Interactiunea planta-animal - factorii care influenteaza defolierea

Prezenta animalelor pe o pajiste are efecte importante asupra functionari covorului vegetal: defolierea, calcarea, dejectiile sunt elemente ce trebuiesc luate in seama pentru a intelege modificarile covorului vegetal.

Interfata planta-animal poate fi perceputa ca o continua interactiune intre erbivore si covorul vegetal. Structura vegetatiei (masa, inaltime, compozitie), va influenta defolierea de catre animale, care la randul lor, vor, determina starea covorului vegetal pasunat. Astfel, pentru un covor vegetal, este de dorit sa orientam evolutia sa prin modurile de folosire (Carrere, 1999).

1.Factorii care influenteaza defolierea

Pentru a intelege mecanismul de defoliere trebuiesc analizati mai intai factorii ce determina defolierea si anume: tipul de animal, modul de exploatare, incarcatura cu animale.

Impactul defolieri asupra functionarii covorului vegetal il vom aborda pe baza influentei variabilelor de stare asupra modalitatilor de defoliere.

Influenta tipului de animal.

Pasunatul implica utilizarea animalelor care vor exploata in mod direct resursele de iarba, ce le sunt puse la dispozitie. Din acest punct de vedere ierbivorele considerand aici si pe cele salbatice sunt extrem de variate.

Animalele domestice executa pasunatul de o maniera definita in functie de parametri de ordin:

- anatomic (talia muscaturii, anatomia buzelor si a limbii, dispozitia dintilor);

- comportamental (metoda de pascut);

- genotipic si fiziologic (gestante, de lapte, in crestere).

Pe ansamblul lor acesti parametri influenteaza nevoile energetice ale animalelor in legatura directa cu pasunatul, cu resursele herbacee ce le sunt puse la dispozitie.

Din punct de vedere anatomic exista mai multe tipuri de prelevare a ierbii. Bovinele efectueaza un pasunat prin retezarea ierbii, strat dupa strat, ovinele pasc, din contra, prin smulgerea vegetatiei in smocuri mici, ajungand astfel la nivelul cel mai de jos al vegetatiei. Altfel spus capacitatea de triere a animalelor este diferita in functie de specie, bovinele avand capacitatea de triere cea mai scazuta.

Analiza bolului alimentar releva diferente mari intre specia de animale, dar si intre tipurile de animale ale aceleasi specii. In tabelul 12.5. este exemplificata aceasta afirmatie prin pasunatul unei pajisti compuse din graminee si trifoi alb (Hughes si colab., 1984, citat de Matches, 1992).

Tabel 12.5.

Compozitia dietei alimentare in functie de specie si tipul de animal

(Hughes si colab., 1984).

Din punct de vedere comportamental, mediul care inconjoara animalul va influenta destul de mult spiritul agresor al acestuia. De exemplu in parcelele cu iarba de talie mica, animalele au tendinta de a grupa de-a lungul gardurilor. Aceste aspecte etologice pot conduce la aparitia unei vegetatii heterogene sau in mozaic.

Influenta modului de exploatare

Modul de exploatare al unei pajisti este diferit prin frecventa prelevarilor la care este supus covorul vegetal. Utilizarea unui anumit mod de exploatare sau a altuia, are repercusiuni importante asupra compozitiei botanice cat si asupra morfologiei speciilor vegetale.

Dupa cum am mai specificat sistemele de pasunat in practica constau in:

- pasunatul continuu (sau pasunatul nerational) = prezenta continua a animalelor in parcela;

- pasunatul rotativ, ciclic (sau pasunatul rational) = alternanta dintre perioada de pasunat si cele de regenerare.

In cazul pasunatului continuu defolierea modifica starea covorului vegetal. Vegetatia se adapteaza la defoliere printr-o mare plasticitate la nivel de unitate vegetala, dar si prin dinamica de vegetatie respectiv cresterea numarului de indivizi, (figura 12.5; dupa Hunt, 1989).

Fig.12.5.Variatii sezoniere ale densitatii tulpinilor de raigras peren in functie de trei tipuri de pasunat (Hunt, 1989).

In cazul pasunatului continuu, gramineele infratesc liber, deoarece competitia pentru lumina este redusa ca urmare a consumului repetat al ierbii, care mentine covorul vegetal deschis (talia mica a plantelor pasunate permite patrunderea lumini pana la baza plantelor). In cazul pasunatului rational, regenerarea plantelor antreneaza o alta atitudine a covorului vegetal, ca urmare a competitiei pentru lumina (baza plantelor va fi umbrita).

Influenta incarcaturii cu animale

Este un instrument util de folosire pentru crescatorul de animale, deoarece ii permite sa ajusteze incarcatura de animale in functie de cantitatea de iarba disponibila. Importanta unei incarcaturi corecte de animale pe pasune este relevata de multe experiente efectuate in tara noastra (Dumitrescu si colab., 1979; Moisuc, 1991). Pentru stabilirea incarcaturi corecte se calculeaza capacitatea de pasunat, respectiv numarul de animale ce pot pasuna pe unitatea de suprafata.

Determinarea capacitatii de pasunat (CP), exprimata in UVM/ha se face cu urmatoarea formula:

CP=

unde: P_R= productia reala

N= necesarul de biomasa/ciclu de pasunat/UVM

Efectele capacitatii de pasunat sunt identificabile in morfologia plantei, densitatea organelor, compozitia botanica a pajistii (Carrere, 1999). Astfel, la o incarcatura mica de animale, oferta de iarba este net superioara cerintelor animalelor. Se ajunge la acumulare de biomasa. Iarba neconsumata va imbatrani antrenand degradarea calitatii furajului. Vegetatia se va heterogeniza rapid.

Aceste inconveniente dispar odata cu cresterea incarcaturii de animale, insa, atentie, se poate ajunge la suprapasunat care va antrena degradarea vegetatiei parcelei cat si a solului.

Pentru intelegere vom exemplifica prin influenta intensitatii de pasunat asupra structurii covorului vegetal analizata separat pentru graminee exprimata in tulpini/m² si leguminoase exprimata in lungimea stoloni pe m² (Curlle si colab., 1985). Astfel, intr-un covor vegetal de Lolium perenne supus unor intensitati diferite de pasunat, numarul maxim de tulpini/m² este la o incarcatura de 45 miei/ha, fiind corelat pozitiv cu incarcatura de animale din decursul sezonului de pasunat (fig.12.6.).

In ceea ce priveste evolutia stolonilor raportata in m/m² in functie de incarcatura cu animale la hectar putem concluziona urmatoarele:

- numarul mediu 25 miei/ha, mentine dezvoltarea stolonilor constanta pe intregul sezon de pasunat;

- numarul maxim 55 miei/ha, determina cele mai scazute valori ale dezvoltarii stolonilor.

Se constata astfel o corelatie negativa intre numarul de animale la hectar si lungimea stolonilor pe parcursul sezonului de pasunat (fig.12.7.).

Privire asupra relatiei iarba-animal

Dupa Lemaire (1987), intr-un sistem pasunat, fluxul de materie si cel de energie sunt influentate de intregul complex de factori ce intervin in relatia sol-planta-animal.

Dar dupa cum arata Carrere (1997), apare o noua relatie, acea iarba-iarba, apreciata din punct de vedere al competitiei interspecifice, integrand particularitatile fiecarei specii. Urmatorul nivel al interactiunii este relatia planta-animal care se refera la selectia alimentara facuta de o specie sau alta.

Fig.12.6.Evolutia densitatii la raigrasul peren in cursul sezonului de vegetatie in functie de incarcatura cu animale (Curll si colab., 1985).

Fig.12.7.Evolutia densitatii de stoloni (m/m²) la trifoiul alb in cursul sezonului de vegetatie in functie de incarcatura cu animale (Curll si colab., 1985).