Caiet de sarcini - referitor la structura de rezistenta

C A I E T   D E S A R C I N I

REFERITOR LA STRUCTURA DE REZISTENTA

A. CONTINUT

B. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI

C. MATERIALE DE CONSTRUCTII - REGLEMENTARI

D. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

E. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

F. DESCRIEREA TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE

A. CONTINUT

Prezentele prevederi din CAIETUL DE SARCINI PENTRU CONSTRUCTII se refera la conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca materialele de constructii , care intra in compunerea elementelor structurii de rezistenta si tehnologia de punere in opera a acestor materiale cu respectarea standardelor , normativelor si codurilor de proiectare si executie in domeniul constructiilor , in scopul realizarii exigentelor de calitate privind rezistenta , durabilitatea si stabilitatea la solicitari statice si dinamice , inclusiv cele seismice.

B. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI

Pe amplasament terenul este liber cu exceptia unui bazin cu adancime de 0.60 m ce va trebui dezafectat . Terenul are configuratie relativ plana cu cotele absolute +81.35 ~ 81.95. Cota 0.00 reprezinta cota finita a pardoselii parterului, iar cota medie a terenului natural de pe amplasament este +83.60. Cota trotuarului se afla la -1.00.

Regimul de inaltime este subsol cu H = 2.35 m , parter cu H = 3.00 m, etajele 1 ~ 2 cu H = 3.00 m, mansarda cu H=3.80 m. Functiunea este subsol cu spatii tehnice si adapost antiatomic , iar la suprastructura Locuinte colective pentru tineri P+2E+M, Cartierul Tineretului Focsani, beneficiar Agentia Nationala pentru Locuinte . Forma generala in plan este prevazuta pe plansa Plan de Situatie - A1, anexata lucrarii

Proprietatile terenului la adancimea de 3.00 m de la nivelul terenului natural sunt: greutatea volumica este de 1.90 t / m³ , porozitatea p = 40.0 ~ 43.7%, umiditatea W = 17.5%, unghiul de frecare interioara j = 27⁰, indicele de consistenta I _c = 0.94, indice de plasticitate I _p = 30.2 ~ 40% .

In conformitate cu determinarile de laborator si cu concluziile din Studiul Geotehnic la adancimea de fundare, pentru sarcini in gruparea fundamentala se conteaza pe o presiune p _conv = 300 kPa.

B1. INFRASTRUCTURA

Fundatia este realizata cu radier general peste un strat de egalizare de 10 cm grosime din beton simplu de clasa C 12 / 15 ( B 200 ) . Radierul are o grosime de 1.20 si se va realiza din beton armat de clasa C  2,8/ 3,5 ( B 50 ).

In afara de diafragmele din beton armat cu armatura rigida care se continua pe toata verticala, la subsol exista si pereti din beton armat cu grosime de 30 cm si de 40 cm pe zona adapostului de aparare civila. Placile au grosimi de 20 cm si de 15 cm, iar grinzile au dimensiuni de 25 x 50 cm. Atat in elementele de beton armat cat si in cele de beton armat cu armatura rigida se va folosi beton de clasa C 12 / 15 ( B 200 ).

Armaturile flexibile sunt din otel cu profil periodic PC 52 pentru barele de rezistenta, iar pentru barele constructive si etrieri din otel cu profil neted OB 37. Armaturile rigide sunt din otel OL 37-2k.

Peretii subsolului se vor hidroizola pe tot perimetrul la fata catre exterior impotriva apelor accidentale cu membrana hidroizolatoare agrementata tehnic. Hidroizolatia verticala se va proteja catre exterior cu un strat de 12.5 cm grosime din zidarie de caramida si se va racorda cu trotuarul printr- un dop de bitum.

B2. SUPRASTRUCTURA

Structura este 1data in Plansa de Situatie + A1, anexat.

Structura verticala o constituie diafragmele de 40 cm grosime cu bulbi Φ 80 cm din beton armat cu armatura rigida (B.A.R. ) si stalpii plasati in colturile triunghiurile de 80 cm diametru din B.A.R.

Structura orizontala o constituie grinzile de 25 x 50 cm din B.A.R. si placile de 15 si 20 cm din beton armat. Placile console in bovindou care urmaresc linia fatadelor cu inclinatia de 5⁰ de la verticala se vor realiza din beton armat si cu armatura rigida.

Pentru eliminarea puntilor termice, la intradosul placilor peste subsol se va realiza o izolare termica cu b.c.a. de 20 cm grosime .

Circulatia pe toata verticala este asigurata de 2 scari cu cate doua rampe din beton armat, de o scara din beton armat ce deserveste accesul de la parter la mansarda.

Invelitoarea este in sistem sarpanta din tigla de tip BRAMC.

Inchiderea la acest nivel se realizeaza cu termopan sustinut pe o structura metalica. Fermele metalice se realizeaza din teava din otel fara sudura, laminata la cald, pentru constructii ( STAS 404 / 2 - 80 ) de marca OLT 45, atat pentru grinzile principale cat si pentru diagonale.

Structura metalica de sustinere a peretilor placati cu piatra este inclinata de la verticala cu 5⁰ dinspre interior catre exterior si se reazema pe placile din beton de la fiecare etaj.

Structura metalica a peretilor exteriori placati cu piatra se compune din stalpi chesonati 2 U 12 la parter , respectiv 2 U 10 la etaje , dispusi la interax de 1.80 m legati intre ei prin sudura cu profile metalice U 8 la interax de 0.60 m. In dreptul ferestrelor legaturile dintre stalpi se fac la cotele inferioara si respectiv superioara a ferestrelor .

C. REGLEMENTARI - STANDARDE SI NORMATIVE

La executarea lucrarilor de constructii la structura de rezistenta se vor respecta prevederile cuprinse in urmatoarele standarde si normative :

C1. Reglementari cu caracter general

STAS 9824 / 1- 1987 Trasarea pe teren a constructiilor

STAS 10107 / 0-1990 Calculul si alcatuirea elementelor de beton si beton armat

STAS 10107 / 1-1991 Cod de proiectare si alcatuire pentru plansee de beton armat

P 100 /1992 modificat in 1996 Normativ pentru proiectarea constructiilor amplasate in zone seismice

NP 033 / 1999 Cod de proiectare pentru structuri din beton armat cu armatura rigida

NP 007 / 1997 Cod de proiectare pentru constructii in cadre din beton armat

STAS 10108 / 1978 Calculul si alcatuirea constructiilor si elementelor de constructii metalice

P 7 / 1992 Fundarea pe pamanturi sensibile la umezire

C2. ReglementAri privind execuTia lucrarilor de fundaTii

P 10 / 1986 Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe

STAS 3300 / 1 - 1980 Terenul de fundare

C3. ReglementǍri privind executarea lucrarilor de cofraj

C 11 / 1974 Instructiuni tehnice pentru alcatuirea si folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje

C4. Reglementari privind executarea lucrarilor de beton Si beton armat

NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat

SR 388 / 1995 Standard pentru ciment Portland ( I 32,5 )

SR 6232 / 1996 Standard pentru cimenturi , adaosuri minerale si aditivi

STAS 1667 / 1976 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare

STAS 790 / 1984 Apa pentru betoane si mortare

STAS 8625 / 1990 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane

C20 / 78 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii din otel beton

STAS 438 / 1- 1989 Standard pentru oteluri OB 37 si PC 52

C149 / 87 Instructiuni tehnice privind procedee de remedieri de defecte la elemente de beton si beton armat

C28 / 83 Instructiuni tehnice pentru sudarea barelor din otel beton

C16 / 84 Normativ pentru executia lucrarilor de constructii pe timp friguros

C5. Reglementari privind executarea lucrarilor din metal

Tehnologii de sudare conf. STAS 11400 / 1 - 1988.

Abaterile limita conform STAS 11111 / 1986 pentru piese obtinute prin taiere, ambutisare la rece sau la cald si din produse laminate finite si conform STAS 2300 / 1988 pentru piese obtinute prin prelucrare.

C6. Reglementari privind verificarea calitATii Si recepTiei lucrArilor de construcTii

Referat: Bariere si dificultati in procesul comunicarii Document online: Metode de evaluare a unei afaceri bazate pe rentabilitate

NE 012 / 1999 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat pentru numarul si tipul incercarilor pe betoane ( determinari pe betonul proaspat si incercari pe betonul intarit )

Legea 10 / 1995 Legea Calitatii in constructii

HG. nr. 766 / 1997 Reglementari privitoare la asigurarea calitatii constructiilor si urmarirea comportarii in exploatare a acestora

C 56 / 1986 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

C 26 / 1985 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive

C 54 / 1981 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor

Programul de control al calitatii montajului pe faze precum si protectia anticoroziva la elementele metalice , conform cu HGR 766 / 1997 , L 10 / 1995 , STAS 767 / 0 - 1988 si C 150 / 1984 .

D. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR DE CONSTRUCTII

Avand in vedere categoria si clasa de importanta a constructiei se recomanda ca betoanele sa se prepare centralizat , de catre o statie de preparare atestata , pentru a se pastra reteta si a nu avea imprastiere a rezultatelor si de asemenea pentru a avea la executie rosturi de turnare tehnologice minime si pozitionate in conformitate cu NE 012 / 1999.

Pentru asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor , executantii lucrarilor de constructii vor colabora cu un laborator de beton autorizat , altul decat cel al statiei de betoane , care va efectua determinarile specifice care se vor inscrie in Condica (Cartea) Betoanelor .

Livrarea otelului beton se va face insotita de certificatul de calitate ( declaratie de conformitate ) si trebuie sa contina urmatoarele date :

denumirea si tipul de otel , standardul utilizat

toate informatiile pentru identificarea loturilor

greutatea neta

valorile determinate pentru criteriile de performanta

Transportul barelor de armatura sau colacilor se va face astfel incat acestea sa nu sufere deteriorari mecanice , de geometrie si sa nu intre in contact cu substante care ar compromite calitatea otelului si a aderentei cu betonul .

Fiecare colac sau legatura de bare aduse la santier va purta o eticheta care va contine :

marca produsului

tipul armaturii

numarul lotului si / sau colacului

greutatea neta si semnul Controlului Tehnic de Calitate.

Depozitarea armaturilor se va face astfel incat sa se evite conditiile de corodare , de murdarire cu pamant sau alte materiale .

Controlul calitatii otelului beton se face in conformitate cu Codul NE 012 / 1999 .

Pentru executia elementelor metalice , materialele trebuie sa corespunda celor prescrise in proiect. Se vor intocmi fise tehnologice de prelucrare , asamblare , sudare si control tehnic.

E. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton , beton armat si beton armat cu armatura rigida constituie in majoritate lucrari ascunse , astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in "Registrul de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse" incheiate intre beneficiar prin reprezentantul atestat al acestuia , inspectorul consultant ( diriginte de santier ) si reprezentantii firmei de constructii respectiv seful de santier si responsabilul tehnic atestat cu calitatea lucrarilor de constructii .

In cazul fazelor "determinante " stabilite de proiectant , este obligatorie invitarea si participarea delegatului Inspectiei pentru Constructii municipiul Bucuresti si a proiectantului.

Nu se considera valabile procesele verbale de receptie calitativa incheiate numai de constructor . Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal referitor la faza precedenta , daca aceasta urmeaza sa devina o lucrare ascunsa . In procesele verbale se vor preciza constatarile rezultate , daca corespund prevederilor proiectantului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare . Daca se constata neconcordante fata de proiect sau fata de prevederile prescriptiilor tehnice se vor stabili si consemna masurile necesare de remediere , iar dupa executarea remedierilor se va proceda la o noua verificare si incheierea unui nou proces verbal .

Nu se vor aduce modificari de ansamblu sau de detaliu la proiectul de executie decat cu stiinta si acceptul proiectantului de specialitate care este singurul imputernicit de lege sa decida oportunitatea si natura modificarilor .

Receptia structurii de rezistenta se va efectua pe parti de constructie ( denumite Faze Determinante) , avand la baza examinarea directa efectuata de comisia de receptie .

Suplimentar se vor verifica :

certificatele de garantie ( conformitate ) pentru calitatea materialelor livrate ;

existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele , armarea , aspectul elementelor dupa decofrare ;

calitatea sudurilor , executate la santier , cu sudori atestati

Condica (Cartea) Betoanelor sa aiba datele inscrise la zi , inclusiv rezultatele laboraturului de beton pe epruvetele care au depasit 28 de zile de la turnare ;

constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar , proiectant sau alte organe de control ; confirmarea prin procese verbale a executiei corecte a masurilor de remedieri prevazute in diferitele documente examinate ; consemnarile din condica de betoane ; buletinul unic privind calitatea betoanelor ; dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului ; incadrarea in abaterile ( tolerantele ) admise in Codul NE 012 / 1999 respectiv STAS 767 / 0 - 1988 Constructii din otel - conditii generale de calitate.

Verificarile efectuate si constatarile rezultate la receptia structurii de rezistenta se consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre reprezentantul Inspectiei pentru Constructii municipiul Bucuresti , reprezentantul autorizat al beneficiarului , proiectant si din partea executantului seful de santier si responsabilul atestat cu calitatea lucrarilor . In procesul verbal de faza se va preciza daca structura in cauza ( faza verificata ) se atesta sau se respinge . In cazurile in care se constata deficiente in executarea structurii se vor stabili masurile de remediere , iar dupa executarea acestora , se va proceda la o noua receptie .

Receptia preliminara se efectueaza atunci cand sunt asigurate conditiile receptionarii , respectiv cand toate lucrarile la structura de rezistenta sunt complet terminate , toate verificarile sunt efectuate , iar receptia se finalizeaza printr- un proces verbal de receptie a structurii de rezistenta intre reprezentantul autorizat al beneficiarului, proiectant si din partea executantului seful de santier si responsabilul atestat cu calitatea lucrarilor , iar pentru semnarea procesului verbal se vor consulta in principal urmatoarele :

toate procesele verbale de faze determinante

procesele verbale de lucrari ascunse

condica de betoane completata cu rezultatele incercarilor epruvetelor de la toate etapele, precum si buletinele incercarilor efectuate de un laborator atestat

certificatele de conformitate de la toate materialele , intrate in componenta elementelor structurii de rezistenta , de la toate etapele de aprovizionare ale santierului .

caietul cu Comunicarile de Santier , precum si procesele verbale de lucrari ascunse care atesta modul si felul de transpunere in lucrare a Comunicarilor de Santier .

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederile legale in vigoare .

F. DESCRIERE GENERALA A TEHNOLOGIEI DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

Pentru eliminarea oricaror accidente de munca si a consecintelor daunatoare igienii si sanatatii oamenilor, se va proceda de catre constructor la cunoasterea, insusirea si respectarea obligatiilor ce decurg din urmatoarele acte normative :

- Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii - Buletinul Constructiilor nr. 5, 6 , 7 , 8 / 1993 ;

- Norme generale de protectia muncii - elaborator Min. Muncii si Protectiei Sociale - 1996 ;

- Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996 impreuna cu Normele Metodologice de aplicare .

Durata de transport a betoanelor preparate centralizat , se considera din momentul terminarii incarcarii betonului in autoagitatoare si pana in momentul descarcarii la punctul de lucru . Aceasta durata se va stabili de santier in functie si de aditivul ce se utilizeaza in amestec . In cazurile curente , in functie de temperatura amestecului , durata maxima de transport a betonului cu autoagitatoarele , nu va depasi urmatoarele valori :

Temperatura amestecului de beton ( ⁰C )   Durata maxima , in minute

a transportului pentru

ciment I 32,5

10 < T 50 minute

T 70 minute

La fundatii se va folosi beton de clasa C 12 / 15 - T3 / T4 - I 32,5 / 0 ~ 16 mm ( Bc. 15 ) pentru betonul de egalizare si beton de clasa C 12 / 15 - T4 - I 32,5 / 0 ~ 31 mm ( Bc. 20 ) pentru radier si restul talpilor de fundare armate . In elementele suprastructurii se va folosi beton de clasa C 12 / 15 - T4 - I 32,5 / 0 ~ 16 mm ( Bc. 30 ).

Turnarea betonului se va face pompat . Se va acorda o atentie sporita vibrarii betonului , astfel incat dupa turnare -  decofrare sa rezulte un material omogen sa nu apara zone segregate sau cu caverne . La fiecare transa ce se toarna se preleva probe pe epruvete cubice de 150 x 150 x 150 mm si cilindrice F150 H300 mm.

Reguli de pregatire a turnarii :

sunt realizate toate masurile pregatitoare ( verificari ale trasarilor , tolerante , acoperiri cu beton , receptii ale sudurilor ce vor deveni ascunse )

au fost receptionate calitativ ( procese verbale de lucrari ascunse ) lucrarile de sapaturi, armari , cofraje , sprijiniri ( dupa caz ) ;

in cazul unei intreruperi de peste 6 luni de la montarea armaturilor , este necesara la reluarea lucrarilor o inspectare a starii acestora de catre o comisie alcatuita din reprezentantul atestat al beneficiarului , executant , proiectant si reprezentantul ISC. Comisia va decide oportunitatea expertizarii starii armaturilor de catre un expert sau un institut de specialitate , caz in care va dispune si efectuarea expertizei .

suprafetele de beton turnate in etape anterioare la contactul cu betonul nou trebuiesc pregatite in conformitate cu cerintele Codului NE 012 / 1999 .

consultarea prealabila a previziunilor meteorologice pentru perioada de timp necesara turnarii

asigurarea conditiilor de prelevare a epruvetelor de beton , la locul de punere in opera

s- au efectuat verificari ale utilajelor de ridicat , turnat si vibrat

nu se accepta modificarea consistentei betonului la santier , decat in conditia in care betonul adus la santier nu se incadreaza in limitele de consistenta admise, imbunatatirea consistentei facandu- se prin adaugarea unui superplastifiant cu instiintarea proiectantului .

Reguli generale de betonare :

Cofrajele care vor veni in contact cu betonul proaspat se vor uda cu apa cu 2 ~ 3 ore inainte de turnare si din nou imediat inainte de turnare .

Inaltimea de cadere libera a betonului nu va fi mai mare de 3.00 m

Se va urmari inglobarea completa a armaturilor in beton , se vor respecta grosimile straturilor de acoperire cu beton , conform prevederilor proiectului

Toate intersectiile de bare de armatura se vor lega cu sarma neagra cu exceptia celor la care prin detaliu din proiect se prevad suduri

Verificarea imbinarilor pieselor metalice la elementele de beton armat cu armatura rigida

In timpul betonarii nu se vor ciocani sau scutura armaturile si de asemenea nu se va aseza vibratorul pe ele

Durata de timp maxima admisa a intreruperilor de betonare este de 1 ½ ore pentru a nu fi necesare masuri speciale la reluarea betonarii

Pentru intreruperi pe durate mai mari de 1 ½ ore ( pentru cimenturi fara adaosuri ) se vor respecta prevederile cap. 13 precum si a Anexei IV.3 din Cod NE 012 / 1999 referitoare la tratarea rosturilor de turnare .

Pe verticala aceluiasi nivel betonul se va turna in 2 etape :

prima etapa de la cota placii peste nivelul inferior pana sub cota grinzilor si / sau buiandrugilor nivelului care se toarna

in a doua etapa se vor turna grinzile , centurile , placile si nodurile nivelului.

Vibratorul lance cu diametru mic va fi introdus pe la partea superioara a cofrajului , semnalul finalizarii compactarii prin vibrare fiind aparitia la suprafata a laptelui de ciment. Concomitent cu vibrarea superioara se va ciocani cofrajul cu ciocane din lemn .

Se va infiinta Condica ( Cartea ) de betoane in care se vor consemna bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare , locul unde a fost pusa transa in lucrare , ora inceperii si terminarii betonarii , probele de beton prelevate , masuri adoptate pentru protectia betonului proaspat , temperatura mediului inconjurator la data turnarii , personalul care a supravegheat betonarea .

Fasonarea barelor de armatura , confectionarea si montarea carcaselor de armatura se vor face in stricta conformitate cu prevederile proiectului . Acoperirea cu beton a barelor de armatura de rezistenta din fundatii pentru barele de pe randul I este de 4.5 cm . Se vor lua toate masurile pentru ca armaturile pe toata perioada pana la turnare sa nu sufere deteriorari mecanice , geometrice sa nu fie rupte de suduri defectuase , sa nu fie corodate sau intrate in contact cu grasimi sau substante petroliere . Cordoanele de sudura de la barele ce se joanteaza cu sudura trebuie curatate de zgura inainte de legarea etrierilor .

Nu se fasoneaza armaturi la temperaturi < - 10 ⁰C .

Rugina neaderenta de pe barele de armatura se va indeparta prin periere cu perii de sarma, barele trebuind sa aiba suprafata curata , nepatata cu grasimi , uleiuri etc. Inainte de betonare se va proceda la curatarea incintelor ce se vor turna prin indepartarea resturilor (clotaraie de caramizi sau b.c.a. , frunze , lemne diverse resturi ramase din timpul montajului armaturilor etc. ).

Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite incat sa indeplineasca urmatoarele conditii : sa asigure obtinerea formei si dimensiunile prevazute in proiect , sa se inscrie in abaterile limita , sa fie atasate astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment , sa fie stabile si rezistente sub actiunea incarcarilor care apar in procesul de executie , sa asigure ordinea de montare si de demontare stabilita fara a degrada elementele de beton cofrate sau a componentelor cofrajelor si a sustinerilor ; sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarii de catre elementele care se decofreaza .

Pentru a reduce aderenta intre beton si cofraje , acestea se vor unge cu decofrol pe fetele care vin in contact cu betonul , dupa curatirea prealabila si inainte de fiecare folosire , agentii de decofrare trebuie sa nu pateze betonul , sa nu corodeze betonul si cofrajul , sa se aplice usor .

Manipularea , transportul si depozitarea cofrajelor se va face astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor ( umezire , murdarire , putrezire , ruginire etc.) .

Inainte de inceperea operatiei de incheiere a cofrajelor se vor verifica armaturile ca sortiment , pozitie , distante , inadiri , petreceri , acoperiri cu beton , cordoane de sudura , etrieri , agrafe , ancore , lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elementele care se toarna ulterior , pozitia inadirilor si lungimile de petrecere a barelor , numarul si calitatea legaturilor dintre bare conform cu detaliile din proiectul de executie si din dispozitiile de santier , eventualele piese inglobate in beton .

Montarea cofrajelor va cuprinde urmatoarele operatiuni :

trasarea pozitiei cofrajelor , asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor ;

verificarea si corectarea pozitiei panourilor ;

incheierea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor .

Finalul receptiei cofrajelor si armaturilor se va materializa prin consemnarea constatarilor in "Registrul de procese verbale pentru lucrari ce devin ascunse" incheiat intre reprezentantul autorizat al beneficiarului si constructor .

Se recomanda urmatoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra :

partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de 25 daN / cm² .

cofrajele la fetele inferioare ale placilor si grinzilor se vor indeparta mentinand sau remontand popii de siguranta , numai atunci cand rezistenta betonului a atins 70 % din clasa , iar popii de siguranta se scot atunci cand rezistenta a atins 95 % din clasa ; stabilirea rezistentelor la care au ajuns diverse parti de constructie se face pe epruvetele de control , pe faze .

La decofrarea oricarei parti de constructie se va verifica aspectul elementelor , semnalandu- se daca se intalnesc zone de beton necorespunzator ( beton segregat , cu goluri , caverne , armaturi aparente - DACA APAR ASTFEL DE DEFECTE ESTE INTERZISA REMEDIEREA LOR FARA STIINTA REPREZENTANTULUI BENEFICIARULUI AUTORIZAT DE ICMB ( DIRIGINTELE DE SANTIER ) SI IN FUNCTIE DE AMPLOAREA DEFECTELOR SI CU ACCEPTUL SI INDRUMAREA PROIECTANTULUI DE SPECIALITATE ) .

In cazurile in care loturile de materiale aprovizionate nu indeplinesc conditiile de calitate garantate se va sista utilizarea lor si se va anunta producatorul , beneficiarul si organele locale de control al Calitatii Produselor . Instiintarea se va face in termen de max. 15 zile de la primirea comunicarii , iar furnizorii sunt obligati sa inlocuiasca materialele de constructii necorespunzatoare din punct de vedere calitativ .

F1. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE PENTRU REALIZAREA FUNDATIILOR CLADIRII

Se face trasarea constructiei pe teren in conformitate cu STAS 9824 / 1 - 1987 si cu planul de trasare , materializandu - se prin balize si capre de lemn axele , conturul casei si al excavatiei , cota ±0.00 . Amplasamentul este liber cu exceptia bazinului cu adancime de 0.60 m ce se va demola, iar constructia nu se va alipi de nici o cladire existenta , astfel incat nu sunt probleme cu vecinatatile .

Se excaveaza pamantul pana la cota relativa -4.65, cu taluz cu panta de 1 : 0.33 pe toata suprafata descrisa de conturul exterior al radierului plus o bancheta orizontala , perimetrala radierului de max. 1.00 m .

Se materializeaza in sapatura axele , conturul si cota 0.00 si se continua sapatura pana la cota relativa -4.85 cu o zi inaintea turnarii betonului de egalizare.

Daca la sapare la cota de fundare se descopera accidente de teren ( umpluturi neepuizate , gropi de gunoi sau gunoi de grajd , haznale , gropi de var etc.) acestea se vor decapa pana la terenul sanatos si se vor plomba cu beton de clasa C 4 / 5 ( Bc 5 ) . In conformitate cu Studiul geotehnic intocmit in cadrul S.C. "PROIECT BUCURESTI" S.A. la adancimea de fundare greutatea volumica este de 1.90 t / m³ , porozitatea p = 40.0 ~ 43.7%, umiditatea W = 17.5%, unghiul de frecare interioara j = 27⁰, indicele de consistenta I _c = 0.94, indice de plasticitate I _p = 30.2 ~ 40% , p _conv = 300 kPa.

Dupa executarea sapaturilor , dar inainte de turnarea betonului simplu , va fi convocat specialistul geotehnician pentru receptia terenului de fundare .

ATENTIE : Este interzisa executarea sapaturilor intr - un sezon si a betoanelor din fundatii in alt sezon ( exemplu: toamna se executa excavatia si sapaturile manuale , vine iarna si este fortata de conditii meteorologice intreruperea si apoi la debutul primaverii se ataca lucrarile de betoane ). In aceasta ipoteza nerecomandata , cotele din planul de fundatii devin nevalabile , iar la reluarea lucrarilor acestea se vor stabili , in functie de situatia concreta , de catre inginerul structurist dupa consultarea cu specialistul geotehnician .

Se consulta planul de instalatii sanitare , se inglobeaza piesele prevazute in proiectul de instalatii si se executa recipientii. Rosturile de turnare vor respecta cerintele din codul NE 012 . Se iau masuri impotriva insoririi si pentru a nu aparea fisuri de dilatare - contractie . Nu se accepta corpuri straine inglobate in radier si / sau in talpile armate ( frunze , sticle, cloturi sau diverse resturi , bucati de lemn , pamant printre armaturi etc.).

Nu se accepta distantieri din lemn in masa betonului atat la infrastructura cat si la lucrari de betoane la suprastructura .

Se planteaza armaturile flexibile si rigide din pereti si din stalpi , se monteaza armaturile flexibile din radier legandu- se cu sarma neagra fiecare intersectie , apoi se convoaca comisia de receptie pentru Faza Determinanta . Dupa efectuarea receptiei fazei determinante se toarna betonul armat din fundatii cu respectarea indicatiilor din codul de practica NE 012 in ceea ce priveste compactarea , pozitiile rosturilor tehnologice , masuri impotriva dilatatiei si contractiei .

Toleranta la trasarea fundatiilor in plan orizontal a axelor este de max. 10 mm , iar inainte de turnare se vor verifica axele , pozitiile , distantele si diametrele barelor logitudinale, etrierilor si mustatilor de armatura in conformitate cu detaliile de executie. Durata maxima de timp pentru care nu sunt necesare masuri speciale la reluarea betonarii este de 2 ore ; pentru o intrerupere mai mare de timp se va face pregatirea suprafetei rosturilor , constand in principal din asigurarea unui rost sicanat , curatirea si spalarea abundenta cu apa a suprafetei de beton vechi la adiacenta cu betonul nou si perierea cu peria de sarma .

Asigurarea conditiilor favorabile de intarire si reducere a contractiilor betonului se va face prin mentinerea umiditatii betonului in primele 3 zile dupa turnare , precum si prin protejarea contra insoririi cu prelate sau rogojini . Nu se va stropi cu apa la temperaturi exterioare mai mici de + 5 ⁰C . Nu se vor turna betoane la temperaturi mai mici de 0 ⁰C .

Imediat dupa turnarea placilor peste subsol ( cota -0.05 ), se va realiza hidroizolatia verticala pe peretii perimetrali ai subsolului , dintr - o membrana hidroizolanta ce prezinta agrementul tehnic , apoi catre exterior stratul de protectie a acesteia din zidarie de caramida in grosime de 12.5 cm , dupa care se vor realiza umpluturile exterioare din pamant argilos , udat si compactat mecanic in straturi de max. 20 - 25 cm grosime pana la atingerea unei greutati volumice de 1.95 t / m³ . 

F2. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE SI MONTAJ A ELEMENTELOR METALICE

Inainte de inceperea executiei constructorul trebuie sa faca o verificare amanuntita cu privire la :

planurile de axabilitate si detalii, schemele geometrice, cotele de executie, stabilitatea de transport si montaj.rezultate din executia elementelor din beton armat proprii cladirii.

Pentru executie se vor intocmi tehnologiile de prelucrare, asamblare, sudare si control tehnic.

Executia se va realiza cu respectarea stricta a proiectului, orice modificare impusa de situatia locala facandu-se numai cu avizul proiectantului.

F2.1 Materiale

Materialele folosite trebuie sa corespunda celor prescrise in proiect in ceea ce priveste certificatele de calitate si marcile de receptie, cu garantarea sudabilitati fizice a acestora.

F 2.2 Executia

Executantul constructiilor metalice va respecta cu strictete prescriptiile STAS 767 / 0 - 88 (Constructii din otel  - Conditii tehnice generale de calitate pct. 1.4.2.) intocmind o documentatie trehnica ce va cuprinde:

pregatirea si prelucrarea materialelor

tehnologii de sudare coonf. STAS 11400/1 - 88

tehnologii de asamblare a elementelor

program de control pe faze

indicatii de preasamblare, marcare, depozitare si transport.

F2.3 Sudura

Sudura va avea caracteristicile mecanice minime cerute pentru materialele pieselor ce se sudeaza si va fi executata numai la o temperatura a mediului ambiant mai mare de 5⁰ C, temperatura uscata.

F2.4 Tolerante

Tolerantele admise la uzinare sunt cele prevazute in STAS 273/94 (pct. 2.3.4.), L 10/95: STAS 767/0 - 88 si C 150 - 84, efectuandu- se incercarile prescrise si intocmindu- se documentatiile legale ce vor insotii furnitura la beneficiar.

F2.5 Transportul       

Manipularea , incarcarea, descarcarea si tranportul elementelor componente ale constructiilor metalice se va face astfel incat sa se evite producerea deformatiilor.

F2.6 Montajul

Pentru montaj, executantul va intocmi urmatoarea documentatie (conf. pct 1.4.3. STAS 767 / 0 - 88 si prevederile STAS 10103 - 76 ):

masuri privind depozitarea si transportul pe santier

masuri de organizare pentru preansamblare pe santier cu indicarea mijloacelor de transport si ridicat

verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impuse

pregatirea si executia imbinarilor de montaj

verificarea cotelor de montaj si ordinea de montaj

tehnologia de sudura conf. standardelor in vigoare

programul de control al calitatii montajului pe faze de montaj si final, precum si protectia anticoroziva conf. : HG nr. 273/94; L10/95; STAS 767/0-88 si C150-84.

F2.7 Conditii de exploatare

Dupa darea in exploatare, constructiile metalice nu vor fi supuse altor solicitari in afara celor inscrise in proiect.

In timpul exploatarii nu se va schimba destinatia constructiilor, cu modificarea structurii acestora.

Beneficiarul va face inspectii periodice cel putin odata pe an, iar in cazul supraincarcarilor accidentale (cutremure, incendii, tasari, explozii si vant cu intensitate foarte mare) se vor inspecta si deficientele constatate se vor remedia cu respectarea L 10 / 95 privind calitatea in constructii.

F2.8 Masuri de protectie a muncii

Unitatea de constructii-montaj, exploatare, revizie si reparatii, va elabora instructiuni proprii de protectia muncii specifice punctelor de lucru cu respectarea prevederilor din: Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996, norme generale de protectia muncii elaborate de Min. Muncii si Protectiei sociale impreuna cu Min. Sanatatii.

F2.9 Controlul si receptia finala

Controlul si receptia pe faze de lucrari precum si receptia finala, se vor face conform prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Receptia la terminarea lucrarilor si receptia finala se vor face in conformitate cu prevederile HG nr. 766 / 1997 "Regulament pentru asiguraea calitatii in constructii ".

• Intocmit sub indrumarea: