidului;

4) tipul fluidului.

1,2,3,4

9. Puterea termica transmisa prin radiatie termica de catre o componenta pasiva depinde:

1) temperatura componentei;

2) temperatura mediului ambiant;

3) coeficientul de radiatie termica, e_r

4) suprafata componentei.

1,2,3,4

10. O componenta pasiva disipa puterea

P_d= 0,ptr t<t₀

P₀,  ptr t t₀

In acest caz temperatura corpului componentei T_c

1) va creste liniar in timp;

2) va creste exponential in functie de timp, ajungand dupa aproximativ 3 la o anumita valoare maxima a componentei, T_CM ;

3) nu se modifica, ramanad egala cu cea a mediului ambiant;

4) T_C=(T_CM-Ta)( 1-)+T_a, unde T_CM reprezinta temperatura  maxima la care ajunge corpul componentei, T_a reprezinta temperatura mediului ambiant.

2,4

11. O componenta pasiva cu coeficient de disipatie D si rezistenta termica R_th, functioneaza in regim permanent stationar, disipand puterea P₀. Temperatura maxima a corpului componentei T_CM ce functioneaza intr-un mediu ambiant cu temperatura T_a va fi:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

1,3

12. O componenta pasiva cu constanta termica de timp disipa o putere sub forma de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere g, perioada t_p si puterea P_i. Temperatura maxima a corpului componentei q_cMi depinde de:

1) perioada t_p;

2) durata impulsului t_i ;

3) puterea P_i ;

4) constanta termica de timp .

1,2,3,4

13. Puterea nominala P_N a unei componente pasive depinde de:

1) temperatura maxima de utilizare a componentei q_M

2) coeficientul de disipatie termica D;

3) temperatura nominala q_N

4) temperatura mediului ambiant.

1,2,3

14. Puterea maxim admisibila P_Aq pe care poate sa o disipe o componenta pasiva cu puterea nominala P_N, in functie de temperatura q_a a mediului ambiant in care functioneaza in regim permanent depinde de :

1) temperatura nominala q_N a componentei;

2) temperatura maxima de utilizare a componentei ;

3) coeficientul de disipatie termica D;

4) puterea electrica la care este solicitata componenta.

1,2,3

GRILA 3

1. Valoarea reala X_r a unei componente pasive cu valoarea nominala X_N si toleranta t (de fabricatie) va fi in mod sigur:

1) X_r =X_N ;

2) X_r = X_N(1 - t);

3) X_r = X_N(1 + t);

4) X_r I[X_N(1-t),X_N(1+t)].

4

2. Valorile normalizate (standardizate) ale valorilor nominale ale componentelor pasive:

1) pot fi conform cererii utilizatorului;

2) sunt realizate pentru toate valorile necesare ce rezulta din proiectarea electrica a circuitelor electronice;

3) sunt niste valori alese de producator;

4) sunt conform seriilor de valori nominale standardizate international, (E_n).

4

3. Coeficientul de variatie cu temperatura _T al tuturor componentelor pasive este:

1) numai pozitiv ( _T>0);

2) numai negativ ( _T<0);

3) ia diferite valori in functie de temperatura mediului ambiant;

4) ia diferite valori in functie de temperatura corpului componentei.

false

4. Toleranta t_y a parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive ce au tolerantele t_i , depinde de :

1) valorile X_i ale componentelor pasive;

2) frecventa semnalului la care functioneaza circuitul;

3) tolerantele t_i ale componentelor pasive;

4) tehnologia de realizare a circuitului.

1,3

5. Se considera un circuit electronic caracterizat de parametrul y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive. Valoarea reala a parametrului y este influentata de :

1) variatia cu temperatura a valorilor componentelor pasive;

2) valorile componentelor pasive;

3) toleranta componentelor pasive;

4) temperatura maxima a corpului componentei pasive.

1,2,3,4

6. Cantitatea de caldura Q_a acumulata de corpul unei componente pasive in general nu depinde de:

1) masa componentei;

2) caldura specifica;

3) diferenta dintre temperatura corpului componentei si cea a mediului ambiant;

4) culoarea componentei.

4

7. Puterea termica transmisa prin conductie termica de catre terminalul unei componente pasive nu depinde de :

1) caldura specifica;

2) masa componentei;

3) toleranta componentei;

4) dimensiunile terminalului.

1,2,3

8. Rezistenta termica de conductie a unui terminal al unei componente pasive depinde de :

1) conductivitatea electrica a materialului din care este realizat terminalul;

2) dimensiunile terminalului;

3) intervalul de temperatura in care poate fi utilizata componenta;

4) conductivitatea termica a materialului din care este realizat terminalul.

2,4

9. Referitor la puterea termica evacuata catre mediul ambiant de o componenta pasiva se pot face cu aproximatie urmatoarele afirmatii:

1) toata puterea este evacuata prin conductie termica;

2) toata puterea este evacuata prin radiatie termica;

3) puterile evacuate prin conductie, convectie si radiatie termica sunt egale;

4) puterea este evacuata predominant prin convectie termica.

4

10. Puterea disipata de catre o componenta pasiva este

P_d= 0,ptr t<t₀

P₀,  ptr t t₀

Componenta are un coeficient de disipare termica D, o rezistenta termica R_th, o constanta termica de timp si functioneaza intr-un mediu cu temperatura T_a. In acest caz sunt valabile afirmatiile:

1) temperatura corpului componentei T_C este, T_C=(T_CM-Ta)( 1-)+T_a, unde T_CM reprezinta temperatura maxima la care ajunge corpul componentei;

2) ;

3) ;

4) temperatura corpului componentei ajunge la valoarea constanta T_CM, dupa aproximativ 3_.

1,2,3,4

11. O componenta pasiva cu coeficient de disipatie D si rezistenta termica R_th, functioneaza in regim permanent stationar, disipand puterea P₀. Temperatura maxima a corpului componentei T_CM depinde de:

1) coeficientul de disipatie D ;

2) puterea  disipata de componenta P₀;

3) rezistenta termica R_th;

4) temperatura minima de utilizare a componentei.

1,2,3

12. O componenta pasiva cu constanta termica de timp _, coeficientul de disipatie termica D, disipa o putere sub forma de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere g, perioada t_p si puterea P_i. Daca >>t_p temperatura maxima la care ajunge corpul componentei q_cMi este:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4

13. Puterea nominala P_N a unei componente pasive este egala cu:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

1,3

14. Puterea maxim admisibila P_Aq pe care poate sa o disipe o componenta pasiva cu puterea nominala P_N, in functie de temperatura q_a a mediului ambiant in care functioneaza in regim permanent depinde de :

REFERAT: Ce sa faceti inainte de inundatie? REFERAT: Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorn

1) tensiunea aplicata la bornele componentei;

2) puterea nominala P_N ;

3) curentul ce strabate componenta;

4) temperatura nominala q_N .

2,4

GRILA 4

1. Se da o componenta pasiva cu valoarea nominala X_N si toleranta t (de fabricatie). Masurand aceasta componenta valoarea reala X_r poate fi:

1) X_r =X_N;

2) X_r < X_N(1 - t);

3) X_r I[X_N(1-t),X_N(1+t)];

4) X_r > X_N(1 + t).

1,3

2. Toleranta t (de fabricatie) a unei componente pasive se datoreaza:

1) abaterii parametrilor materialelor de care depinde parametrul fundamental al componentei ;

2) abaterilor inerente ale procesului de fabricatie;

3) erorii aparatelor de masura utilizate;

4) factorului uman.

1,2,3,4

3. Toleranta de fabricatie a componentelor pasive poate fi:

1) simetrica t;

2) numai pozitiva;

3) asimetrica (-t₁, +t₂);

4) numai negativa.

1,3

4. Coeficientul de variatie cu temperatura _y al parametrului y al unui circuit electronic, y=f(x₁, x₂, ….x_n) unde x_i sunt valorile componentelor pasive ce au coeficientii de variatie cu temperatura _i , poate fi determinat cu relatia:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4

5. Din punct de vedere al disiparii de putere pentru componentele pasive se poate face afirmatia:

1) numai rezistoarele disipa putere;

2) condensatoarele nu disipa putere;

3) inductoarele nu disipa putere;

4) orice componenta pasiva, disipa o putere mai mare sau mai mica, in functie de tipul ei, parametrii si solicitarea electrica la care este utilizata.

4

6. In general caldura se transmite prin:

1) conductie termica;

2) convectie termica;

3) radiatie termica;

4) evacuare termica.

1,2,3,4

7. Puterea termica transmisa prin convectie termica de catre un corp depinde de :

1) tipul fluidului in contact cu componenta;

2) viteza de curgere a fluidului;

3) pozitia corpului fata de viteza de curgere a fluidului;

4) dimensiunile corpului.

1,2,3,4

8. Rezistenta termica de convectie a unei componente pasive nu depinde de:

1) suprafata componentei;

2) tipul fluidului mediului ambiant in care functioneaza;

3) viteza de curgere a fluidului;

4) pozitia componentei fata de viteza de curgere fluidului.

false

9. Se considera o componenta pasiva cu masa m, caldura specifica c, rezistenta termica R_th si coeficientul de disipatie termica D. Constanta termica de timp a componentei pasive este egala cu:

1) mc;

2) m c R_th ;

3) m c D;

4) C_th R_th.

2,4

10. Puterea disipata de o componenta pasiva este:

P_d P₀,ptr t<t₀

0, ptr t t₀

In acest caz temperatura corpului componentei T_C,

1) va creste exponential in timp;

2) va scadea liniar in timp catre temperatura mediului ambiant;

3) va scadea in mod aleatoriu catre temperatura mediului ambiant;

4) va scadea exponential conform relatiei, T_C=(T_CM-Ta)(+T_a), unde T_CM, respectiv T_a reprezinta temperatura maxima a corpului componentei, respectiv temperatura mediului ambiant, iar este constanta termica de timp a componentei.

4

11. O componenta pasiva cu coeficient de disipatie termica D si rezistenta termica R_th, cu intervalul maxim al temperaturii de utilizare q_m q_M functioneaza in regim permanent, disipand puterea P₀. In acest caz temperatura q_c a corpului componentei pasive ce functioneaza intr-un mediu ambiant cu temperatura q_a [q_am q_aM], ar putea fi :

1) q_c < q_am

2) q_c <q_m

3) q_c>q_M

4) q_c [q_am, P₀/D+q_aM

4

12. O componenta pasiva cu constanta termica de timp _,  disipa o putere sub forma de impuls singular cu puterea P_i si durata t_i. In acest caz temperatura maxima a corpului componentei q_cMi depinde de :

1) temperatura mediului ambiant;

2) durata impulsului t_i ;

3) puterea P_i ;

4) constanta termica de timp .

1,2,3,4

13. Puterea nominala P_N a unei componente pasive depinde de:

1) tensiunea aplicata la bornele componentei;

2) dimensiunile componentei;

3) puterea disipata;

4) tipul materialelor utilizate la realizarea componentei.

2,4

14. O componenta pasiva cu puterea nominala P_N, constanta termica de timp , functioneaza in regim de impulsuri periodice dreptunghiulare cu factor de umplere g si durata perioadei t_p. Puterea maxim admisibila P_Aqi pe care poate sa o disipe in functiede temperatura q_a a mediului ambiant in care functioneaza este:

1)   ,daca t_p>> si ;

2) , daca t_p>> si ;

3) P_Aqi =, daca t_p << si ;

4) , daca t_p << si .

1,2,3,4

GRILA 5

1. Rezistenta nominala, R_N , a unui rezistor:

1) reprezinta valoarea rezistentei rezistorului ce se doreste a fi obtinut in urma procesului tehnologic;

2) nominalizeaza componenta;

3) este marcata in clar sau in cod pe corpul acesteia;

4) reprezinta valoarea masurata.

1,2,3

2. Rezistenta critica reprezinta:

1) rezistenta componentei inscrisa pe corpul rezistorului;

2) rezistenta la temperatura maxima q_M

3) rezistenta unui rezistor ce poate disipa puterea nominala P_N;

4) valoarea rezistentei ce poate fi utilizata simultan la tensiunea nominala U_N si puterea nominala P_N.

4

3. Tensiunea maxima admisibila U_A ce poate fi aplicata la bornele unui rezistor in regim permanent este determinata de :

1) valoarea nominala a rezistentei R_N;

2) tensiunea nominala U_N ;

3) puterea nominala P_N;

4) tensiunea indusa de profesor studentului.

1,2,3

4. Un rezistor cu valoarea nominala R_N, si toleranta t₁, poate fi inlocuit cu un rezistor cu valoarea nominala R_N2 si toleranta t₂ daca:

1) R_N2<R_N1 si t₂<t₁;

2) R_N2>R_N1 si t₂>t₁;

3) R_N2=R_N1 si t₂>t₁;

4) R_N2=R_N1 si t₂<t_1.

4

5. Capacitatea parazita a unui rezistor depinde de:

1) forma geometrica a elementului rezistiv;

2) suportul dielectric al rezistorului;

3) geometria terminalelor;

4) zonele de contactare.

1,2,3,4

6. Frecventa serie de rezonanta a unui rezistor depinde de :

1) rezistenta nominala;

2) inductanta parazita a acestuia;

3) tensiunea de zgomot;

4) capacitatea parazita a acestuia.

2,4

7. Principalele legi de variatie a rezistentei potentiometrelor sunt:

1) liniara;

2) antilogaritmica;

3) exponentiala;

4) logaritmica.

1,2,3,4

8. Pentru un rezistor de valoare nominala R_N si putere nominala P_N ce functioneaza in regim permanent, puterea maxim admisibila P_A este egala cu:

1) P_N daca si R_N R_crt;

2) daca si R_N R_crt ;

3) daca si R_N R_crt;

4) daca si R_N R_crt.

1,2,3,4

9. In timpul functionarii, temperatura maxima q_CM a corpului unui rezistor:

1) trebuie sa nu depaseasca temperatura nominala, q_N ;

2) poate depasi temperatura maxima q_M daca functioneaza in regim de impulsuri;

3) trebuie sa fie egala cu temperatura mediului ambiant;

4) trebuie sa fie .

4

10.Un rezistor cu parametrii: R_N, U_N, P_N functioneaza in regim de impulsuri periodice

. Tensiunea maxima admisibila U_A ce poate fi aplicata la bornele rezistorului depinde de :

1) puterea nominala;

2) tensiunea nominala;

3) factorul de umplere g al semnalului periodic;

4) constanta de timp termica .

1,2,3

11. Cursorul unui potentiometru pelicular trebuie sa indeplineasca conditiile:

1) sa nu uzeze pelicula rezistiva;

2) sa nu se oxideze;

3) sa faca contact sigur in toate pozitiile;

4) uzura cauzata de presiunea lui pe elementul rezistiv sa fie minima.

1,2,3,4

12. Fie doua rezistoare : R₁ cu parametrii R_N1 si coeficientul de variatie cu temperatura a₁ si rezistorul R₂ cu parametrii R_N2 si coeficientul de variatie cu temperatura a₂ . Coeficientul de variatie cu temperatura al rezistentei echivalente, obtinut pentru legarea in serie a celor doua rezistoare este dat de relatia:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

4

13. Prin tehnologia straturilor groase (TSG) se pot realiza:

1) rezistoare de volum;

2) rezistoare bobinate;

3) rezistoare peliculare pe suport cilindric;

4) rezistoare cu element rezistiv plan.

4

14. Rezistoarele al caror element rezistiv au structura amorfa (compozita) prezinta fata de rezistoarele al caror element rezistiv au structura cristalina (metalica) un factor de zgomot:

1) mai mic;

2) neglijabil;

3) datorat numai zgomotului produs de studenti in laborator;

4) mai mare.

4

GRILA 6

1. Toleranta de fabricatie a rezistentei este dependenta de :

1) abaterile tehnologice ale dimensiunilor elementului rezistiv;

2) abaterea rezistivitatii materialului utilizat pentru elementul rezistiv;

3) de precizia de masurare;

4) abaterile tehnologice ale dimensiunilor terminalelor.

1,2,3

2. Seria de valori nominale E₁₂

1) cuprinde 12 valori nominale pe decada;

2) cuprinde 12 valori intre 1W 100W

3) are toleranta de fabricatie 10%;

4) are toleranta de fabricatie 12%.

1,3

3. Doua tipuri de rezistoare pot avea aceeasi rezistenta critica daca si numai daca:

1) apartin aceleasi serii de valori;

2) apartin aceluiasi tip constructiv;

3) au aceeasi valoare nominala dar toleranta diferita;

4) au aceeasi tensiune nominala U_N si putere nominala P_N.

4

4. Tensiunea maxim admisibila ce poate fi aplicata la bornele a doua rezistoare de valori nominale R_N1 si R_N2 , conectate in paralel, ce functioneaza in regim permanent, este egala cu:

1) tensiunea nominala U_N1 a rezistorului R_N1;

2) tensiunea nominala U_N2 a rezistorului R_N2;

3) tensiunea datorata studentilor;

4) cea mai mica valoare dintre tensiunea maxima admisibila a rezistorului R₁ si tensiunea maxima admisibila a rezistorului R₂.

4

5. Inductanta parazita a unui rezistor este determinata de :

1) forma geometrica a elementului rezistiv;

2) curentul ce strabate rezistorul;

3) tipul terminalelor si forma lor geometrica;

4) frecventa semnalului la care functioneaza rezistorul.

1,3

6. Defazajul dintre tensiunea si curentul unui rezistor poate fi:

1) aproximativ egal cu zero la frecvente joase;

2) pozitiv la frecvente foarte inalte;

3) negativ la frecvente foarte inalte;

4) zero la orice frecventa.

1,2,3

7. Un rezistor variabil (potentiometru) este:

1) un rezistor liniar;

2) un rezistor la care valoarea rezistentei depinde de pozitia relativa a cursorului;

3) un rezistor la care valoarea rezistentei se poate modifica in mod continuu intre anumite limite (stabilita de fabricant);

4) un rezistor cu elemente parazite nule.

1,2,3

8. Doua rezistoare : R₁ cu parametrii:R_N1, U_N1, P_N1 si respectiv R₂ cu parametrii:R_N2, U_N2, P_N2 sunt legate in serie si functioneaza la o temperatura a mediului . Valoarea maxima a curentului ce poate strabate cele doua rezistoare in regim permanent este:

1) maxim;

2) minim ;

3) ;

4) maxim .

False

9. Un rezistor cu constanta termica functioneaza in regim de impulsuri dreptunghiulare periodice, cu perioada t_p si factorul de umplere g. Puterea maxim admisibila poate fi:

1) mai mare decat puterea nominala daca ;

2) mai mare decat puterea nominala daca ;

3) mai mare sau mai mica decat puterea nominala in functie de temperatura mediului ambiant, valoarea rezistentei, perioada semnalului, factorul de umplere, constanta termica de timp;

4) nu depaseste niciodata puterea nominala.

1,3

10. Factorul de zgomot al rezistoarelor variabile este:

1) mai mic decat al rezistoarelor fixe;

2) egal cu factorul de zgomot al rezistoarelor fixe;

3) proportional cu zgomotul produs de studenti in laborator;

4) este mai mare cu unul chiar doua ordine de marime decat factorul de zgomot al rezistoarelor fixe, avand in plus un zgomot de contact.

4

11. Suportul izolant (dielectric) al unui rezistor trebuie sa prezinte:

1) conductivitate termica buna;

2) rezistivitate electrica cat mai ridicata;

3) rigiditate dielectrica mare;

4) conductivitate electrica buna.

1,2,3

12. Pentru a obtine un coeficient de variatie cu temperatura egal cu zero al unui rezistor obtinut prin legarea in paralel a doua rezistoare cu valoarea nominala R_N1 si coeficientul de variatie cu temperatura a₁ si respectiv R_N2 si coeficientul de variatie cu temperatura a₂ trebuie ca

1) a₁ a₂

2) a₁ si a₂ sa aiba semne opuse;

3) ;

4) .

1,2,3

13. Intre valorile coeficientilor de variatie cu temperatura pentru un rezistor liniar si un termistor NTC exista diferenta?

1) nu, cele doua valori sunt constante si apropiate ca ordin de marime ;

2) da, cele doua valori sunt constante si au valori mult diferite;

3) da, cele doua valori difera, fiind puternic influentate de valoarea nominala a componentelor respective;

4) da, coeficientul de variatie cu temperatura pentru termistoare variaza invers proportional cu patratul temperaturii.

4

14. Legea de variatie neliniara a rezistentei unui potentiometru pelicular se poate obtine prin:

1) forma geometrica a elementului rezistiv;

2) forma geometrica a suportului dielectric;

3) aproximarea legii neliniare cu segmente de dreapta si utilizarea pentru fiecare segment a unei paste corespunzatoare;

4) depunerea unui element rezistiv cu o rezistivitate crescatoare sau descrescatoare.

1,3

GRILA 7

1. Un termistor NTC:

1) disipa putere prin efect Joule;

2) are caracteristica termica de tip exponential;

3) are caracteristica electrica neliniara;

4) are o constanta termica de timp i=R_th C_th .

1, 2, 3, 4

2. Prin conectarea in paralel la temperatura T_a a unui termistor NTC (R_T, a_T) cu un rezistor (R, a_R) este posibil sa se obtina un coeficient de temperatura pozitiv pentru gruparea paralel :

1) da, daca  ;

2) da, numai daca R=R_T;

3) da, daca a_T si a_R au semne contrare;

4) nu.

1, 3

3. Utilizarea termistoarelor NTC ca traductoare de nivel pentru lichide se bazeaza pe urmatorul principiu:

1) in regim de incalzire directa , la introducerea in lichid se modifica curentul prin termistor;

2) rezistenta este mai mare in lichid

3) in lichid se modifica coeficientul de disipatie termica D al termistorului;

4) la contactul cu lichidul se modifica parametrul B al termistorului;.

1, 2, 3

4. Termistorul NTC:

1) poate fi utilizat pentru a proteja motoarele electrice la supracurent;

2) poate fi utilizat intr-o grupare serie cu un rezistor liniar fix la compensarea variatiei cu temperatura a rezistentei infasurarilor bobinelor sau releelor;

3) poate fi utilizat la compensarea variatiei capacitatii parazite a rezistoarelor cu frecventa;

4) poate fi utilizat intr-o grupare paralel cu un rezistor liniar fix la compensarea variatiei cu temperatura a rezistentei infasurarilor bobinelor sau releelor.

4

5. Coeficientul de variatie cu temperatura al unui termistor NTC, spre deosebire de cel al unui rezistor bobinat:

1) depinde de temperatura la care se calculeaza;

2) este definit ca variatia relativa a rezistentei la cresterea temperaturii cu 1 grad;

3) este mai mare in valoare absoluta;

4) poate fi exprimat in %/⁰C.

1, 3

6. Utilizarea termistoarelor la masurarea temperaturii:

1) este posibila numai pentru temperaturi T_a>0⁰C;

2) poate fi realizata numai cu termistoare NTC;

3) presupune functionarea termistoarelor in regim de incalzire directa;

4) presupune functionarea termistoarelor in regim de incalzire indirecta.

4

7. Prin compararea termistoarelor PTC bazate pe titanatul de bariu cu rezistoarele cu pelicula de carbon s-au formulat afirmatiile urmatoare. Care sunt corecte?

1) ambele au coeficient de temperatura pozitiv;

2) ambele sunt rezistoare de volum;

3) ambele au temperatura Curie mult mai mica decat temperatura ambianta;

4) ambele sunt componente disipative.

4

8. Termistorul NTC spre deosebire de un rezistor cu pelicula de carbon

1) prezinta o disipatie proprie de putere, care la echilibru termic este exprimata prin , cu D coeficientul de disipatie termica;

2) prezinta o variatie scazatoare a rezistentei cu temperatura;

3) poate fi incalzit la temperaturi superioare temperaturii maxim admisibile a suprafetei, la o functionare in impulsuri;

4) prezinta o caracteristica electrica neliniara.

4

9. Utilizarea termistoarelor NTC ca traductoare de nivel se bazeaza pe urmatorul principiu:

1) in lichid se modifica parametrul A al termistorului;

2) in lichid parametrul B al termistorului are o valoare mult mai mare;

3) in lichid rezistenta termistorului este mai mare deoarece acesta este mai rece;

4) in lichid  coeficientul de disipatie termica al termistorului are o valoare mai mare decat in aer.

4

GRILA 8

1. Un termistor cu coeficient de temperatura negativ (NTC):

1) are caracteristica electrica liniara;

2) poate fi utilizata la masurarea temperaturii;

3) nu poate fi utilizat in regim de incalzire indirecta;

4) are o caracteristica termica neliniara.

2,4

2. Coeficientul de variatie cu temperatura al unui termistor PTC

1) poate fi calculat cu relatia -B/T²;

2) reprezinta variatia relativa a rezistentei termistorului la o crestere a temperaturii cu 1⁰C;

3) este pozitiv numai in exteriorul unui interval q_m q_M

4) este mai mare decat cel al unui rezistor bobinat.

2,4

3. Un termistor NTC poate fi utilizat la :

1) compensarea variatiei cu temperatura a altei componente electronice;

2) masurarea temperaturii;

3) protejarea unor consumatori electrici la conectarea la retea;

4) realizarea traductoarelor de nivel.

1,2,3,4

4. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:

1) prezinta un maxim al tensiunii a carui valoare depinde de coeficientul de disipatie termica al termistorului;

2) prezinta un maxim al tensiunii pentru temperatura ;

3) prezinta un maxim al tensiunii daca B>4T_a;

4) poate fi liniarizata prin conectarea in paralel cu termistorul a unui rezistor liniar fix.

1,2,3

5. Regimul de incalzire directa al unui termistor PTC este definit ca :

1) exista un contact termic direct cu un radiator incalzit;

2) puterea disipata in termistor este P_d 0;

3) transferul termic are loc direct prin radiatie de la suprafata termistorului;

4) cresterea temperaturii termistorului este determinata de puterea disipata in termistor.

4

6. Doua varistoare cu parametrii identici (tensiune nominala, curent nominal) pot fi conectate in paralel pentru a obtine un varistor echivalent avand:

1) constanta C de valoare dubla;

2) coeficientul de neliniaritate (b) cu valoare dubla;

3) tensiunea nominala cu valoare dubla;

4) puterea nominala cu valoare dubla.

4

7. Pe baza carui principiu protejeaza un termistor NTC filamentele tuburilor electronice cu care este legat in serie, la conectarea alimentarii:

1) la conectarea alimentarii rezistenta termistorului este foarte mica si caderea de tensiune pe el prezinta un maxim;

2) dupa 3 termistorul atinge o temperatura superioara celei de basculare ( este constanta de timp termica);

3) odata cu trecerea curentului termistorul intra in modul de incalzire indirecta;

4) la conectare termistorul prezinta o rezistenta mare iar dupa t>3 prin incalzire directa rezistenta lui devine mica, (t este constanta de timp termica).

4

8. Conectarea in paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix are ca urmare:

1) obtinerea unui coeficient de variatie cu temperatura al gruparii paralel aproximativ constant in jurul punctului de inflexiune al caracteristicii R(T);

2) obtinerea unui punct de inflexiune al curbei R(T);

3) obtinerea unui coeficient de variatie cu temperatura al gruparii paralel avand o valoare absoluta mai mica decat cea a termistorului;

4) obtinerea unei caracteristici termice a gruparii diferita de cea a termistorului.

1,2,3,4

9. Caracteristica tensiune - curent a unui termistor NTC:

1) are sens fizic numai daca B>4T_a;

2) prezinta un maxim al tensiunii a carui valoare depinde de coeficientul de disipatie termica al termistorului;

3) poate fi liniarizata prin conectarea in paralel cu termistorul a unui rezistor liniar fix;

4) prezinta un maxim al tensiunii pentru temperatura .

2,4

GRILA 9

1. O comparatie intre un rezistor cu pelicula de carbon tip RCG si un termistor NTC duce la urmatoarele afirmatii :

1) rezistenta termica a termistorului este neliniara;

2) ambele sunt rezistoare de volum;

3) termistorul este un rezistor variabil;

4) rezistenta ambelor scade odata cu cresterea temperaturii.

4

2. Caracteristica U(I) a unui termistor NTC:

1) difera pentru doua termistoare ce prezinta doua valori diferite ale rezistentei la 25 grade R₂₅;

2) are forme diferite pentru doua valori ale coeficientului de disipatie termica D₁ si D₂ ;

3) prezinta un maxim al tensiunii daca B>4T_a ;

4) nu depinde  valoarea temperaturii ambiante.

1, 2, 3

3. Pentru protectia unui circuit electronic aflat in functionare la un eventual supracurent se utilizeaza:

1) varistoare cu oxid de zinc ZnO conectate in serie cu circuitul;

2) termistoare NTC;

3) un varistor conectat in paralel cu circuitul si un termistor NTC conectat in serie.

4)  termistoare PTC conectate in serie cu circuitul;

4

4. Coeficientul de variatie cu temperatura al unei grupari paralel termistor NTC (R_T) - rezistor liniar fix (R) cu a_R=0:

1) poate fi anulat la o anumita valoare a temperaturii mediului ambiant;

2) poate deveni pozitiv daca ;

3) este mai mare in valoare absoluta decat cel al termistorului;

4) depinde de temperatura la care se calculeaza.

4

5. Prin conectarea in paralel a unui termistor NTC cu un rezistor liniar fix cu a_R=0:

1) se obtine un coeficient de temperatura al grupului echivalent a_P 0;

2) se imbunatateste liniaritatea caracteristicii termice;

3) se obtine un maxim al rezistentei grupului;

4) se obtine o caracteristica termica ce prezinta un punct de inflexiune.

2, 4

6. Caracteristica tensiune-curent pentru termistoarele NTC este diferita pentru termistoare:

1) aflate la temperaturi diferite;

2) avand coeficientul de disipatie termica diferit;

3) avand parametrul B diferit;

4) avand rezistente R₂₅ diferite.

1, 2, 3, 4

7. Exista deosebiri intre definirea coeficientului de variatie cu temperatura al rezistoarelor si cel al termistoarelor:

1) da, pentru rezistoare coeficientul poate fi pozitiv sau negativ;

2) nu, exista numai diferente de valori ale coeficientilor;

3) da, la rezistoare el semnifica variatia relativa a rezistentei la cresterea temperaturii cu un grad in schimb ce la termistoare este ;

4) nu, pentru ambele este .

2, 4

8. Coeficientul de variatie cu temperatura al unui termistor PTC:

1) este definit numai pentru temperaturi q>0⁰C;

2) poate fi calculat cu relatia ;

3) este definit numai in exteriorul unui interval (q_m q_M

4) se poate calcula cu .

4

9. Un termistor NTC spre deosebire de un varistor :

1) este un rezistor de volum;

2) disipa putere prin efect Joule;

3) poate fi utilizat numai la temperaturi mai mari ca temperatura Curie;

4) este un rezistor neliniar.

false

GRILA 10

1. Inductorul (bobina):

1) poate avea impedanta cu caracter capacitiv la inalta frecventa

2) are o impedanta capacitiva la joasa frecventa;

3) are pierderi de putere activa la orice frecventa;

4) poate fi utilizat la orice frecventa.

1, 3

2. Utilizarea unui miez magnetic pentru un inductor (bobina) determina:

1) cresterea stabilitatii termice a inductantei;

2) scaderea inductantei;

3) scaderea pierderilor de putere activa;

4) cresterea frecventei proprii de rezonanta.

false

3. Frecventa proprie de rezonanta a unui inductor (bobina) cu inductanta L se poate modifica prin:

1) schimbarea formei bobinajului;

2) schimbarea materialului conductor;

3) schimbarea izolatiei materialului conductor;

4) schimbarea tensiunii nominale.

1, 3

4. Tensiunea maxima de lucru a unui inductor depinde de :

1) forma bobinajului;

2) rigiditatea dielectrica a materialului izolator;

3) distanta intre spire;

4) permitivitatea electrica a materialului izolator.

1, 2, 3

5. Solicitarea electrica a bobinei este limitata de :

1) forma bobinajului la frecvente joase;

2) capacitatea parazita la frecvente inalte;

3) tangenta unghiului de pierderi la frecvente medii;

4) valoarea inductantei echivalente la orice frecventa.

false

6. Impregnarea unui bobinaj conduce la:

1) marirea valorii inductantei;

2) scaderea factorului de pierderi;

3) scaderea capacitatii parazite;

4) cresterea factorului de calitate.

false

7. Frecventa proprie de rezonanta a unei bobine depinde de:

1) permitivitatea materialului izolator;

2) rezistivitatea materialului conductor;

3) permitivitatea carcasei;

4) tangenta unghiului de pierderi.

1, 3

8. Miezurile feromagnetice sub forma de tole nu sunt utilizate la frecvente mari pentru ca:

1) se monteaza greu;

2) au pierderi de putere activa mici;

3) au dimensiuni mari;

4) au rezistivitatea electrica mica.

4

9. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor depinde de:

1) tensiunea nominala;

2) inductanta nominala;

3) factorul de calitate;

4) frecventa semnalului.

1, 2, 3, 4

GRILA 11

1. Utilizarea miezului magnetic pentru un inductor (bobina) conduce la modificarea:

1) inductantei;

2) pierderilor de putere activa ;

3) factorului de calitate;

4) tangentei unghiului de pierderi.

1, 2, 3, 4

2. Miezul magnetic folosit conduce la (comparatie inductor cu si fara miez):

1) scaderea pierderilor de putere activa prin firul conductor;

2) scaderea capacitatii parazite;

3) scaderea frecventei de lucru;

4) cresterea valorii inductantei.

4

3. Frecventa proprie de rezonanta a unui inductor (bobina) cu inductanta L depinde de :

1) rezistenta materialului conductor;

2) forma bobinajului;

3) rezistivitatea  materialului de izolatie;

4) izolatia materialului conductor.

2, 4

4. Impedanta unui inductor (bobina) poate deveni capacitiva:

1) pentru frecvente joase;

2) pentru tensiuni mai mari decat tensiunea nominala;

3) pentru curenti mai mari decat curentul nominal;

4) pentru frecvente foarte mari.

4

5. O bobina poate avea limitarea solicitarii electrice datorita puterii disipate maxime daca:

1) ;

2) ;

3) ;

4) .

1, 3

6. Doua bobine monostrat se deosebesc prin lungime (celelalte elemente se considera identice). Rezulta ca:

1) inductanta bobinei mai lungi este mai mare

2) inductanta bobinei mai scurte este mai mare;

3) capacitatea parazita a bobinei mai scurte este mai mica;

4) capacitatea parazita a bobinei mai lungi este mai mica.

2, 4

7. Miezul magnetic al unei bobine determina:

1) cresterea valorii inductantei, fata de cazul fara miez magnetic;

2) cresterea pierderilor totale de putere activa;

3) modificarea coeficientului de temperatura al inductantei;

4) modificarea frecventei maxime de utilizare a bobinei.

1, 2, 3, 4

8. Variatia inductantei inductoarelor variabile (bobinele cu inductanta variabila) se realizeaza prin:

1) modificarea numarului de spire;

2) modificarea suprafetei bobinei;

3) modificarea lungimii bobinei;

4) modificarea pozitiei miezului magnetic in interiorul bobinei.

4

9. Curentul maxim admisibil ce poate parcurge un inductor nu depinde de:

1) tensiunea nominala;

2) inductanta nominala;

3) factorul de calitate;

4) frecventa semnalului.

false

GRILA 12

1. Cresterea inductantei unui inductor (bobina) se poate face:

1) prin ecranarea bobinei;

2) utilizarea unui miez magnetic;

3) utilizarea unui conductor cu rezistivitate mai mare;

4) marirea sectiunii bobinei la acelasi numar de spire.

2, 4

2. Capacitatea parazita a unui inductor (bobina) depinde de :

1) izolatia materialului conductor;

2) distanta dintre spire;

3) forma bobinajului;

4) materialul carcasei.

1, 2, 3, 4

3. Tipul de conductor utilizat la realizarea unei bobine se alege in functie de :

1) valoarea maxima a tensiunii de lucru;

2) valoarea maxima a curentului de lucru;

3) valoarea inductantei;

4) valoarea tangentei unghiului de pierderi.

2,4

4. Solicitarea electrica a bobinei este limitata de :

1) tensiunea nominala la frecvente inalte;

2) curentul nominal la frecvente joase;

3) puterea disipata maxima la frecvente medii;

4) rezistivitatea materialului conductor.

1,2,3

5. O bobina se impregneaza pentru:

1) rigidizarea spirelor bobinajului;

2) scaderea capacitatii parazite;

3) protectia bobinajului impotriva umezelii;

4) cresterea inductantei.

1, 3

6. Factorul de calitate al bobinei fara miez magnetic se poate modifica la introducerea miezului magnetic astfel:

1) scade;

2) devine negativ;

3) creste;

4) nu se modifica pentru ca nu depinde de miezul magnetic.

1, 3

7. Miezul feromagnetic este utilizat sub forma de tole izolate intre ele pentru ca:

1) este mai usor de montat;

2) sunt micsorate pierderile de putere activa;

3) se taie mai usor la forma dorita;

4) este marita rezistivitatea echivalenta.

2, 4

8. Impregnarea bobinelor conduce la:

1) cresterea capacitatii parazite;

2) scaderea factorului de calitate;

3) rigidizarea mecanica;

4) cresterea inductantei.

1, 2, 3

9. Tensiunea maxim admisibila ce poate fi aplicata la bornele unui inductor depinde de:

1) curentul nominal;

2) tensiunea nominala;

3) puterea nominala;

4) factorul de calitate.

1, 2, 3, 4

GRILA 13

1. Fata de condensatoarele cu poliester (mylar), condensatoarele cu polistiren (stiroflex) prezinta la aceeasi capacitate nominala:

1) tgd mai mic;

2) stabilitate termica mai buna;

3) stabilitate cu frecventa mai buna;

4) inductanta parazita mai mica.

1, 2, 3

2. Tinand cont de structura constructiva, care condensator are inductanta parazita mai mare, condensatorul stiroflex sau condensatorul mylar ?

1) Nu se pune problema inductantei la nici unul dintre cele doua tipuri deoarece sunt condensatoare si nu inductoare;

2) Condensatorul mylar;

3) Ambele condensatoare sunt realizate tehnologic prin bobinare, deci au aceeasi inductanta parazita la valori egale de capacitate;

4) Condensatorul stiroflex.

4

3. Rezistenta de izolatie a unui condensator depinde de:

1) Terminale;

2) Armaturi;

3) Zona de contactare;

4) Dielectric.

4

4. Condensatoarele ceramice de tip I au fata de cele de tip II:

1) capacitate specifica mai mare;

2) pierderi de putere mai mici;

3) toleranta de fabricatie mai mare;

4) coeficient de variatie cu temperatura definit.

2, 4

5. Capacitatea minima a unui condensator variabil poate fi:

1) Egala cu zero;

2) De o anumita valoare diferita de zero;

3) Redusa in functie de tensiunea la bornele condensatorului;

4) Redusa in functie de solutia constructiva.

2, 4

6. Anodul condensatoarelor electrolitice cu Al se corodeaza (asperizeaza) pentru:

1) Realizarea unui contact mai bun cu electrolitul;

2) Cresterea rigiditatii dielectrice;

3) Realizarea unui contact mai usor cu terminalul;

4) Marirea capacitatii specifice.

4

7. Circuitul echivalent al unui condensator:

1) Prezinta  o inductanta;

2) Prezinta o rezistenta;

3) Stabileste comportarea in gama de frecventa a respectivului condensator;

4) Este folosit la gruparea stea / triunghi a condensatoarelor.

1, 2, 3

8. Un gol de aer ce exista in dielectricul unui condensator sau intre armatura si dielectric:

1) Reprezinta o potentiala sursa de zgomot pentru condensator;

2) Poate modifica parametrii condensatorului;

3) In timp poate conduce chiar la distrugerea condensatorului;

4) Nu perturba functionarea componentei deoarece si aerul este tot un dielectric.

1, 2, 3

9. Un condensator este caracterizat, printre altii, de urmatorii parametri:

1) R_N-rezistenta nominala;

2) C_N-capacitatea nominala;

3) L_N- inductanta nominala;

4) U_N-tensiunea nominala.

2, 4

10. Inductanta parazita a unui condensator:

1) depinde numai de structura lui constructiva;

2) depinde numai de puterea nominala;

3) este dependenta de forma armaturilor;

4) depinde puternic de tangenta unghiului de pierderi.

1, 3

11. Poate prezenta un condensator reactanta inductiva?

1) Nu, niciodata, deoarece el este un condensator si nu o bobina;

2) Da, aceasta este inductanta parazita a condensatorului;

3) Da, pentru frecvente mai mici decat frecventa proprie de rezonanta;

4) Da, pentru frecvente mai mari decat frecventa proprie de rezonanta.

4

12. Pentru un condensator ideal se poate afirma ca:

1) poate inmagazina energie in camp electric;

2) prezinta la borne in regim armonic un defazaj de aproape 90 al tensiunii inaintea curentului;

3) prezinta la borne in regim armonic un defazaj de aproape 90 al tensiunii in urma curentului;

4) poate inmagazina energie in camp magnetic.

1, 3

13. Tensiunea nominala a unui condensator reprezinta:

1) valoarea de varf maxima a tensiunii alternative ce poate fi aplicata la bornele condensatorului in regim stationar timp indelungat;

2) tensiunea continua maxima ce poate fi aplicata la bornele condensatorului timp indelungat;

3) tensiunea admisibila maxima la bornele condensatorului;

4) valoarea efectiva maxima a tensiunii alternative ce poate fi aplicata la bornele condensatorului in regim stationar timp indelungat;

2, 4

14. Metalizarea capetelor 'bobinei' condensator pentru cele cu dielectric polietilentereftalat (poliester) se face pentru a reduce:

1) rezistenta parazita;

2 capacitatea parazita;

3) efectul socurilor mecanice asupra capacitatii;

4) inductanta parazita;

4

GRILA 14

1. Ce este un condensator electrolitic?

1) Este un condensator polarizat;

2) Este un condensator ce permite atingerea unor capacitati specifice foarte mari;

3) Este o componenta electronica pasiva cu impedanta preponderent capacitiva;

4) Este un tip special de condensator care nu poseda dielectric si caruia, in plus, ii lipsesc si armaturile.

1, 2, 3

2. Variatia capacitatii condensatorului variabil se obtine prin :

1) Modificarea distantei dintre armaturi;

2) Modificarea permitivitatii materialului dielectric;

3) Modificarea grosimii dielectricului;

4) Modificarea ariei de suprapunere a armaturilor.

4

3. Tensiunea nominala a unui condensator depinde de:

1) Tensiunea aplicata la bornele condensatorului;

2) Grosimea dielectricului;

3) Materialul din care sunt realizate armaturile;

4) Materialul din care este realizat dielectricul..

2, 4

4. Condensatorul electrolitic cu tantal:

1) Are o armatura de tantal;

2) Are ca dielectric pentaoxidul de tantal;

3) Are o armatura formata din bioxidul de mangan;

4) Are electrolit solid.

1, 2, 3, 4

5. Dielectricul unui condensator:

1) Poate fi o folie din material organic;

2) Poate fi un oxid obtinut prin oxidarea unei armaturi anodice;

3) Poate fi fabricat din materiale ceramice;

4) Poate fi chiar aerul.

1, 2, 3, 4

6. Rezistenta de izolatie a unui condensator

1) Reprezinta rezistenta in curent continuu intre terminalele condensatorului si se determina aplicand la bornele condensatorului o tensiune continua egala cu tensiunea nominala si masurand curentul prin condensator dupa stabilizarea regimului tranzitoriu;

2) Este determinata de rezistenta de izolatie a materialelor utilizate la realizarea dielectricului condensatorului;

3) Este influentata foarte putin de rezistenta de izolatie a elementului de protectie deoarece elementul de protectie nu este parcurs de un camp electric (decat de campul de margine, de valoare neglijabila);

4) Are o valoare de ordinul W zeci de W

1, 2, 3

7. Conectarea in serie sau in paralel a condensatoarelor poate fi utilizata in urmatoarele scopuri:

1) Obtinerea unei anumite capacitati echivalente pe care producatorii nu o realizeaza;

2) Obtinerea unei anumite capacitati echivalente pe care utilizatorul nu o are la dispozitie;

3) Obtinerea unui anumit coeficient de variatie cu temperatura al capacitatii echivalente;

4) Cresterea puterii maxime disipate.

1, 2, 3, 4

8. Condensatorul prezinta urmatoarele elemente parazite:

1) Rezistive;

2) Capacitive;

3) Inductive;

4) Radiative (din punct de vedere electromagnetic).

1, 3

9. Un condensator:

1) Poate fi utilizat la orice frecventa;

2) Are o frecventa maxima pana la care poate fi utilizat;

3) Nu poate fi utilizat la frecvente diferite de zero;

4) Are o frecventa proprie de rezonanta.

2, 4

10. Condensatorul variabil:

1) Reprezinta un condensator la care utilizatorul poate modifica in mod continuu capacitatea intr-un interval [C_m,C_M] stabilit de producator;

2) Poate fi condensator de control, utilizat pentru modificarea parametrilor unor circuite electronice in timpul functionarii;

3) Poate fi condensator de ajustare folosit pentru ajustarea, calibrarea parametrilor unor circuite electronice;

4) Este un condensator fix deoarece armatura sa numita stator nu se deplaseaza in timpul functionarii.

1, 2, 3

11 Tangenta unghiului de pierderi pentru un condensator ester egala cu:

1) raportul dintre puterea activa si puterea reactiva la bornele condensatorului;

2) inversul tangentei unghiului de defazaj dintre curent si tensiune la bornele condensatorului;

3) inversul factorului de calitate, Q;

4) raportul dintre capacitatea condensatorului si rezistenta echivalenta de pierderi paralel.

1, 2, 3

12. Condensatoarele electrolitice cu tantal au electrolit:

1) semiuscat;

2) solid, din oxid de tantal (Ta₂O₅);

3) semilichid;

4) solid, din dioxid de mangan (MnO₂).

4

13. Tensiunea nominala a unui condensator depinde de:

1) natura dielectricului;

2) capacitatea nominala a condensatorului;

3) grosimea  dielectricului;

4) lungimea terminalelor.

1, 3

14. Spre deosebire de condensatoarele ceramice de tip II, condensatoarele ceramice de tip I prezinta:

1) o variatie mai mica a capacitatii cu temperatura;

2) pierderi dielectrice mai mici;

3) permitivitate electrica mai mica;

4) dimensiuni mult mai mici.

1, 2, 3

GRILA 15

1. Factorul de calitate al unui condensator depinde de :

1) Inductanta parazita;

2) Tensiunea nominala;

3) Frecventa proprie de rezonanta;

4) Curentul nominal.

false

2. Un condensator electrolitic poate fi utilizat in regim sinusoidal prin suprapunerea semnalului sinusoidal peste o tensiune continua daca:

1) Tensiunea continua anod-catod este pozitiva;

2) Valoarea maxima a tensiunii sinusoidale nu depaseste valoarea tensiunii continue;

3) Suma dintre valoarea maxima a tensiunii sinusoidale si valoarea tensiunii continue nu depaseste tensiunea nominala;

4) Tensiunea continua este practic nula.

1, 2, 3

3. Ce masuri trebuie luate pentru a folosi un condensator electrolitic cu Al cu electrolit semiuscat care nu a fost utilizat un timp indelungat?

1) Utilizarea condensatorului numai in circuite de mare precizie;

2) Inversarea polaritatii condensatorului;

3) Plasarea in paralel cu condensatorul a unui rezistor de valoare practic nula;

4) Refacerea stratului de dielectric prin intermediul operatiei de reformare.

4

4. Armaturile unui condensator:

1) Pot sa lipseasca in cazul condensatoarelor cu aer;

2) Pot fi folii de aluminiu bobinate odata cu foliile dielectrice;

3) Sunt realizate din materiale dielectrice avand tangenta unghiului de pierderi de valoare redusa;

4) Pot fi depuse prin procedee serigrafice sau tehnici de evaporare / pulverizare)

2, 4

5. Principalii parametri inscriptionati pe corpul unui condensator pot fi:

1) capacitatea nominala;

2) toleranta;

3) tensiunea nominala, in unele situatii;

4) tangenta unghiului de pierderi.

1, 2, 3

6. Rezistenta echivalenta serie a unui condensator:

1) Evidentiaza fenomenele de natura capacitiva;

2) Evidentiaza fenomenele de natura inductiva;

3) Este un rezistor care se monteaza in serie cu condensatorul dat;

4) Nu apare decat la gruparea serie / paralel a condensatoarelor.

false

7. Condensatorul mylar:

1) se realizeaza prin bobinarea a doua folii de mylar metalizate;

2) are o inductanta parazita mai mica decat condensatorul stiroflex;

3) este un condensator cu dielectric organic;

4) este un condensator fix.

1, 2, 3, 4

8. Cativa dintre parametrii specifici condensatoarelor variabile sunt:

1) capacitatea minima C_m;

2) capacitatea maxima C_M;

3) toleranta capacitatii minime si a capacitatii maxime;

4) unghiul de rotatie j

1, 2, 3, 4

9. Pierderile de putere activa in dielectricul unui condensator au la baza:

1) capacitatea dielectricului;

2) rezistenta dielectricului;

3) inductanta dielectricului;

4) polarizarea electrica a dielectricului;

2, 4

10. Coeficientul de variatie cu temperatura al capacitatii pentru un condensator ceramic monostrat de tip II:

1) nu este marcat pe corpul condensatorului;

2) este constant cu temperatura;

3) este nedefinit dar in interiorul unor limite impuse de intervalul de temperatura;

4) este marcat in codul culorilor pe corpul condensatorului.

1, 3

11. Inductanta parazita a unui condensator este data de:

1) dielectric;

2) terminale;

3) elementul de protectie;

4) armaturi.

2, 4

12. Terminalele unui condensator determina aparitia unor elemente parazite de tip:

1) rezistiv;

2) capacitiv;

3) inductiv;

4) terminalele nu introduc elemente parazite.

1, 2, 3

13. La frecvente foarte joase, valoarea eficace maxima a tensiunii alternative ce se poate aplica la bornele unui condensator este egala cu:

1) produsul dintre grosimea dielectricului si rigiditatea dielectrica;

2)

3)

4) U_N;

4

14. La frecvente foarte inalte, valoarea eficace maxima a curentului alternativ ce poate trece printr-un condensator:

1) tinde la zero cand frecventa tinde la infinit;

2) este egala cu wCU_n;

3) tinde la infinit cand frecventa tinde la infinit;

4) este egala cu I_n.

4