Reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii metalice

Constructiile si elementele de constructii metalice sunt recomandate in urmatoarele domenii:

constructii supuse la socuri sau vibratii puternice;

constructii fundate pe terenuri tasabile sau sensibile la umezire;

constructii in zone cu grad mare de seismicitate;

constructii speciale (silozuri, buncare, turnuri de racire, turnuri pentru relee de radiocomunicatii, suprastructuri de poduri, viaducte);

stalpi pentru L.E.A., stalpi pentru funiculare, turle pentru sonde de foraj si extractie;

structuri de rezistenta ale cladirilor multietajate;

hale industriale, hale pentru expozitii, hangare;

rezervoare si conducte pentru gaze, produse petroliere, produse chimice, apa;

instalatii, utilaje, etc.

Constructiile metalice folosesc, in special, metale feroase (fonta si otel) si, in mai mica masura, metale neferoase (cupru, aluminiu, zinc, plumb, nichel, etc.) sau aliaje (alama, arama, bronz, duraluminiu).

Constructiile metalice sunt alcatuite, in marea lor majoritate, din produse laminate si profile:

tabla (obtinuta prin laminare la cald a otelului carbon sau a otelului aliat): tabla neagra, tabla zincata (Tz), tabla striata (TGS),, tabla ondulata (To),etc.;

profile laminate: otel rotund , otel semirotund, otel patrat, banda de otel (LT), , otel cornier (cu aripi egale, L, cu aripi inegale, LL), otel I, otel I economic (IE), otel U , otel U economic (UE),

otel T;

tevi pentru constructii si instalatii: tevi din otel fara sudura, laminate la cald, tevi din otel sudate longitudinal, tevi din otel sudate elicoidal pentru conducte, tuburi si piese din fonta cu sau fara flanse, tevi din plumb de joasa sau inalta presiune, tevi din cupru, zinc sau otel zincat pentru instalatii electrice, sanitare, etc.

nituri din otel sau din metale neferoase, prezoane, suruburi si piulite, etc.

a)      reprezentarea si notarea profilelor metalice

Profilele metalice sectionate se hasureaza. Daca latimea suprafetei sectiunii reprezentata la scara desenului nu depaseste 4 mm, aceasta se poseaza prin innegrire (desenele astfel simplificate se fac fara racordari si tesituri).

Reprezentarea tablei

a)      tabla pentru constructii

b)     tabla ondulata

c)      tabla striata

Fig. 89 - Reprezentarea tablei

Reprezentarea profilelor laminate

a)      banda de otel (LT)

b)     cornier cu aripi egale (L) 

c)      cornier cu aripi inegale (LL)

d)     otel U

e)      otel T

f)       otel I

Fig. 90 - Reprezentarea profilelor laminate

b)     reprezentarea si notarea imbinarilor prin sudura

Sudurile se reprezinta detaliat, prin redarea in vedere si in sectiune a formei si dimensiunilor rosturilor, fie se reprezinta, cel mai adesea, simplificat prin utilizarea unor simboluri si semne conventionale, plasate pe o linie de referinta care se ataseaza liniei de reper prin care se identifica locul in care se realizeaza sudura (Fig. 91).

Fig.91 - reprezentarea simplificata a sudurilor

Cotarea sudurilor se face prin indicarea unor cote langa simbol. In stanga simbolului, cota 'a' indica sectiunea transversala a sudurii iar, la dreapta simbolului, cota '1' indica lungimea sudurii (Fig. 92).

Fig. 92

Simbolizarea sudurilor

a)	b)	c) Proiect: Cum sa construim fara riscuri. dispozitii legale referitoare la regimul prorpietatii imobiliare Referat: Arhitectura moderna din romania in perioada 1920-1940
sudura executata pe tot conturul unei piese (indicata printr-un un cerc amplasat la intersectia liniei de referinta cu linia de reper)	sudura executata la montaj (indicata printr-un stegulet)	cordoane lungi de sudura reprezentare simplificata

Fig. 93

Tabel nr. 12 Simbolurile principale ale diferitelor tipuri de suduri

Reguli recomandate la executarea desenelor pentru suduri

liniile de reper si de referinta sa fie trasate cu linie continua subtire;

simbolurile sudurii se traseaza cu linie groasa;

inaltimea unui simbol sa fie de 1,5 ori mai mare decat inaltimea cifrelor utilizate la cotare;

in sectiune, sudura (cordonul de sudura) se reprezinta prin posare, cu exceptia desenelor care au ca scop prezentarea formei si dimensiunilor rosturilor;

in reprezentarile simplificate, in vedere si in sectiune, locul sudurii se reda printr-o linie groasa, iar, in cazul sudurii prin puncte, locul sudurii se reda prin axele portiunilor sudate.

c)      reprezentarea si notarea imbinarilor nituite

Principalele tipuri de imbinari nituite sunt:

Imbinare prin nit cu capete semirotunde

a) reprezentare detaliata                   b) reprezentare prin simboluri)

Fig. 94

Imbinare prin nit cu capete semiinecate (Fig. 95: a si b);

a) -reprezentare detaliata      b) reprezentare prin simboluri

Fig. 95

Imbinare prin nit cu capete inecate

a) -reprezentare detaliata      b) reprezentare prin simboluri

Fig. 96

Imbinare prin nit cu capete tronconice

a) -reprezentare detaliata      b) reprezentare prin simboluri

Fig. 97

Daca se indica si locul unde a fost executata imbinare prin nituire, atunci se ataseaza un simbol suplimentar:

un stegulet dreptunghiular, pentru imbinari la care gaurile se executa in ateliere specializate si baterea niturilor se face pe santier

doua stegulete dreptunghiulare, pentru imbinari executate pe santier.

d)     reprezentarea si notarea imbinarilor prin suruburi, piulite si prezoane

reprezentarea simplificata a imbinarilor prin suruburi, piulite si prezoane este redata in tabelul urmator :

Tabel nr. 13

e)      reprezentarea, cotarea si notarea constructiilor metalice

Elementele si constructiile metalice se reprezinta in desen prin vederi, sectiuni si detalii, stabilite astfel incat sa determine complet dimensiunile si modul de asamblare a elementelor componente.

Liniile utilizate la reprezentarea constructiilor metalice sunt cele stabilite prin standardele in vigoare (vezi Cap. 3 - Linii utilizate in desenul tehnic).

reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii metalice se realizeaza luand in considerare toate reglementarile generale privind reprezentarea si cotarea elementelor de constructii prezentate in paragrafele anterioare (vezi Cap. 6 - Cotarea in desenul tehnic de constructii) precum si prevederile standardelor speciale elaborate pentru constructiile si elementele de constructii metalice. Valoarea numerica a dimensiunilor cotate se exprima in mm. Cotele de nivel se exprima in mm si indica fata superioara sau axa unui profil sau element.

in desenul de ansamblu constructiile metalice se reprezinta la scara 1:50 sau 1:100 (in cazul unui ansamblu cu o desfasurare mare).

Pentru reprezentarea cu claritate a diverselor imbinari se intocmesc desene de detaliu, in general la scara 1:10. Se pot folosi insa, dupa nevoia de detaliere, si alte scari: 1:20, 1:15, 1:5, 1:2 (vezi Capitolul. 5 - Reprezentarea la scara in desenul tehnic).

Desenele elementelor de constructii si desenele de ansamblu trebuie sa contina cotele necesare asamblarii pieselor componente in elemente si montajul elementelor in constructia respectiva.

Fiecare piesa componenta a unui element reprezentat in desen se pozitioneaza. Pozitionarea consta in indicarea pe desen, cu ajutorul unei linii de indicatie, a simbolului profilului folosit 8 denumire prescurtata a elementului pozitionat), urmat de dimensiunile brute ale piesei pozitionate si de numarul pozitiei. Numerele de pozitie se inscriu cu cifre arabe de dimensiunea nominala egala cu 1,5 ori dimensiunea notarii si precedate obligatoriu de litera 'P'.

Pentru fiecare element de constructie (sau tronson dintr-un element) reprezentat se intocmeste extrasul de material metalic, sub forma unui tabel in care se face calculul greutatii materialului metalic necesar.

In cadrul aceluiasi proiect nu se admite repetarea numerelor de pozitie, cu exceptia elementelor identice ca dimensiuni de prelucrare. Dimensiunile caracteristice se inscriu cel putin o data pentru fiecare pozitie.

In Fig. 100 se prezinta modul de impartire , pe planse, a unei grinzi continue cu cinci deschideri la care sunt prevazute patru imbinari de montaj. Aceasta schema se plaseaza in partea stanga de sus a formatului de desen si, prin linii mai groase, se figureaza portiunea (tronsonul) din grinda care este reprezentata pe plansa respectiva.

Fig. 100

Solutiile ce pot fi adoptate la reprezentarea unei grinzi sunt aratate in Fig. 101:

daca dimensiunile grinzii nu conduc la un format prea alungit, grinda se reprezinta integral (Fig.101a);

in caz contrar, portiunea de grinda se reprezinta intrerupta, pe doua sau chiar trei randuri (Fig.101b);

daca grinzile sunt simetrice, este suficient sa se reprezinte o jumatate din grinda si sa se indice semnul simetriei (Fig.101c);

in cazul grinzilor la care mai multe portiuni dintre rigidizari sunt simetrice, se admite omitere lor din desen pentru a micsora formatul plansei.

Fig. 101

Structurile metalice se pot reprezenta simplificat prin schema de axe, in care se traseaza axele centrelor de greutate ale elementelor componente. Pe aceasta schema valoarea distantei dintre intersectiile barelor (numite noduri) se indica direct pe desen, fara linie de cota. Daca structura este simetrica, schema de axe se poate reprezenta pe jumatate din lungimea ei, utilizand semnul grafic de simetrie, plasat deasupra desenului pe linia axului din mijloc.

Nodurile se numeroteaza cu cifre avand inaltimea de 5 mm, inscrise in cercuri cu diametrul de 7 mm, trasate cu linie subtire de tip b/4 (STAS 9773-88).

Sub schema de axe, pe prima linie se inscriu distantele dintre noduri, iar pe a doua linie lungimea totala a grinzii.

In Fig. 102 se reprezinta schema geometrica a unei grinzi cu zabrele (schema de trasare), cu indicarea dimensiunilor de baza si a modului de alcatuire a barelor, folosind notarea simbolica.

Fig. 102 - schema de axe a unei grinzi cu zabrele

Denumirea barelor este urmatoarea:

talpa inferioara - intre nodurile 1, 3, 5 ,7;

talpa superioara - intre nodurile 1', 3', 5' ,7';

montanti

diagonale

In Fig. 103 este exemplificat modul de reprezentare al unui nod sudat dintr-o grinda cu zabrele, intr-un desen de detaliu:

Fig. 103 - grinda cu zabrele - reprezentare detaliu nod sudat

In aceasta reprezentare se coteaza:

distantele de la capatul barelor pana la punctul de intersectie al axelor, pe o linie de cota paralela cu axa (in ex. din Fig. 103: 140, 70, 143);

excentricitatea si dimensiunea ramurii vazuta in elevatie, catre capatul intrerupt al fiecarei bare (in ex. din Fig. 103: 15 si 60, 20 si 80, 30si 75);

dimensiunile (241x436) laturilor guseului (placa metalica necesara pentru imbinarea barelor grinzii la pozitia stabilita, prin diverse metode - in exemplul dat, prin sudura) precum si pozitionarea acestuia fata de axele nodului (235 si 201);