Comunicare
Comunicarea si procese de grupComunicarea si procese de grup grupul = ansamblu de persoane interdependente grupul restrans (obiectul psihologiei sociale) = ansamblu de persoane (de la 3-4, pana la 25) care au posibilitatetea de a se percepe si de a interactiona in mod direct si care participa la o activitate comuna, gratie unui sistem de reguli si de norme formale sau informale De Visscher (1991) defineste 7 caracteristici ale grupului restrans: o unitate de timp si de loc (relativa proximitate si distanta interindividuala minimala) o ratiune de a fi si de a ramane impreuna un destin relativ comun formarea unei perceptii si a unei reprezentari a fiecaruia dintre membri despre ceilalti perceperea unei "grupalitati" de catre membrii grupului/ persoane exterioare interactiunea si comunicarea verbala/ nonverbala durata suficienta pt. o eventuala demarare a unui proces de institutionalizare 1. Curentul dinamic: contributia lui Kurt Lewin sistemul teoretic elaborat de Kurt Lewin referitor la functionarea psihologica individuala, se intemeiaza pe doua idei de baza: comportamentul unui individ/ grup este determinat de elementele care constituie mediul sau psihologic si social; obiectul trebuie intotdeauna raportat la situatie, la camp grupul constituie un tot, o organizatie, nu o adunare de indivizi 1.1. Functiile exercitate in grupuri grupurile sunt supuse unor forte externe (mediu) si interne (membri, natura interactiunilor), ce creeaza tensiuni, comportamente, functii: functia de productie - vizeaza realizarea obiectivelor, centrata pe sarcina functia de conservare - rol defensiv, asigura mentinerea grupului functia de facilitare - schimburile in grup, participarea si exprimarea tuturor membrilor functia de reglare - mentinerea echilibrului intern al grupului, reducerea conflictelor grupul poseda energie potentiala finita, pe care trebuie s-o imparta intre functia de productie si cea de conservare indivizii sunt determinati de grup, si nu invers 1.2. Leadership-ul in grupuri liderul = persoana care permite la un moment dat grupului sa-si rezolve nevoile dominante nu exista un lider innascut, ci unul care corespunde campului psihologic al grupului fenomenele de leadership trebuie analizate ca functie, si nu ca statut, intrucat se inscriu in dinamica grupului situatia optima este cea in care se poate vorbi de seful-lider
lupta pt. leadership rezulta din conflictul generat de posibilitatea de a alege intre mai multe nevoi, sau mai multi indivizi care se ocupa de aceeasi nevoie situatia liderilor complementari 2. Curentul interactionist grupul = suma interactiunilor care se dezvolta in interiorul sau → exclude ideea de totalitate, de influenta a mediului social/ ideologic etc. interactionismul simbolic (Goffman, 1973, Thomas & Znaniecki, 1918) = interactiunea pe care se intemeiaza relatia sociala, interactiunea subiect-relatie 3. Curentul psihanalitic Freud - procesele inconstiente sunt elementele de baza, motoarele dinamicii grupurilor grupul functioneaza in acelasi mod ca si aparatul psihic individual (poseda un sine, eu, supraeu, eu ideal) fenomenul fundamental care-i permite grupului sa se constituie este de natura arhaica si reprezinta atasamentul si identificarea membrilor grupului cu seful, avand astfel cu totii un element comun Redl (1965) - crearea unui grup rezulta din reactiile emotionale (pozitive/negative) pe care le genereaza in cadrul grupului persoana centrala
dubla activitate in grup: constienta, la nivelul realizarii sarcinilor → corespunde grupului de munca inconstienta, determinata de fantasme, priveste relatiile afective → grupul de baza viata grupului este determinata de coexistenta a doua sisteme: sistemul obiectiv, manifest sistemul afectiv, simbolic, implicit/ inconstient mentalitatea de grup joaca rol de referent al contextului grupal, indivizii aflati in situatia de grup fiind determinati sa se asocieze pe baza a trei scheme: dependenta - nevoia de sustinere, ajutor, siguranta cuplarea/ pairing - cautarea unei "compliniri" atacul-retragere/ fight-fly - perceperea unui pericol, reactia prin lupta/ fuga importanta fantasmelor in grupuri - grupul este trait de membrii sai la modul imaginar, activandu-se spaime si dorinte stravechi
M. Klein - dubla dimensiune a grupurilor: fantasmatica, simbolica grupurile nu sunt influentate doar de forte reale, ci si de factori reali/ fantasmatici trei tipuri de notiuni clarifica geneza si functionarea imaginarului grupal: grupul functioneaza asemenea unui vis - spatiu de implinire a dorintelor interzise iluzia grupala - a substitui eului ideal individual, un eu ideal comun pt. a evita pierderea statutului de individ specific in marea masa aparatul psihic grupal- crearea unui eu grupal, formarea unei figuri unice a grupului 4. Cercetari asupra fenomenelor de grup 4.1. Stiluri de leadership si procese de grup 1939-1940 - cercetarea lui Lippit & White in urma careia s-au definit 3 tipuri de leadership: Leadership autoritar - decizii luate numai de lider, fara a fi justificate, pe baza unor criterii necunoscute; seful ramane in afara grupului, intervenind ocazional pt. a canaliza munca; domina comportamente apatice/ obosite Leadership democratic - deciziile sunt rezultatul unor discutii, expliciteaza si justifica judecatile, ofera posibilitati de alegere, seful incearca sa se integreze in viata grupului; performanta atinge un nivel inalt, este stabila, satisfactia membrilor este ridicata Leadership laisser-faire - comportamentul pasiv al sefului; performanta scazuta, lipsa de coeziune, comportament agresiv consecintele stilului de conducere depind de doi factori esentiali: adaptarea la sarcina, adaptarea la grup (liderul este acela care se adapteaza cel mai bine la valorile grupului) 4.2. Devianta, respingere si comunicare in grupuri 1965 - Schachter (comunicarea = mecanismul prin care se exercita puterea) efectueaza un studiu pe 4 grupuri coezive/non-coezive, cu sarcina pertinenta/non-pertinenta, avand fiecare 3 tipuri de indivizi "complici" pe langa ceilalti "naivi": conformistul, oscilantul, deviantul s-a constatat ca in cazul grupurilor coezive se exercita o presiune de uniformizare asupra deviantului, fiind exclus daca nu isi schimba opiniile conform celor ale grupului; excluderea nu se intampla si in cazul grupurilor non-coezive, sau cu sarcina non-pertinenta 4.3. Coeziunea in grupuri coeziune = totalitatea campului de forte care au ca efect mentinerea impreuna a membrilor unui grup si rezistenta la fortele de dezintegrare (Festinger, 1950) coeziunea rezulta din fortele care se exercita asupra grupului, este cu atat mai mare cu cat fortele pozitive sunt mai importante si creste in cazul in care grupul dezvolta un sistem de reglare si actiune asupra fortelor negative este puternica in functie de adeziunea la scopurile si sistemul de norme ale grupului 1966, Maisonneuve identifica doua categorii ale factorilor de coeziune: factorii de ordin socioafectiv si factorii de ordin operator si functional consecinte ale coeziunii: moralul, imaginea de sine a grupului, creativitate etc. 4.4. Schimbarea sociala in grupuri 1947, Lewin realizeaza o cercetare prin care sa poata modifica starea cvasi-stationara = corespunde unui echilibru de forte egale si opuse, care genereaza o rezistenta la schimbare pt. a produce schimbarea este necesara modificarea campului de forte existent in urma unor discutii in grup, Lewin ajunge la concluzia ca obisnuintele unui grup sunt mai simplu de modificat decat cele ale unui individ separat intrucat dispare teama de ruptura in raport cu normele grupului, iar animatorul poate raspunde imediat la rezistentele acestuia totusi, participarea colectiva se poate lovi de reticente, de teama de manipulare/ mobilizare, de refuzul ideologic de a colabora
|