Desen
3.Planurile de constructii Principalele planuri pe care trebuie sa le contina un proiect tehnic (de executie) sunt: a) planul de situatie Pe un plan topografic se reprezinta : forma si dimensiunile constructiei; modul de amplasare pe teren a constructiei, in raport cu alte obiecte sau elemente naturale ale terenului; orientarea cladirilor si posibilitatile de acces la ele; dimensiunile terenului si modul de ocupare al acestuia; vecinatatile. b) planul de trasare serveste la aplicarea pe teren a proiectului de executie si se intocmeste la scara planului de situatie de ansamblu a constructiei proiectate. Planul de trasare indica: conturul cladirii; axele principale si secundare ale acesteia; distantele dintre punctele cladirii si reperele principale Planul de trasare trebuie sa cuprinda: puncte ale retelei geodezice existente in tona; baza de trasare; puncte de nivelment; punctele caracteristice ale constructiei; forma, dimensiunile si pozitia constructiei proiectate; elementele geometrice de trasare a constructiei (distante, unghiuri, coordonate) c) planuri de executie Planurile de executie reprezinta vederi si sectiuni ale cladirii si ale elementelor de constructie din care aceasta este alcatuita. Se deosebesc urmatoarele planuri de executie: planuri de arhitectura; planuri de rezistenta; planuri de instalatii; sectiuni; detalii de executie; planurile organizarii de santier. planurile de arhitectura cuprind: sectiuni orizontale prin fiecare nivel (plan subsol, plan parter, plan etaje, plan invelitoare); fatade, respectiv, vederi din afara (in plan vertical si de profil) ale constructiei; detalii; plan de mobilare. Din planurile de arhitectura trebuie sa rezulte: impartirea cladirii pe fiecare nivel dimensiunile incaperilor grosimea zidurilor si a peretilor pozitia usilor si a ferestrelor pozitia cosurilor de fum, a canalelor de ventilatie, a niselor din ziduri. planurile de rezistenta cuprind: planul de fundatii planul de cofraj pentru subsol si pentru etaje planurile de armare ale planseelor planul de sarpanta planurile de instalatii cuprind: planurile instalatiilor sanitare (alimentare cu apa, canalizare, aparare contra incendiilor, evacuarea deseurilor); planurile instalatiilor electrice: de iluminat, de forta (pentru aparate sau utilaje), de curenti slabi (pentru telefon, sonerie, etc.), de protectie(paratrasnet)
planul instalatiilor de incalzire; planul instalatiilor de ventilatie; planul instalatiilor de ascensor (unde este cazul); planul instalatiilor de alimentare cu gaze(unde este cazul); planul instalatiilor de aer comprimat (unde este cazul) Sectiunile se executa in planuri verticale prin cladire in punctele cele mai importante ale ei. detalii de executie sunt reprezentari la o scara mai mare ale constructiei sau ale elementelor de constructii care nu apar cu suficienta claritate in planurile de arhitectura si de rezistenta. Trebuie sa permita citirea corecta a desenului de catre constructor pentru: stalpi, grinzi, imbinari speciale; tamplarii; izolatii finisaje. Planurile organizarii de santier cuprind: amplasamentele depozitelor de materiale; amplasamentele baracamentelor; amplasamentele parcurilor de utilaje; amplasamentele drumurilor de acces; sursele de alimentare cu apa, instalatii electrice de iluminat si de forta a santierului. 2. Fazele de lucru la intocmirea planurilor si sectiunilor La realizarea planurilor in forma definitiva se recomandata sa se respecte o anumita ordine in trasarea liniilor. a) Intocmirea planurilor Prima etapa consta in trasarea axelor de simetrie ale constructiei (vezi § 6.a - cotarea unor elemente de constructii - Notarea axelor); In a doua etapa se traseaza cu linii subtiri (vezi § 2. - Tipuri, clase de grosime si grosimea liniilor in desenul tehnic) zidurile portante exterioare si interioare, tinand seama de pozitia lor fata de axele de trasare, apoi se deseneaza zidurile despartitoare, respectand grosimea liniilor standardizate; In a treia etapa se stabileste si se traseaza pozitia usilor si ferestrelor, a scarilor, a cosurilor, a instalatiilor (vezi § 6. - cotarea unor elemente de constructii); In etapa a patra se traseaza (vezi § 2. - Tipuri, clase de grosime si grosimea liniilor in desenul tehnic) conturul elementelor sectionate, se duc liniile de cota, se pozeaza zidurile despartitoare si se face cotarea cu notatiile necesare. b) Intocmirea sectiunilor Executare sectiunilor transversale: - incepe cu trasarea nivelului de reper (vezi § 6.2.d - Moduri de cotare - cotarea nivelurilor) - fata de nivelul de reper se traseaza fundatiile si soclurile - in etapele ulterioare se deseneaza, cu linie subtire, zidurile exterioare, nivelul superior al planseelor si acoperisul - se completeaza cu grosimea planseelor si inaltimea centurilor - in continuare se deseneaza zidurile intermediare, usile si ferestrele sectionate, apoi elementele care apar in vedere: usi, ferestre, balcoane, etc. - in ultima etapa se ingroasa contururile elementelor sectionate, se poseaza elementele de beton armat sectionate, se completeaza cu toate elementele cotarii. Releveul si schita a) Definitii, scop, clasificare Prin releveu se intelege operatia de masurare si desenare la scara a elementelor din care este alcatuita o cladire sau un ansamblu de cladiri sau de lucrari existente. Un releveu se realizeaza cu scopul de a servi drept baza pentru intocmirea proiectelor necesare la refacerea sau transformarea unei cladiri sau a unor ansambluri de constructii (cladiri, cai de comunicatii, lucrari de arta etc.). O conditie esentiala pe care trebuie sa o indeplineasca releveul este aceea ca el sa fie intocmit cu multa precizie pentru ca situatia din teren sa fie reprezentata cat mai exact. b) Elemente pentru elaborarea schitelor Schita este elementul de baza in realizarea unui releveu. Ea se executa cu mana libera, pe hartie simpla sau cu caroiaj, folosind un creion moale. La elaborarea schitei nu se folosesc instrumente de masurat dar se pastreaza proportiile intre dimensiuni, astfel incat desenul sa fie realizat la o scara aproximativa, convenabila in raport cu marimea hartiei pe care se intocmeste schita si cu gradul de complexitate a obiectului reprezentat. Pentru a usura elaborarea schitelor, se poate folosi un caroiaj temporar, trasat pe ambele directii (din 10 in 10 sau din 20 in 20 mm), cu linii subtiri care, dupa terminarea schite, pot fi sterse. c) Efectuarea masuratorilor Prima faza a elaborarii unui releveu o constituie schita fiecarei vederi si sectiuni. Urmeaza masurarea dimensiunilor elementelor trecute in schita. Masurarea se face cu ruleta sau cu metrul, bine intinse, pentru a evita citiri eronate. Releveul incaperilor trebuie sa contina atat dimensiuni partiale cat si dimensiuni generale. Dimensiunile partiale vor fi citite succesiv la aceeasi pozitie a ruletei (Fig.66).
Fig. 66 - Masurarea lungilor in plan a) cotarea in paralel (cu lungimi cumulate); b) cotarea in serie (cu lungimi partiale) Pentru determinarea exacta a pozitiei peretilor unei incaperi dreptunghiulare se masoara atat laturile cat si cele doua diagonale; se realizeaza astfel un sistem de triunghiuri nedeformabile care contribuie la redarea exacta a peretilor in plan (Fig. 67 a). Pentru incaperi poligonale, masurarea se face in raport cu punctele de reper alese, O1 si O2 (Fig. 67 b).
Fig. 67 - Masurarea incaperilor Grosimea peretilor se poate determina indirect, x = c - (a + b), prin diferenta dintre lungimile cumulate si cele partiale ale reperilor adiacenti (Fig. 68).
Fig. 68 Determinarea grosimii peretilor Reprezentarea constructiilor si a elementelor de constructii din beton si beton armat. Intocmirea planurilor pentru constructii din beton si beton armat Reprezentarea grafica a constructiilor si a elementelor de constructii din beton si beton armat se face pe planuri de ansamblu si pe planuri de detaliu. Succesiunea operatiilor in desenarea planurilor se realizeaza dupa principiul general de care trebuie sa se tina seama la intocmirea desenelor tehnice si anume, acela de a porni de la reprezentarea de ansamblu catre reprezentarea de detaliu. Scarile la care se deseneaza planurile de ansamblu si detaliile sunt: pentru planurile de cofraj si de armare, in functie de complexitatea si claritatea desenului, scarile utilizate sunt: 1:50; 1:20; 1:25 sau 1:100; pentru detaliile de armare: 1:20; 1:25; 1:50; sau, in functie de complexitatea si claritatea desenului 1:10; 1:5; 1:2 ; pentru desenele de montaj pentru prefabricate: 1:20; 1:25; 1:50;1:100; sau 1:200. a) planurile de fundatii Planul de fundatii (Fig. 69 si Fig. 70) se reprezinta printr-o sectiune cu un plan orizontal de proiectie, cu vedere de sus (proiectia obtinuta dupa directia 2, pe planul de proiectie orizontal de jos), sectiune realizata prin constructie la fata superioara a fundatiilor sau deasupra cuzinetilor (fundatiile stalpilor). In planul de fundatii apar reprezentate toate elementele verticale portante intersectate de urma planului de sectiune (stalpi, pereti de beton, pereti de zidarie), conturul cuzinetilor, a soclurilor, a fundatiilor.
Fig. 69 - Reprezentarea planului de fundatii (conform STAS 855-79 - 'desene tehnice de
constructii. intocmirea
desenelor pentru constructii din beton si beton armat' - Anexa
B) Fig. 70 - Reprezentare detaliilorde armare - plan fundatii F2 (conform STAS 855-79 - 'desene tehnice de constructii. intocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat' - Anexa C) b) planul de cofraj planul de cofraj al unui planseu (Fig.71) se reprezinta printr-o sectiune realizata prin constructie cu un plan orizontal de proiectie, cu vedere de sus (proiectia obtinuta dupa directia 2, pe planul de proiectie orizontal de jos), considerand armaturile nemontate si betonul neturnat. planul de cofraj cuprinde toate elementele de constructii verticale portante ale planseului (stalpi, pereti de beton, pereti de zidarie) si conturul elementelor orizontale (grinzi, buiandrugi). Elementele de beton se reprezinta astfel: stalpii se reprezinta in sectiune prin hasurarea sau prin innegrirea suprafetei transversale; diafragmele (peretii de beton) se scot in evidenta prin innegrire; peretii din zidarie portanta se reprezinta prin hasuri interioare longitudinale cu echidistanta de 1mm; sectiunile verticale, executate prin planseu in zone caracteristice, se reprezinta rabatute in planul orizontal al cofrajului. Pe planul de cofraj cotarea se face astfel se inscriu dimensiunile in plan ale elementelor reprezentate, pozitiile in plan fata de axele de trasare si distantele intre acestea; se inscriu cotele generale ; se inscriu in cote relative: cota nivelului superior al placii, cota de nivel maxima; grosimea placilor se coteaza astfel: daca majoritatea panourilor de placa au aceeasi grosime, aceasta se inscrie in titlul desenului; daca grosimea placilor difera, notatia se inscrie pe diagonala fiecarei placi.
Fig.71 - Plan cofraj planseu peste Etajul I - Cota + 6,55 c) planurile de armare Planurile de armare se intocmesc pentru toate elementele din structura de rezistenta a cladirii: plansee, grinzi, stalpi. Cotarea si notarea armaturilor se face conform standard SR ISO 4066-96. (prezentat in Cap. 6 Cotarea): pentru placi, modul de cotare a armaturilor se indica astfel: direct pe planul de cofraj, realizandu-se un plan de cofraj si armare(Fig. 72) pe un plan de armare separat, daca nu este posibila realizarea unui plan comun cu cofrajul.
Fig. 72 -Plan cofraj si armare placa peste Etajul II pentru grinzi, in sectiune transversala, pozitionarea barelor se poate indica: - fie in tabele asezate deasupra si dedesubtul sectiunii transversale - numarul de casute va fi egal cu numarul maxim de bare montate la partea superioara, respectiv inferioara a grinzii (Fig. 73 a); - fie cu linii de indicatie (Fig. 73 b)
Fig. 73 - pozitionarea barelor la grinzi in sectiune transversala
|