Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Arhitectura Qdidactic » bani & cariera » constructii » arhitectura PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL – influenta complexa asupra oamenilor, cladirilor si instalatiilor de ventilare si climatizare PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL – influenta complexa asupra oamenilor, cladirilor si instalatiilor de ventilare si climatizare PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL – influenta complexa asupra oamenilor, cladirilor si instalatiilor de ventilare si climatizare 1 PARAMETRII DE CALCUL AI AERULUI EXTERIOR. Factorii metereologici- temperatura si umiditatea aerului exterior, radiatia solara, viteza vantului, durata de stralucire, presiunea barometrica, gradul de nebulozitate- au o influenta complexa asupra oamenilor, cladirilor si instalatiilor de ventilare si climatizare. Ca factori climatici, prin actiunea lor de scurta durata, ei cer ca instalatia sa aiba o inertie redusa si functionarea elastica capabila sa modifice intr-un scurt timp parametrii aerului refulat corespunzator modificarii parametrilor aerului exterior pentru mentinerea confortului, iar ca parametrii climatici influenteaza sarcina termica si schema tehnologica a agregatului de tratare a aerului. Actiunea factorilor climatici se resimte: fiziologic:        alternante de perioade reci si calde grad de nebulozitate variabil                  stimulente pentru activitatea precipitatii si vanturi alternante              fizica si intelectuala cresterea gradului de nebulozitate reducerea duratei de stralucire        efecte daunatoare asupra reducerea radiatiei solare directe     sanatatii si activitatii cresterea numarului de zile cu ceata    tehnologic: -te, asociata cu gradul de izolare, de vitrare si orientare a cladirii determina marimea sarcinii termice debitul de aer marimea investitiei (instalatiei); -x, CO2 si alte particule contribuie la cresterea tex si impiedica racirea scoartei terestre noaptea; -presiunea barometrica intervine ca parametru de referinta in transfor- marile aerului umed deci trebuie introduse corectii de altitudine. Pentru dimensionarea instalatiilor de ventilare si climatizare este necesara definirea parametrilor climatici exteriori in functie de specificul instalatiei care presupune prelucrarea statistica si interpretarea inregistrarilor meteorologice cu luarea in considerare a unor frecvente de manifestare in functie de importanta obiectivului si genul de instalatie cu specificarea ca in domeniul climatizarii acestei frecvente sunt mai mici. Astfel : In cazul ventilarii mecanice sau V.N.O. se definesc pentru starea aerului exterior E() ce reprezinta si parametrii aerului refulat si prin preluarea de caldura perceptibila si/sau umiditate se limiteaza fie la fie la. Frecventa temperaturilor este mare si valorile si pot fi limitate in cazul acestor valori, pentru depasirea valorilor, limitele nu se mai pot mentine, fig. 1. In cazul climatizarii se stabileste de la inceput starea aerului interior din conditii de confort sau tehnologice prin ti si ji vizibil influentate de parametrii aerului exterior si se stabileste o stare a aerului refulat c necesara pentru mentinerea lui ti si ji. Pentru garantarea acestor conditii interioare se defineste o stare a aerului exterior E() pentru frecvente de aparitie mult mai mici, fig. 2. Fig. 1 Fig. 2 1.1. Situatia de vara maxima absoluta media maximelor lunare media maximelor zilnice temperatura medie lunara media minimelor zilnice media minimelor  lunare minima absoluta

Pentru dimensionarea instalatiei de ventilare si climatizare, e necesara definirea unei temperaturi medii, tem, a unei variatii diurne de calcul a aerului exterior, te, pentru intocmirea bilanturilor termice si a unei temperaturi exterioare de calcul t_ev pentru reprezentarea punctului de stare. Aceasta posibilitate a fost oferita prin prelucrarea si interpretarea statistica a inregistrarilor meteorologice pentru localitati din tara pe o perioada de cel putin 10 ani. Astfel se pot trasa 7 curbe ce definesc din punct de vedere a temperaturii clima unei localitati, fig. 3.

Fig. 3

Pentru instalatii de ventilare si climatizare aceasta figura evidentiaza necesitatea definirii temperaturii mentionate pentru cel putin doua perioade distincte: pentru perioada de vara, luna iulie si pentru perioada de iarna, luna ianuarie.

Pentru evidentierea frecventei de aparitie a diverselor valori t_e se defineste frecventa acestora:

(1)

N_te- numarul de zile din perioada analizata in care t_e>decat valoarea considerata;

N_t - numarul total de zile din perioada considerata.

obtinandu-se curbe clasate de forma din figura unde temperatura medie pentru frecventa de aparitie de 50% poarta numele de temperatura medie lunara, fig.

Fig. 4 Fig. 5

Variatia diurna a temperaturii aerului exterior este data de expresia:

(2)

Analiza inregistrarilor meteorologice arata diferente fata de relatia teoretica in sensul ca minimul se realizeaza in jurul orei 5 si maximul in jurul orei 15. Deci Dt= iar clopotul temperaturilor mai mari decat temperatura medie este mai pronuntat in intervalul 9-14, fig. 5.

relatie inscrisa in STAS 6648/2-1982.

in care : t_em -este temperatura medie zilnica in functie de localitate si grad de

asigurare sau frecventa de aparitie conform anexa 1;

c -coeficient de corectie al amplitudinii;

A_z-amplitudinea oscilatiilor amplitudinii de temperatura conform anexa 1.

Valorile produsului cA_Z sunt date in tabelul 1.

Pentru instalatii de ventilare mecanica:

t_e=t_ml+A_z (pentru frecventa de 50%)

Valorile de calcul din anexa 1 sunt in functie de gradul de asigurare si localitate.

Tabel 1 Valorile produsului cA_z

1.1.2. Umiditatea aerului exterior

Este necesara de definit pentru ca impreuna cu temperatura aerului exterior de calcul, defineste starea aerului exterior (t_ev,x_e).

Umiditatea relativa a aerului exterior prezinta pentru o localitate o variatie anuala, fig. 6 si o variatie diurna, fig. 7.

din inregistrarile meteo pentru o localitate la aceiasi ora este o dreapta de o anumita inclinatie, valorile x sunt maxime pentru iulie si minime inspre luna ianuarie. Pentru obtinerea valorilor de calcul au fost trasate doua curbe (drepte) in h-x a perechilor de puncte t_e,

Fig. 6 Fig. 7

Coordonatele punctelor 1 si 2 au urmatoarea semnificatie:

1: t₁-media valorilor temperaturilor maxime pentru luna iulie pe 10 ani,

j -media umiditatii relative din acele zile si ani si la ora 13⁰⁰;

t₂-temperatura medie de la ora 13⁰⁰ din zilele considerate cu temperaturi maxime luate in consideratie in fiecare an,

Fig. 8

Punctele 3 si 4 au aceleasi semnificatii cu mentiunea ca sunt valori pentru ora 19⁰⁰ constatandu-se ca aceste puncte de stare au continuturi de umiditate mai mari.

Cum la ora 19⁰⁰ instalatiile de climatizare sunt in functiune, pentru o anumita temperatura t_ev continutul de umiditate seva defini dupa curba 1-2 pentru instalatiile de ventilare mecanica sau VHO si dupa curba 3-4 pentru instalatiile de climatizare. Valorile de calcul sunt date in anexa 1 in functie de localitate si grad de asigurare.

1.1.3. Radiatia solara

Reprezinta factorul determinant in privinta marimii aporturilor de caldura Q_PE si Q_FE. Cunoasterea modului de variatie si stabilirea corecta a valorilor de calcul asigura o dimensionare rationala a instalatiei.

Din cantitatea de energie emisa in spatiu de catre soare, prin reactiile de transformare a H₂ in He ce au loc in masa sa, circa doua miliardimi ajunge pe Pamant ceea ce reprezinta la nivelul atmosferei 1,353 kw/m² cu abateri de datorita fenomenelor solare si % datorita variatiei distantei Pamant-Soare.

Valoarea radiatiei solare receptata la nivelul solului este mult mai diminuata de factorii perturbatori:

-retinerea in straturile dense a radiatiei cu l mica (raze x, g si ultraviolete);

-difuzia RAYLEIGH (reflexia luminii in toate directiile);

-absorbtia radiatiei ultraviolete in stratul de ozon;

-difuzia termica datorata prezentei particulelor de praf;

-absorbtia radiatiei de catre vaporii de apa, CO₂ si alte gaze triatomice emanate in atmosfera ceea ce duce la supraincalzire a straturilor de aer;

-reduceri importante datorita modificarii stratului de aer cauzata de axa inclinata a Pamantului, miscarea de rotatie si revolutie.

Fig. 9

Pentru lat.45^o nordica variatia de principiu este prezentata in fig. 9. Valoarea de calcul poate fi exprimata analitic de relatia:

(4)

fie tabele rezultate in urma prelucrarii inregistrarilor meteorologice.

I_m- intensitatea medie diurna pentru orientarea de calcul;

I_n-intensitatea radiatiei solare a celei de-a “n” armonici;

t- ora de calcul;

t- ora la care se realizeaza maximul

In STAS 6648/2-82 sunt indicate valori I_D si I_d pe cer senin (vezi anexa 2), pentru toate orientarile (media valorilor maxime pe 10 zile cele mai insorite din luna iulie). Valorile de calcul sunt diferentiate pentru calculul aporturilor de caldura prin elemente inertiale si inertiale.

I=a₁a₂I_D+I_d ; cu a₁- corectie de starea atmosferei si a₂- corectie de altitudine.

Pentru elemente neinertiale se lucreaza cu pentru orientarea de calcul.

1.1. Viteza vantului

Viteza vantului nu afecteaza sarcina termica a incaperilor de ventilare si climatizare prin faptul ca zilele puternic insorite, defavorabile pentru ventilare sunt caracterizate prin calm atmosferic.

. Situatia de iarna

1.2.1. Temperatura aerului exterior este necesara pentru intocmirea bilanturilor termice si reprezentarea starii aerului in diagrama h-x. Aceasta se va considera in conformitate cu STAS 1907/1997.

1.2.2. Umiditatea aerului exterior, necesara reprezentarii starii aerului exterior in h-x se va considera pentru toate localitatile din tara, j_e=80% sau in functie de temperatura exterioara de calcul.

1.2.3. Radiatia solara influenteaza marimea sarcinii termice numai in masura in care STAS 1907/1997 tine seama de aceasta (adaosurile de orientare).

1.2. Viteza vantului, spre deosebire de situatia de vara , iarna, viteza vantului poate influenta starea de confort prin marimea debitului de aer rece infiltrat. De aceea se recomanda, pentru inlaturarea acestui efect, ca functionarea instalatiilor de ventilare sa se faca in suprapresiune. De asemenea trebuie cunoscuta directia dominanta a vantului pentru stabilirea pozitiei relative a prizei de aer proaspat fata de gura de evacuare a aerului viciat.

2. Parametrii climatici interiori de calcul.

Parametrii climatici interiori conditioneaza direct confortul termic al unei incinte sau conditiile tehnologice pentru elaborarea unor produse sau chiar a calitatii acestora in cazul climatizarii tehnologice si constituie in acelasi timp ipoteze de baza in dimensionarea instalatiilor de ventilare si climatizare.

Parametrii ce se iau in considerare la instalatiile de ventilare si climatizare sunt: temperatura interioara de calcul, t_i (temperatura aerului interior); umiditatea relativa a aerului interior, _i; viteza de miscare a aerului interior, v_i si temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare, cu valori de regula diferite pentru cele doua perioade climatice distincte ale anului – perioada calda – vara si perioada rece – iarna.

2.1 Situatia de vara.

2.1.1. Temperatura interioara de calcul t_i.

Se defineste ca temperatura aerului masurata in centrul incaperii la inaltimea de 1,5 m de pardoseala, cu un termometru protejat impotriva radiatiei directe si intervine la reprezentarea punctului de stare, ca valoare de calcul pentru intocmirea bilantului de caldura si la stabilirea temperaturii aerului refulat pentru incaperi climatizate.

La incaperile social-culturale si administrative destinate pentru asigurarea confortului, temperatura interioara de calcul, t_i, se determina cu relatia:

t_i=10+0,5t_ev ⁰C (5.9)

in care: t_ev- temperatura de calcul a aerului exterior

La incaperi de productie, in care tehnologia reclama anumite conditii de microclima, se adopta temperatura interioara indicata pentru realizarea procesului tehnologic. In cazul in care procesul tehnologic se poate desfasura in cadrul unor intervale mai mari de temperatura se va adopta ca valoare de calcul temperatura cea mai apropiata de conditiile de confort termic.

Observatie: Daca temperatura interioara trebuie mentinuta strict intre anumite limite, care nu concorda cu conditiile pentru realizarea confortului termic, se pot lua masuri suplimentare pentru asigurarea conditiilor de munca celor ce supravegheaza procesul de productie, fie in sensul realizarii in spatii delimitate a conditiilor de confort, fie in sensul micsorarii timpului de lucru.

Cercetari recente fiziologice si tehnologice precizeaza din ce in ce mai mult valori pentru perechi de parametri interiori (de obicei t_i si _i), ca spre exemplu in cazul urmatoarelor procese tehnologice:

t_i,⁰C _i,%

- prelucrarea pieselor de precizie     24 45-50

- fabricarea si ajustarea pieselor de                20-24 45-50

precizie

- etalonarea si controlul aparaturii si 20 45-50

instrumentelor de precizie   

- asamblarea aparatelor de masura si control 20 50

- sectia de masini de tricotat perdele            262 652

din fibre poliamidice

2.1.2. Umiditatea relativa a aerului interior, _i.

Serveste impreuna cu temperatura la reprezentarea punctului de stare al aerului interior si are influenta deosebita asupra confortului, calitatii produselor si asupra unor procese tehnologice.

Valorile de calcul pentru instalatiile de climatizare sunt cuprinse in intervalul - _i=45 . 60%.

Din punct de vedere al confortului interior valoarea maxima a umiditatii relative este limitata insa in functie de temperatura aerului interior, pentru a se evita senzatia de zapuseala.

Totusi se mentioneaza ca sunt situatii (ex. industria usoara) cand se cer asigurate umiditati relativ mari pentru perioada de vara, care, desi defavorabile din punct de vedere al confortului, ofera posibilitatea de racire a aerului prin folosirea umidificarii adiabatice, procedeu avantajos, deoarece nu necesita prezenta in functiune a unei surse artificiale de frig.

2.1.3. Viteza de miscare a aerului interior, v_i.

Viteza de miscare a aerului interior accepta valori care in corelatie cu temperatura aerului interior si starea de efort fizic elimina senzatia de curent, constituind ipoteza principala pentru stabilirea vitezei in dispozitivele de introducere a aerului, deci implicit a determinarii suprafetelor lor.

La instalatii de climatizare se pot adopta urmatoarele valori pentru viteza aerului in zona de activitate (de lucru sau sedere).

2.1. Temperatura medie de radiatie a suprafetelor delimitatoare, t_mr.

Este dependenta de izolarea termica a elementelor ce delimiteaza incaperea spre exterior si mai ales de gradul de vitrare.

Valori apropiate de temperatura aerului interior, ceea ce presupune o izolare termica foarte buna si un grad de vitrare redus, conduc la micsorarea aporturilor de caldura din exterior ceea ce are drept consecinta reducerea debitului de aer necesar pentru ventilare si implicit reducerea cheltuielilor de investitie si in mod deosebit a celor pentru exploatare.

2.2. Situatia de iarna.

2.2.1. Temperatura interioara de calcul, t_i.

Pentru perioada friguroasa a anului valorile de calcul pentru instalatiile de climatizare nu sunt normate pana in prezent, la alegerea lor fiind indicat sa se tina seama de urmatoarele observatii:

I.         Valorile indicate pentru cladirile social-culturale in STAS 1907/2-80 corespund conditiilor de confort pentru incaperi incalzite.

II.       Temperatura aerului interior la climatizare este necesar a fi limitata inferior la +20 ⁰C, datorita urmatoarelor cauze:

lipsa totala a elementelor de incalzire (este stiut ca normele actuale nu permit prevederea pentru acelasi obiectiv a doua sisteme de incalzire) face ca temperatura medie de radiatie sa fie mai mica decat in cazul incaperilor incalzite.

limitarea inferioara a temperaturii aerului refulat (t_r15 ⁰C) ar conduce in unele situatii (ex. incaperi aglomerate) la solutia ca debitul de aer necesar sa fie mai mare iarna;

sub aspect economic nu apar costuri suplimentare, deoarece temperatura adoptata se asigura numai in conditiile folosirii incintei, corespunzator destinatiei sale, in restul timpului se asigura o temperatura de garda de +5 . 10 ⁰C, pentru a nu scadea prea mult temperatura superficiala pe fetele interioare ale elementelor de constructie.

2.2.2 Umiditatea relativa a aerului interior _i.

Se alege corespunzator conditiilor de confort sau in functie de cerintele procesului tehnologic similar cu situatia de vara, cu mentiunea ca valori de calcul mai mici ale acesteia conduc la reducerea consumului de energie termica necesar pentru perioada rece a anului.

2.2.3 Viteza de miscare a aerului interior, v_i.

Ramane de obicei aceeasi ca in situatiile de vara, instalatiile functionand cu debit constant.

In cazul instalatiilor cu debit de aer variabil, in perioada de iarna viteza de miscare a aerului interior scade, ceea ce are efecte favorabile asupra confortului termic realizat.

2.2. Temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare, _mr.

Structura elementelor de delimitare a incintei, mai ales spre exterior, trebuie astfel aleasa incat valoarea temperaturii medii de radiatie sa se incadreze in limitele de confort (corelata cu t_i).

Sunt de remarcat insa doua aspecte care ar putea provoca senzatii neplacute din punct de vedere fiziologic:

- senzatia numita radiatia rece “radiatia rece” provocata de suprafete mari vitrate, mai ales cand locurile de munca sau sedere se afla in imediata apropiere a acestora;

- senzatia de inconfort provocata de pardoseli reci, ce poate fi amplificata de natura materialului pardoselii, de durata de sedere si de circulatia intensa a aerului la nivelul acesteia.

Efectele neplacute pot fi combatute fie prin mijloace constructive – ecranarea ferestrelor la interior si termoizolarea mai buna a pardoselilor – sau de catre inginerul de instalatii, care trebuie prin amplasarea corpurilor de incalzire sau a dispozitivelor de introducere a aerului sa mijloceasca ridicarea temperaturii superficiale pe suprafata interioara a elementelor de delimitare spre exterior mai reci si sa adopte sisteme de introducere si evacuare a aerului care sa evite curentii de aer la nivelul pardoselii.

De asemeni, pentru incaperile cu elemente de inchidere spre exterior se recomanda prevederea unei instalatii de corpuri care sa asigure la nefunctionarea instalatiei de ventilare o temperatura de garda (cca. +5 . 10 ⁰C), care evita scaderea temperaturii superficiale pe fata interioara a acestor elemente. La incaperi cu grad mare de vitrare se poate adopta si solutia refularii unor jeturi de aer sub forma unor perdele in dreptul suprafetelor vitrate.

Parametrii climatici interiori de calcul pentru ventilarea mecanica

2.3.1. Situatia de vara.

2.3.1.1. Temperatura interioara de calcul t_i.

Pentru incaperile ventilate mecanic, conform prescriptiilor din Normativul I-5-79, temperatura interioara va fi:

t_it_ev+5         ⁰C (11)

unde:

t_ev – temperatura exterioara de calcul a aerului exterior.

Observatie: Aceasta prescriptie nu pune suficient in evidenta necesitatea limitarii cresterii temperaturii aerului interior la anumite valori, care sa asigure un nivel minim de cedare a caldurii pe cale perceptibila. Prescriptiile mai vechi si recomandari CAER prevedeau pentru incaperi ventilate mecanic sau natural, fara cerinte tehnologice speciale, limitarea acesteia la maximum +31 ⁰C pentru incaperi fara degajari importante de caldura, tocmai avand in vedere aspectul mai sus mentionat.

Normele generale de protectia muncii (NGPM), care desi inca in redactare provizorie reiau in mare parte prescriptiile Normelor republicane de protectia muncii (NRPM) prevad limitarea maximala a temperaturii aerului interior in functie de umiditatea relativa si de degajarea de caldura sub forma tabelului 2.

Tabelul 2. Limitele termice maxime admise la locurile de munca.

Aprecierea degajarii de caldura cedate se poate face si indirect, dupa tabelul 3. din aceleasi norme, in functie de intensitatea efortului fizic depus.

Tabelul 3. Degajarea de caldura in functie de intensitatea

efortului fizic, determinata de activitati profesionale.

2.3.1.2. Umiditatea relativa a aerului exterior, j_i

Valoarea umiditatii relative, in cazul ventilarii mecanice, rezulta odata cu determinarea starii aerului interior. Aceasta valoare este insa limitata maximal la 65%, fiind corelata in acelasi timp cu temperatura interioara maxima si cedarea de caldura a ocupantilor, conform tabelului 1.

2.3.1.3. Viteza de miscare a aerului interior, v_i.

Viteza de miscare a aerului interior, la ventilare mecanica, poate atinge si chiar depasi 0,5 m/s, conform prescriptiilor N.G.P.M., insa aceasta trebuie corelata cu temperatura adoptata pentru aerul interior. Sunt de asemeni valabile precizarile de 2.2.3.

2.3.1. Temperatura medie de radiatie a suprafetelor delimitatoare, t_mr.

Pe langa precizarile generale de la punctul 2.2. apar in unele situatii restrictii suplimentare referitoare la temperatura superficiala a unor suprafete calde, astfel incat nivelul radiatiei termice sa nu depaseasca limitele indicat in tabelul , in caz contrar fiind necesare masuri suplimentare de ecranare sau de prevedere a unor instalatii pentru dusuri de aer, ipotezele si metodologia de dimensionare a acestora nefiind obiectul prezentului indrumator.

Tabelul   Aprecierea nivelului radiatiilor calorice la locul de munca pe

baza senzatiei termice in zona cutanata expusa.

2.3.2. Situatia de iarna.

2.3.2.1. Temperatura interioara de calcul, t_i.

Pentru aceasta perioada se adopta valorile de calcul precizate in STAS 1907/2-80 cu observatiile de la punctul 2.2.1.

Normele generale de protectia muncii (NGPM), limiteaza insa minimal temperatura si respectiv maximal viteza de miscare a aerului interior, in functie dec efortul fizic depus sau cedarea de caldura a ocupantilor, conform tabelului 5.

Tabelul 5. Limitele termice minime si vitezele maxime admise la locurile de munca.

2.3.2.2. Umiditatea relativa a aerului interior, j_i

Se alege conform precizarilor de la punctul 2.2.2.

2.3.2.3. Viteza de miscare a aerului interior, v_i.

In cazul instalatiilor de ventilare mecanica este indicata solutia de utilizare a unui debit de aer mai mic iarna, ceea ce conduce atat la scaderea vitezei de miscare a aerului interior, cat si la cresterea temperaturii aerului refulat, ambele cu efecte favorabile asupra confortului.

2.3.2. Temperatura medie de radiatie a elementelor delimitatoare, _mr.

Sunt valabile toate precizarile de punctul 2.2.

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Arhitectura

Arhitectura Cadastru Casa gradina Desen Electrica Instalatii Protectia muncii

Referate pe aceeasi tema Helmut Hempel - despre spatiul deschis in constructia de biserici - arhitectura Cum sa construim fara riscuri. dispozitii legale referitoare la regimul prorpietatii imobiliare Instructiuni tehnice privind determinarea modulului de elasticitate dinamica al mixturilor asfaltice' ind. AND nr. 542-1998 Aparare de mal drept, parau Ialomicioara de Runcu in zona sala de sport, scoala nr.1, com. Runcu, jud. Dambovita PARAMETRII CLIMATICI DE CALCUL – influenta complexa asupra oamenilor, cladirilor si instalatiilor de ventilare si climatizare Consolidarea Cladirilor cu Materiale Pe Baza de Fibra de Carbon Arhitectura postbelica - teatrul national din craiova TEHNOLOGIA DE EXECUTIE - toparea inundarii terenurilor agricole sau gospodariilor amplasate in imediata vecinatate a paraului AND 553 - normativ privind executia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald, realizate din mixturi asfaltice cu bitum aditivat Caiet de sarcini - lucrari de asfaltare drumuri, proiectare inclusa in comuna gradistea

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.