Nevoile mereu crescande ale economiei mondiale pun, pe de-o parte, problema sporiri necontenite a cantitatilor de produse de natura animala, iar pe de alta parte, problema obtineri cat mai ieftine a furajelor, de aceasta fiind legat in primul rand economicitatea produselor animaliere.

Practicarea pastoritului de milenii demonstreaza avantajele certe ale hraniri animalelor pe pasune, si anume:

- iarba folosita prin pasunat constituie cel mai ieftin sistem de furajare a animalelor;

- pasunea ofera un furaj fraged, suculent, usor digestibil, parfumat, cu gust placut ceea ce face sa fie consumata cu placere de catre animale;

- iarba este bogata in substante nutritive, proteine si saruri usor asimilabile;

- prin miscare in aer liber, sub actiunea razelor solare, corpul animalelor se dezvolta armonios, animalele devin mai productive si dau urmasi mai vigurosi.

Aceste avantaje, in special cele care se refera la valoarea nutritiva, sunt variabile, intrucat particularitatile legate de compozitia chimica si gradul de consumabilitate a ierbii este influentat de o serie de factori legati de: compozitia floristica, compozitia chimica a solului (Ca, P, microelemente), umiditatea solului, regimul de temperatura si precipitatii.

Astfel, o compozitie floristica corespunzatoare (compozitie influentata la randul ei de o serie de factori) sporeste consumabilitatea si digestibilitatea ierbii, pe cand o compozitie necorespunzatoare face ca atat consumabilitatea cat si digestibilitatea sa scada.

In medie se poate considera ca 100 kg SU din iarba de pasune contine 6,5 kg proteina digestibila si 65 UN. In cazul unor amestecuri bune se poate ajunge pana la 10 kg proteina digestibila si 100 UN (UN – unitati nutritive),

Capacitatea de valorificare a unei pasuni este in functie de doi parametri: vegetatia pasuni si specia (rasa), de animale care o folosesc.

Cand vorbim de vegetatia pasuni nu facem referiri doar la compozitia ei floristica ci si la faza fenologica din timpul folosiri pasunii. Se cunoaste faptul ca plantele tinere, fragede, pe langa faptul ca sunt mai cu placere consumate de catre animale, au mai multa proteina cu un grad de digestibilitate mai ridicat si putina celuloza.

Modul cum influenteaza data folosiri pasuni, continutul in proteina, celuloza si digestibilitatea proteinei sunt redate in tabelul 1. Printre principalele avantaje ale folosirii ierbii de pe pajisti se inscrie si faptul ca pasunea reprezinta cea mai ieftina sursa de hrana pentru animale, iarba frageda obtinandu-se la un pret de cost mai redus decat oricare alt furaj.

Tabel 1.

Procentul de S.U. si digestibilitatea proteinei in functie de data folosirii pasunii

(dupa Moisuc, 1990)

1.1.Sisteme de folosire a pasunilor

Diferitele sisteme de pasunat pot fii impartite in doua categorii: pasunatul nerational, liber sau continuu si pasunatul rational sau rotativ.

Pasunatul liber, este sistemul de pasunat practicat din cele mai vechi timpuri, fiind un sistem extensiv. Conform acestui sistem, animalele sunt lasate libere sa pasca pe pasune din primavara pana in toamna. Grija ciobanilor se rezuma doar in a duce animalele la adapat, de a le mulge si de a veghea ca ele sa nu se raneasca sau rataceasca.

In timpurile mai vechi, cand numarul de animale de pe pasune era mic, acest sistem era bun si economic. Acum, cand numarul de animale sporeste, sistemul nu se mai dovedeste corespunzator din mai multe motive:

- necalculandu-se numarul de animale ce pot pasuna pe o anumita tarla se ajunge la situatia ca pasunea sa fie supraincarcata sau subincarcata;

- in cele mai multe cazuri nu se aplica lucrari de ingrijire in mod corespunzator, animalele stand tot timpul pe pasune;

- putand pasuna ce vor, animalele nu consuma speciile necorespunzatoare, ca atare acestea formeaza seminte si deci se inmultesc, ducand inevitabil la imburuienarea pajisti;

- pe terenurile in panta, prezenta continua a animalelor duce la distrugerea stratului de telina si la declansarea gravelor fenomene de eroziune a solului;

- pasunatul continuu, deci si pe vreme umeda, duce la batatorirea solului, la formarea de gropi si musuroaie, toate culminand cu aparitia unor conditii necorespunzatoare de viata pentru plantele valoroase si in consecinta acestea dispar.

O varianta a acestui pasunat, aplicat in tara noastra si care constituie de fapt o incercare de rationalizare, este aceea de a conduce turma pe un anumit drum, care de obicei este modificat, astfel incat animalele nu stau in loc ci pasuneaza pe locuri diferite si in aceeasi zi ori in zile diferite.

O alta varianta a pasunatului liber este pasunatul in front, pasunat ce se aplica in special cu ovinele. In acest caz pastorul sta in fata turmei si pe masura ce se consuma iarba aceasta inainteaza.

Pasunatul rational sau rotativ, are ca principiu impartirea pasuni in tarlale. Este o metoda intensiva. Se practica in toate tarile cu agricultura avansata. Desi principiile generale ale aplicarii acestui tip de pasunat sunt cunoscute, se fac inca cercetarii care sa duca la perfectionarea acestui sistem.

Principiul de baza al pasunatului rational consta in impartirea pasuni in tarlale, pasunarea unei tarlale un anumit timp dupa care se trece pe o alta tarla. Deci, esenta acestei metode, consta din limitarea timpului cat stau animalele pe o tarla, corelata cu posibilitatea plantelor de a se reface pana cand animalele vor reveni pe tarla.

Avantajele acestui sistem de pasunat sunt numeroase. Cele mai importante sunt:

- se limiteaza timpul petrecut de animale pe un anumit teritoriu;

- sporeste productia pasunilor ca urmare a faptului ca plantele dupa folosire au un timp pentru refacere;

- ciclurile de pasunat determina o mai mare uniformizare a productiilor in decursul perioadei de vegetatie;

- inlaturarea pasunatului selectiv prin faptul ca animalele sunt obligate sa consume toate speciile adica atat cele valoroase cat si cele nevaloroase, ceea ce face ca procentul de buruieni sa se reduca si deci sa se imbunatateasca compozitia floristica a pajisti;

- folosirea uniforma a intregi suprafete de pasunat nemaiexistand suprafete subpasunate (cu plante nevaloroase), sau suprapasunate (cu plante valoroase);

- sporeste gradul de consumabilitate a plantelor;

- posibilitatea aplicari lucrarilor de imbunatatire a pajistilor, de aplicare a ingrasamintelor, de irigare, etc.;

REFERAT: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere) REFERAT: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE)

- nestationand pe acelasi loc animalele nu distrug telina si in consecinta nu se declanseaza fenomene erozionale;

- obtinerea unor productii mai mari la animale (lapte, carne) prin faptul ca au la dispozitie tot timpul furajul in cantitatea si de calitatea corespunzatoare;

- prevenirea imbolnaviri animalelor de boli parazitare, pentru ca in intervalul de 25-30 de zile cat animalele lipsesc de pe tarla, ouale si larvele parazitilor sunt omorate de actiunea razelor solare;

- posibilitatea grupari animalelor pe categorii omogene, ceea ce prezinta mari avantaje din punct de vedere tehnic, economic, organizatoric.

Pentru aplicarea pasunatului rational tarlalizarea trebuie insotita de un complex de masuri legate de sporirea productiei de iarba, combaterea eroziuni, pentru ca in caz contrar numai impartirea in tarlale nu-si gaseste justificare economica.

In cadrul acestui sistem de pasunat exista mai multe variante.

Pasunatul dozat, consta din atribuirea unor portiuni de iarba delimitate prin gard electric, portiuni a caror suprafata este calculata in functie de productie si numar de animale, de asa maniera, incat sa se asigure hrana pentru o zi sau jumatate de zi. Astfel la bovine aceasta suprafata este de 100-300 m² pe cap in functie de productie si perioada pasunatului.

Pasunatul dozat se poate executa si fara impartirea pasuni in tarlale, cand se folosesc garduri electrice mobile de forma patratica sau dreptunghiulara. Un astfel de pasunat nu poate fi aplicat decat pe pajisti productive intrucat, altfel, suprafata delimitata pentru un animal ar fi prea mare.

Pasunatul cu portia sau in fasii, consta din asezarea animalelor in aliniament, atribuindu-se fiecarui animal o latime corespunzatoare speciei din care provine (fiind de exemplu la 1,5-2 m/vita mare), pe o fasie in latime de 0,5-2 m, delimitata cu gard electric, care se deplaseaza pe masura ce animalele pasunand au consumat intreaga masa vegetativa.

Acest sistem mai are varianta de a incadra animalele intre doua garduri electrice limitand astfel total deplasarea animalelor.

O alta metoda este folosirea ierbii la iesle. Desi nu este o metoda de pasunat propriu-zisa ea se incadreaza tot in cadrul acestui sistem, intrucat deosebirea consta doar in faptul ca nu animalele se deplaseaza la hrana ci hrana la animale. Pentru a se realiza acest lucru, cand iarba ajunge la 25-30 cm inaltime ea se coseste (odata sau de doua ori pe zi), si este transportata si administrata imediat animalelor.

Aceasta metoda necesita un consum relativ mare de energie: cosit, incarcat si transportat, sistemul prezinta avantajul folosirii in masura mai mare a ierbii de pe pasune (tabelul 2.).

Din datele cuprinse in tabel se constata ca in privinta pierderilor inregistrate, folosirea ierbii la iesle prezinta cele mai mari avantaje.

Folosirea ierbii la iesle prezinta si avantajul ca animalele consuma mai putina energie prin miscare, deci posibilitatea de a realiza sporuri zilnice superioare, dar care nu este intotdeauna compensata de energia consumata pentru aducerea hranei.

Tabel 2.

Pierderile inregistrate la diferitele metode de folosire a ierbii de pe pasune (Moisuc, 1991).

Toate variantele de pasunat rational nu pot fi aplicate decat pe pajistile imbunatatite (folosirea ierbii la iesle numai pe pasunile nivelate), pe pasunile semanate sau cand se pasuneaza culturi furajere.

Aceste metode de folosire a ierbi, daca se aplica continuu, duc la imbunatatirea compozitiei floristice a pajistilor, in primul rand prin faptul ca se elimina din pajisti ierburile nevaloroase, care se inmultesc prin seminte. Dar, in acelasi timp, sunt afectate si plantele valoroase care se inmultesc prin samanta. Pentru a preintampina astfel de efecte negative, este necesara introducerea asa-numitei rotatii a pasunilor.

Principiul acestei metode consta in schimbarea periodica a modului de folosire a pasunii, in sensul alternari cositului cu pasunatul. Astfel ca, intr-un an, pe unele tarlale se va practica pasunatul, iar pe altele cositul, urmand ca in anii urmatori situatia sa se inverseze (tabelul 3.).

Tabelul 3.

Un sistem de rotatie a pasunii

In acelasi timp si cositul trebuie facut la epoci diferite de la inspicat pana la formarea semintelor pentru a putea avea loc procese de autoinsamantare.

Rotatia pasunilor, daca e insotita de unele lucrari de ameliorare a pajistilor, duce la o imbunatatire evidenta a lor, pe de o parte, iar pe de alta parte, alternanta cosit-pasunat face ca sa dispara diferenta dintre cele doua categorii clasice de pajisti-pasuni si fanete.

Folosirea rationala a pasunilor, impletita cu o serie de masuri de imbunatatire a pajistilor au ca efect sporirea productiei de iarba, imbunatatirea compozitiei floristice, deci o marire a valorii economice a unitatii de suprafata.

Pentru a ilustra influenta modului de pasunat asupra structurii covorului vegetal vom prezenta diferentele morfologice ale unei plante de Trifolium repens supuse celor doua sisteme de pasunat continuu si rotativ (fig.1.).

a.        b.

Fig.1.Dezvoltarea unei plante de Trifolium repens supuse pasunatului rotativ (a), si continuu (b), (Carrere, 1999)

Diferentele morfologice reprezentate in figura precedenta, ca urmare a influentei celor doua sisteme de pasunat asupra lui Trifolium repens se regasesc si in dezvoltarea diferita a stolonilor, principalul mod de reproducere al acestei plante (tabelul 4.).

Exista o alta categorie de masuri absolut obligatorii pentru asigurarea unui pasunat rational. Aceste masuri sunt legate de determinarea productiei pasunilor, (tema dezvoltata intr-un capitol precedent), de interactiunea planta animal, de tehnica pasunatului, de executarea unor lucrari inainte si in timpul pasunatului, lucrari ce vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

Tabel 4

Diferentierea dezvoltari stolonilor la Trifolium repens in cazul celor doua sisteme de pasunat