Elementele constitutive ale spatiilor verzi

ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI

1. Vegetatia

Vegetatia este elementul constitutiv principal al fiecarui spatiu verde. Ea este constituita din trei categorii distincte de plante: plante lemnoase ornamentale, plante floricole si plante si plante pentru gazon. La proiectarea si amplasarea vegetatiei se iau in considerare unele reguli generale care se bazeaza pe efectele estetice si utilitare pe care vegetatia le indeplineste. Vegetatia are rolul de a dirija privirea vizitatorului si de a pune in evidenta locurile de interes prin combinarea armonioasa a formelor, culorilor si chiar a parfumurilor plantelor. Pentru mascarea unor zone inestetice precum si pentru punerea in evidenta a altor zone se foloseste vegetatia agatatoare si cataratoare formata din liane. Pentru evidentierea sau mascarea pe verticala se poate folosi si vegetata amplasata in garduri vii inalte, in boschete sau in masive. Suprafetele gazonate se amplaseaza in zonele de maxim interes pentru a pune in evidenta fatadele cladirilor si pentru a face legatura intre vizitatori, traseu si diferitele asociatii de plante.

1.1 Plante  lemnoase ornamentale.

Alegerea si asocierea plantelor lemnoase ornamentale se face tinand cont de stilul adoptat in amenajare, conditiile pedoclimatice, relief si expozitia terenului, rezistenta fata de noxe precum si particularitatile biologice ale plantelor, care se refera la habitus, forma si desimea coroanei, forma trunchiului si culoarea scoartei, forma si dispunerea ramurilor, frunzisul - forma, marimea, culoarea si persistenta acestuia; floarea –marime, culoare, parfum floral, perioada si abundenta infloririi; fructul – mare, culoare, forma, abundenta, persistenta, eventual toxicitatea fructului, ritmul de crestere si longevitatea speciilor lemnoase ornamentale.

Inaltimea (habitusul) plantelor lemnoase clasifica speciile in trei mari grupe: plante de talie inalta (I); de talie mijlocie (a II-a) ; plante de talie joasa ( a III-a). Asupra taliei la majoritatea speciilor se poate interveni prin taieri .

Forma trunchiului si culoarea scoartei se iau in considerare la alegerea si asocierea plantelor lemnoase, mai ales in spatiile verzi amenajate in stilul natural sau mixt, unde se folosesc si plante cu trunchiul contorsionat, taratoare sau agatatoare. Culoarea scoartei constituie un element de decor, mai ales in perioada de repaus. Dintre peciile care poseda aceasta calitate sunt: mesteacanul (ritidom de culoare alb- cenusie) , pinul (ritidom roscat), platanul( scoarta marmorata) , tisa (ritidom roscat care se exfoliaza).

Forma, marimea si dispunerea ramurilor in coroana   contribuie alaturi de frunzis la desimea acestuia, aspecte care determina doua tipuri: coroane compacte si coroane transparente. Forma coroanei, de asemenea este importanta in alegerea si asocierea speciilor lemnoase. Culoarea ramurilor este un element decorativ deosebit mai ales in perioada anotimpului alb. Exista arbusti cu ramuri verzi: Cheria (Eonimus), in contrast cu cei care decoreaza prin ramuri galbene: Cornus stolonifera flamiranea, sau rosu: Cornus alba- sibirica, pentru a realiza un decor pitoresc profilat pe albul zapezii.

Pe langa banci sau in alte locuri de odihna se amplaseaza specii lemnoase cu coroane pendente.

Frunzisul este un decor permanent la majoritatea coniferelor si o parte din foioase si un decor deosebit de important pentru foioase in perioada de vegetatie. Intotdeauna speciile cu frunze mici si forme decorative se amplaseaza in apropierea cailor de circulatie pentru a putea fii admirate.

Culoarea frunzisului este o caracteristica estetica de prima importanta in alegerea si asocierea vegetatiei lemnoase in spatiile verzi. Frunzele au in general culoarea verde dar exista varietati atat la conifere cat si la foioase care prezinta diferite nuante ale acesteia (verde inchis, verde deschis, verde glauc). Culoarea rosie sau roscata a frunzelor este o calitate de pus in valoare, mai ales daca caracterizeaza plantele pe toata perioada de vegetatie. De asemenea culoarea aurie si argintie sau culorile combinate confera expresivitate amenajarilor peisagistice.

Un aspect important de luat in considerare este metamorfozarea culorii frunzelor in toamna, cea ce face ca gandirea si alegerea asocierii sa se faca pentru a pune in evidenta acele specii care isi schimba culoarea frunzelor din verde in rosu, caramiziu, portocaliu, in contrast cu coniferele.

Persistenta frunzisului este si ea o calitate a plantelor ornamentale. Foarte interesante sunt foioasele cu frunze persistente. Acestea se combina cu alte foioase, eventual cu ramuri colorate pentru a realiza o armonie cromatica, mai ales in peisajul monoton al iernii.

Florile sunt podoaba cea mai de pret a vegetatiei lemnoase ornamentale. Abundenta acestora si persistenta lor pe planta este o garantie in plus pentru a le folosi cu precadere. Gama cromatica a florilor este larga, reunind culori de la alb la rosu, roz, galben, portocaliu, albastru.

Fructele constituie un element important de decor, mai ales la sfarsitul verii, toamna si iarna.

Ritmul de crestere al plantelor contribuie la modul de alegere si asociere a speciilor, mai ales in situatia spatiilor verzi cu durata lunga si foarte lunga de existenta. De asemenea longevitatea ne intereseaza in masura realizarii unor spatii verzi de lunga durata.

1.2 Plantele floricole.

Utilizarea plantelor floricole in amenajarea spatiilor verzi aduce un plus de culoare si de pitoresc. Datorita cantitatilor mari de rasaduri, a fortei de munca si a cheltuielilor mari si lucrarilor de intretinere, amplasarea acestora trebuie judicios proiectata si organizata doar in zonele de maxim interes ale speciilor. Speciile floricole se clasifica dupa durata ciclului biologic in trei mari  grupe: anuale, bienale si perene.

Realizarea decorului cu specii floricole in spatiile verzi trebuie facuta pe tot parcursul anului. Altfel spus dupa speciile anuale plantam bienale sau perene. Speciile perene realizeaza un decor floral spectaculos insa de foarte scurta durata, 2-3 saptamani, astfel ca aceste speciile vom alege in functie de perioada de inflorire si vor fi amplasate astfel incat sa acopere prin inflorirea esalonata o perioada cat mai larga de timp.

1.3 Gazonul

In spatiile verzi gazonul face legatura intre diferite elemente construite sau naturale, contribuind esential la unitatea in diversitate a amenajarilor peisagistice. Prin culoarea sa verde si prin suprafata intinsa, gazonul scoate in evidenta atat cladirile cat si toate elementele profilate sau plantate pe peluza. Pentru realizarea unui gazon de calitate vom utiliza cel putin trei specii de ierburi, pentru a compensa eventualele pierderi pricinuite de conditiile de mediu unei specii.

2 Reteaua de circulatie (R.C.)

Amplasamentul retelei de circulatie delimiteaza cai principale, secundare, tertiare si periferice. Aleile principale au latimea minima de 3m, cele secundare au latimea minima de 1,2m. Aleile secundare fac legatura intre cele principale si cele secundare, intre cele principale, intre cele secundare, sau intre secundare si poteci. Aleile periferice realizeaza traseul de jur - imprejurul spatiilor verzi, urmarind de obicei conturul acestora. Panta aleilor este de obicei sub 10%. Daca relieful impune pante mai mari se vor constitui trepte in 3-5 scari, dupa care vor exista zone plane pentru odihna cu latimea de minim un metru si cu balustrada. Suprafata ocupata de caile de circulatie trebuie sa fie cat mai restransa.

Dalajul este o modalitate moderna de acoperire a aleilor, dar si a teraselor, a treptelor dar nu trebuie excesiv folosite in detrimentul suprafetelor plantate.

3 Apa

Prezenta apei sub diferite forme pe suprafata unui spatiu verde aduce un plus de pitoresc si concura la obtinerea efectelor estetice speciale. Rolul apei se manifesta si prin imbunatatirea microclimatului, prin marirea umiditatii relative a aerului. Suprafetele mari de apa ofera posibilitatea practicarii unor sporturi nautice. Modul de reprezentare a apei este divers: rau, parau, cascada, izvor. Toate acestea pot fi la randul lor constituite  artificial sau natural.

4 Constructiile utilitare si decorative

4.1 Constructiile utilitare

Sunt reprezentate de diferite constructii: magazii, adaposturi, sere, depozite, garaje, anexe si de imprejmuire si intrarile respectiv iesirile din spatiul  verde. Materialele de constructii ale acestor cladiri, fie ca este beton, piatra, lemn, caramida, metal, folosite ca atare sau combinate precum si designul trebuie sa concorde cu stilul arhitectural al cladirilor si cu stilul arhitectural al amenajarii spatiului verde.

4.2 Cladirile decorative

Acestea contribuie esential la „tusul” final al amenajarii peisagistice si trebuie alese si folosite cu discernamant pentru a evita supraincarcarea spatiului si fragmentarea unitatii globale. Pavilioanele sunt constructii destinate adapostirii pe timp nefavorabil sau a unor orchestre si fanfare.

Chioscurile sunt mici pavilioane cu rolul de a proteja vizitatorii de intemperiile naturii dar si pentru odihna si relaxare.

Podurile au rol functional dar si estetic. Ele sunt proiectate in corelatie cu stilul adoptat. Balustradele sunt elemente atasate podului sau constructiilor de sine statatoare. Ele pot fii simple sau bogat ornamentate cu vase si statui aurite sau vopsite din lemn, marmura, piatra sau metal.

Scarile permit accesul in zonele situate la diferente de nivel.

Bancile sunt constructii destinate odihnei.

Pergolele sunt constructii realizate din stalpi de lemn, piatra, caramida, uniti la partea superioara prin grinzi longitudinale si transversale. Ele realizeaza designul pe verticala sau orizontala prin plantarea unor specii cu port volubil, decorative prin frunzis(Edera, Visteria, Lonicera).

Treajele sunt suporturi sau panouri usoare confectionate din lemn inlocuit tot mai mult in prezent cu material plastic. Ele sunt destinate palisadelor pentru artificiale.

Arcadele, porticulele, culoarele si statuile contribuie substantial la realizarea ambiantei dorite in spatiile verzi. In functie de stilul abordat arcadele realizeaza zone umbrite decorate cu vegetatie specifica pe diferite portiuni de alei, pe trasee retrase. Porticulele si coloanele readuc atmosfera romana in amenajarile care abordeaza genul antic. Statuile sunt apanajul spatiilor verzi pretentioase si scot in evidenta diferite epoci clasice sau moderne. Vasele decorative construite din beton, piatra, caramida, ceramica, marmura, lemn, metal se armonizeaza cu stilul arhitectural peisagistic al ambientului.