Tehnologia cresterii puilor pentru carne pe asternut permanent

Tehnologia cresterii puilor de carne pe asternut permanent este preponderate si se desfasoara,in principal,in fermele de productie ale complexelor avicole integrate.Complexele sunt organizate pe formatiuni de hale,in vederea aplicarii principiului popularii si depopularii totale.

Adaposturile sunt reprenzetate prin hale fara ferestre,avand dimensiunile de 100 m lungime si 18,4 latime,cu suprafata utila de 1600 m² .In general, se am plaseaza in formatiuni de doua randuri, cu distanta de 50 m intre randuri si 7 m intre adaposturi.Fluxul tehnologic se desfasoara pe perioade de cate 49-56-63 zile,ritmicitatea fiind asigurata de periodicitatea lunara a popularii si depopularii halelor pentru tineet si a halelor pentru adulte  din fermele de reproductie.Prin respectarea vidului sanitary se reuseste ruperea ciclului evolutiv al germenilor patogeni si repopularea in spatii practice neinfectate de effective din seria anterioara.

Dupa istalarea asternutului se formeaza tarcurile ,in care se aseaza tavitele de furaje si adapatorile manuale.Cu 24 ore inaite de populare se verifica fuctionalitatea instalatiilor, se incalzeste adapostul,se asigura furajul si apa.

Puii de o zi vor fi transportati de la statia de incubatie imediat dupa terminarea ecloziunii,uscarii pufului si sortarii in cutii speciale din carton sau din material plastic.

Transportul se face cu mijloace speciale,dupa o verificare prealabila a condotiilor de microclimat(temperatua).

Demarajul puilor pentru carne se face in spatii reduse,echipate cu eleveuze si utilaj pentru hranirev si adapare.Tarcul,confectionat fin PFL,trebuie sa aiba o forma circulara si se monteaza la o sistanta cuprinsa intre 0.6-1,0m de la marginea eleveuzei.O hala este populate cu circa216000 pui,revenind o densitate de 12-13 pui/m² .

La introducere puilor ,temperature sub eleveuze,va trebui sa ajunga la 34-35°C,iar in mediul am biant la 25-26°C.Apa va fi pusa cu 2-3 ora inaintea sosirii puilor.Furajul se administreaza o data cu introducerea puilor,pentru a fi proaspat.Regimul de lumina este de 23 ore pe intreaga perioada de crestere.

In primele 3 zile se aplica tratamentul antistres.Vaccinarea antipseudopestoasa se deruleaza pe perioadele 8-10, 23-24 si 48-50 zile, cu vaccine La Sota (apa, aerosoli, conjunctival).Ultima vaccinare trebuie aplicata cu 7 zile inainte de livrare.La fiecare vaccinare se intervine antistresant cu Stresol 10 g +2ml colina la 10 litri apa.

Cresterea si finisarea puilor de carne.Utilajul din hala trebuie calculate in asa fel, incat sa se asigure un hranitor tranconic la 40-50 pui si o adapatoare circulara la 100 pui.Inaltimea utilajului se va mentine, in functie de dezvoltatea puilor, la nivelul spatelui acestora, in asa fel incat puii sa poate circula pe sub utilaje fara sa sufere traumtatisme sis a-si deprecieze carcasa, precum si pentru a se preintampina risipa de furaje.Distanta dintre utilaje trebuie reglata la 50 cm, pentru ca puii san u se jenezed reciproc, iar frontal de hranire si adapare sa fie folosit in totalitate.Realizare performantelor prevazute in cresterea puilor pentru carne sunt conditionate, pe lanag furaje, adapare, stare de sanatate si microclimatul din hale.

Temperatura este prezentata in tabelul

Umiditatea trebuie sa fie mai sczuta in prima peroada de viata si mai mare in a doua perioada de crestere.Trebuie evitate atat umiditati prea mari, cat si umiditati prea scazute.

Curentii de aer.La temperaturile situate in zona confortului termic, curentii de aer nu influenteaza negative sanatatea puilor.La temperature mai scazute, viteza curentilor de aer nu trebuie sa fie mai mare decat cea arata in tabelul

Factorii chimici ai microclimatului.Concentratia amoniacului nu trebuie sa depaseasca 0,02%.Hidrogenul sulfurat este admis in concentratie de 0,01%, iar bioxidul de carbon in concentratie de 0,5-0,6%.

Tehnologia de crestere a puilor pentru carne in baterii

Cresterea puilor pentru carne in baterii este o tehnologie mai recenta, dar se aplica pe scara din ce in ce mai larga in tara noastra.Este o tehnologie de crestere superioara, datorita principalelor avantaje pe care le are:

-venituri suplimentare datorita cresterii numarului de capete pe unitatea de suprafata, marirea numarului de serii pe an, lipsa asternutului;

-controlul mai efficient al unor boli (coccidioza);

-valorificarea mai buna a furajelor, ca urmare a miscarii limitate a puilor;

-productivitatea muncii mult marita.

Singurul dezavantaj este incidenta depreciarii carcaselor, respectiv bursitele sternului si hematoamele subcutanate.

In present sunt folosite 3 tipuri de baterii:

-bateria piramidala pe 4 niveluri BP4;

-bateria pentru puii de carne pe 4 niveluri BPC-4;

-bateria universala pentru puii de carne cu 3 niveluri BU-3C.

Bateria piramidala pe 4 niveluri BP-4 este cel mai perfectionat sic eel mai recent tip introdus in exploatoare; este conceputa si fabricate sub licenta romaneasca.Furajarea se realizeaza prin transportoare cu lant.Jgheabul de furjare este construit de asa maniera incat permite usor accesul puilor la furaje, evita risipa si este suficient de iluminat.

Adaparea este prevazuta cu picuratoare si vas collector, fixatepe conducta cu apa, reglabila ca inaltime, in functie de varsta puilor.Cusca de crestere are suprefata de 4050 cm².Peretele frontal al custii este adaptat pentru furajarea faziala a pilor.Podeaua are prevazut un covoras din material plastic, in scopul de a atenua socurile si a evita deprecierea carcasei.Dejectiile cad intr-un sant de colectare, prevazut cu raclor, asezat in fosa, sub baterie; custile sunt protejate cu folie de polietilena.

Capacitatea bateriei, prevazuta in notita tehnica la 12 pui pe cusca, a fost calculate pentru o greutate de 1250 g pui la varsta de 8 saptamani.evacuarea pentru sacrificare a puilor crescuti in acest tip de baterie se face manual.

Bateria pentru puii de carne pe 4 niveluri BPC-4 este fabricate sub licenta romaneasca dupa un model de referinta din Ungaria; a inceput sa fie folosita incepand cu anul 1977.

Furajarea se realizeaza tot prin transportoare cu lant la fiecare nivel al bateriei.jgheabul este inalt la exteriorpentru evitatrea risipeisi in plan inclinatla interior, pentru a permite accesul puilor la furajare.

Adaparea se face cu automate confectionate din material plastic, racordate la reteaua de apa si amplasate in spatial existent in peretele despartitor al custii.

Cusca are o suprafata utila de 4500cm² si se populeaza cu 15 pui.Podeaua custii este, de asemenea, prevazuta cu covoras din material plastic.Evacuarea dejectiilor se face separate la fiecare nivel al bateriei, prin antrenarea acestora pe o banda transportoare.Evacuarea puilor pentru sacrificare se face prin scoaterea podelei, preluarea puilor pe banda de evacuare a dejectiilor si recoltarea lor la capatul de actionare al benzii.

Acest tip de baterie fiind deposit, s-a inceput inlocuirea sa cu tipul BP-4.

Bateria universal ape 3 niveluri pentru cresterea puilor de carne BU-3C de conceptie romaneasca, a fost introdusa in exploatare incepand cu anul 1977.Acest tip este mai putin raspandit decat celelalte.Furajarea se realizeaza prin jgheaburi alimentate de buncare mici.Adaparea se face prin picuratoare cu inlatime reglabina.Custile au suprafata de 11100cm²

Podeaua custii, confectionata din plasa de sarma, este acoperita cu covoras din material plastic.Evacuarea dejectiilor se face cu un dispozitiv de raclat actionat cu un cablu pe podeaua de sticla.Evacuarea pasarilor din sticla se face manual.

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Popularea puilot in toate tipurile de baterii se face la toate nivelutile, in cazul in care se realizeaza temperatura tehnologica in adaposturi.

In cazul in care nu poate fi realizata temperature tehnologica, popularea pulior se face numai la nivelurile 2 si3, apoi, la  varsta de 3 saptamani, si la nivelurile 1 si 4, prin rarirea efectivelor la nivelurile 2 si 3.

Programul de hranire si adapare, precum si si microclimatul din halele pentru puii de carne crescuti in baterii, sunt identice cu cele descries la cresterea puilor pe asternut permanent.

Cresterea containerizata se refera la cresterea puilor pentru carne in baterii cu cu sti de transport.Aceasta crestere se face, fie de la varsta de o zi, fie de la varsta cand puii au implinit 4 saptamani.In cel de-al doilea caz, puii se cresc, in prima perioada, fie pe asternut, fie in baterii, cu sursa proprie de incalzire.

In sistemul de crestere containeizat, planseul se schimba cu unul special, iar partile laterale se inlocuiesc cu gratare reglabile.In momentul livrarii, custile se ridica de pe suporti, se trec pe cantar pe o cale de rulare, iar dupa descarcarea puilor in abator, custiile sunt spalate si dezinfectate.

Ciclul odata incheiat, custile sunt transportate din nou in adapost pe suporturile lor; dupa care incepe popularea cu noua serie de pui de o zi sau cu pui in varsta de 4 saptamani.

Hranirea puilor pentru carne

La puii pentru carne si, in general, la tineretul avicol nu se pot fixa cerinte zilnice energetice, deoarece puii isi schimba in permanenta varsta, greutatea corporala si cerintele zilnice.De aceea normele de consum nu sunt date pe zi, ci in corelare cu nivelul proteic al retetelor.

Spre deosebire de alte tari, unde puii de carne primesc retete cu nivelul energetic ridicat (3300-3400kcal/kg de furaj), in tara noastra nivelul energetic este de cca 3000kcal/kg de furaj pe intreaga perioada de crestere.In aceasta situatie, retetele sunt mai ieftine, intrucat pretul grasimilor este mai ridicat.In plus, un nivel energetic mare pretinde si un nivel proteic ridicat , iar in tara noastra este tributara importul de fainuri proteice.O reteta cu nivel energetiv mare, dar neechilibrata sub raport proteic, va antrena depunderi de grasime pe carcasa si viscere, lucru nedorit nici de crescatori, nici de consumatori.

In ceea ce priveste proteina bruta, in tara noastra, normele prevad in perioada 0-4 saptamani 22,8%PB si 22,2% Pb in perioada 4-8 saptamani.O modalitate de utilizare eficienta a proteinei o reprezinta granulare nutreturilor combinate, precum si cresterea separate pe sexe, a puilor pnetru carne.

In retetele furajere trebuie asigurate, la nivel optim, vitaminele (A, D, E, K, B complex, C, PP)si saruri minerale (Ca, P, mg, na, Cl, K, Mn, Fe, cu, I, Zn, Se, Co).

In cresterea puilor pentru carne se folosesc, de obicei, doue retete de nutret combinat:

-o retete de crestere (start)21-1;

-o reteta de continuare si finisare 21-2.

Sub raportul realizarii nivelului energetic al retetelor puilorpnetru carne, cel mai potrivit nutret  in reprezinta porumbul, in proportie de 55-65% din amestec.O parte din porumb poate fi inlocuita cu ovaz decorticate, dar cu adaus enzematic si grasimi.

Pentru asigurarea nivelului proteic, se utilizeaza srot de soia 15-30%, srot de floarea-soarelui cernut 10-20%, drojdii furajere 2-10%, uruieli de mazare 10-15%.

Pentru intregirea valorii biologice a retetelor de finisare se tine seama de urmatoarele:

-porumbul imprima suculenta carnii si are gust mai placut fata de celelalte cereale;

-laptele degreseat si deshidratat si drojdia furajera imprima carnii o culoare alba-sidefie;

-grasimile animalele pana la 3,5% si uleiul 1,5% din amestec, favorizeaza utilizarea componentelor ratiei si imprima fragezime carnii;

-fainurile animale si, in special, faina de peste trebuie suprimata din ratie, cel putin cu 15 zile inaintea sacrificarii, deoarece imprima gust si miros specific neplacut carnii.

Furajarea puilor pentru carne se face, la discretie, cu furaj granulat.Granulele au dimensiuni de sub 2mm la start si 4-5 mm in continuare.

La cresterea pe asternut permanent, utilajele de hranire, sunt hranitorile cilindrice sau tronconice, suspendate de tavan.Ele se aseaza la o inaltime mai mare, astfel incat puii sa circule fara a se lovi de ele, pentru nu a-si provoca traumatisme, care, dupa taiere apar ca leziuni pe carcasa si depreciaza carnea.

Frontal de furaje trebuiee saa fiee de 6-8 cm pentru fiecare pui.

Adaparea puilor se face cu apa potabila in cantitate dubla de consumul de furaje, in conditii de temperature normala.Temperatura apei de baut trebuie sa fie de 18-20 °C in perioada de start si de 12-15°C in faza a doua de crestere.Frontul de adapare trebuie sa fie de 1-2 cm pentru pui.   

Adapostul

Amplasarea unei hale este prima problema care trebuie rezolvata si oricat ar parea de simpla, poate produce multe neplaceri, in cazul cand nu I se acorda importanta cuvenita.Pentru o hala amplasata gresit se suporta consecinte atat timp cat ea dureaza, sau trebuie cheltuite noi sume de bai pentru remedieri, imbunatarirea izolatiei etc.

Amplasarea halei cu ferestrele spre sud sau amplasate cu ferestrele orientate spre est si vest nu mai constituie o regula.important este ca, in functie de directia vantului dominant, specifica fiecarei regiuni, sa se amplaseze hala cu unghiul laturii mici pe aceasta directie, pentru a oferi o suprafata cat mai mica aciunii nefavorabile a vantului, impotriva caruia trebuie luate masuri speciale de izolare.

Materialele de constructii difera de la o tara la alta, in functie de resursele existente si de costul lor.In unele tari lemnul este destul de mult folosit la constructia de hale.Foile de aluminiu, foile de tabla ondulata, placile ondulate de azbociment, placile de materiale plastice, granulitul, associate cu caramida isi gasesc o larga utilizare.

In tara noastra s-au folosit peretii de caramida.O data cu dezvoltarea industriei materialelor izolante, peretii de granulit isi vor gasi la noi, o utilizare din ce in ce mai mare, in timp ce lemnul nu va fi folosit, dandu-i-se utilizari mai economice.

Izolatia este una din cele mai sensibile aspecte la realizarea unui adapost correct, oricare ar fi materialele folosite.Acestei probleme, desi I se recunoaste importanta, de cele mai multe ori I s-a dat o atentie redusa.De aici survin multe din neplacerile care se inregistreaza in timpul perioadei de crestere si de productie, care se datoresc uneori unui spirit de economie rau inteles.La construirea adaposturilor, se vor cauta desigur solutiile cele mai economice, fara a neglija insa detaliile care conditioneaza calitatea adapostului.Cucat sistemul de izolatie va fi mai bine rezolvat, cu atat vor fi mai reduse cheltuielile necessitate de sistemul de incalzire a adapostului (iarna) si de racier a lui (vara).Schimburile de aer facandu-se la nivelul peretilor, ferestrelor si acoperisului, acestea sunt deci locurile importante pe unde se pierde caldura in timpul iernii si pe unde patrunde in timpul verii.

Pentru a reduce cantitatea de caldura care intra in timpul verii prin acoperis se recomanda ca acesta sa fie impregnate cu un amestec  format dintr-o saultie de 200kg clorura ce Ca, 300 g de Cu, 11,5 kg clorura de Na, 2 l melasa pentru 1000 m², asigurandu-se in felul acesta o suprafata care refracta razele solare, ceea ce scade temperature in interiorul halei cu cca 5-6 °C.

Un bun material isolator il formeaza vata de sticla sau minerala; cu foarte bune rezultate se foloseste astazi, pe scara tot mai mare, polistirenul espandat.

Materialele de constructie au valori diferite de izolatie.Precizarea balantei termice a unui adapost necesita in primul rand cunoasterea indicilor de termicitate ai materialelor folosite la constructie, valoarea “K”.Cu cat aceasta valoare este mai mica, cu atat puterea de izolatie a materialului resprectiv este mai mare.

Pe langa valoarea “K”, a stabilirea balantei termice trebuie analizate urmatoarele elemente:limitele extreme de temperature ale locului unde se amplaseaza adapostul, numarul de pasari ce vor fi adapostite in hala respective, iar in cazul folosirii asternutului permanent, degajarile de caldura ale animala, in functie de grosimea lui.In ceea ce priveste degajarea de caldura animala, in general se admite, ca valoarea medie, cantitatea de 2,75 calorii pe ora si kilocorp.

Masurarea caldurii degajate de asternutul permanent nu cunoaste pana in prezent valori precise.In general se admite ca 1m² de asternut, cu o grosime de 30 cm, este egal cu caloriile degajate de o pasare, cu o greutate de 2 kg.

Izolatia plafonului va fi mai exigenta, mai ales atuncicand se construiesc hale fara pod.In interior, plafonul va fi protejat printr-un strat de vopsea sau alt material, cu o buna valoare izolatoare.

Un perete cu un bun coefficient de izolare poate fi format, de la exterior spre interior, din urmatoarele elemente:

-folie de aluminiu ondulat, cu o grosime de 0,75 mm;

-vata de sticla (6,25cm grosime);

-un strat de aer egal cu grosime barelor care sustin lolile de aluminiu (cca1,5cm);

-polistiren espandat (2,5 cm);

-asbociment semicomprimat (6,35 cm).

Peretele astfel format are grosimea de 17,35 cm.

Indicele de lumina la halele prevazute cu ferestre reprezinta relatia dintre suprafata ocupata de ferestre si suprafata pardoselei; la halele fara ferestre, care astazi se construiesc din ce in ce mai mul, deci la care iluminarea se face numai cu ajutorul luminii artificiale, reprezinta intensitatea luminii raportata la unitatee de suprafata.

La halele cu ferestre, coeficientul de lumina poate fi de 1:20-1:25 si chiar 1:40, in fnctie de destinatia efectivelor din hale.

Amplasarea ferestrelor se poate face pe una sau pe ambele laturi mari ale halei, in functie de latimea adapostului.La o latime de 6-7 m, ferestrele pot fi amplasate pe o singura latura; la latimi mai mari de 8m amplasarea ferestrelor se face pe ambele laturi, pentru a asigura o luminozitate uniforma in tot adapostul.

Prezenta ferestrelor, pe langa dezavantajul unei suprafete prin care se realizeaza un schimb necontrolat si nedorit de caldura, in plus sau in minus, din interior spre exterior, sau invers, in ambele cazuri in detrimental tempereaturii necesare, se opune dirijarii procesului de crestere si de productie, obligatoriu in intreprinderile avicole de tip industrial.

Programul de iluminat in raport cu varsta si cu destinatia puilor, cu varsta si cu procentul de ouat al gainilor, este de asemenea destul de diferit.In aceasta privinta literature de specialitate prezinta multe recomandari si multe pareri, de multe ori contradictorii.

Adaposturile prevazute cu ferestre folosesc diferite sisteme de iluminat artificial, simple sau combinate:

-aprinderea becurilor dimineata, pentru asigurarea duratei normale de activitate;

-realizarea acestui lucru prin iluminatul de seara;

-iluminarea adapostului tot timpul noptii;

-iluminarea brusca, violenta.

Lumia de dimineata are avantajul de a nu produce tulburari printer pasari, ce cea de seara, deoarece atunci cand se sting becurile, oricat de treptat s-ar face aceasta stingere, totusi, intre lumina ultimelor becuri si intunericul complet este o diferenta care deranjeazapasarile, putand provoca in unele cazuri accidente, prin aglomerari si sufocari.Aprinderea becurilo dimineata nu provoaca nici un neajuns, iar sear ape masura ce limina scade, pasarile se retrag pe stinghii.

Mentinerea luminii aprinse toata noaptea nu este recomandabila, nefiind economica si nici urmata de o sporire a productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de odihna, de care nu se pot bucura atunci cand lumina este aprinsa tot timpul.

Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare intensitate, pe perioade foarte scurte, prin utilizatea unor lampi de 1000-1500W, care se aprind de 3-4 ori pe noapte, timp de 20-30 secunde.

In fermele avicole industriale din gospodariile agricole de stat s-au construit adaposturi prevazute cu ferestre.O data cu castigarea experientei, verificandu-se efectul nevativ al luminii prea puternice, care irita pasarile si face imposibila dirijarea programului de lumina la diferitele caregori de varsta si de productie, peogram care in anumite perioade trebuie sa asigura numai 6 ore pe zi, in timp ce lumina naturala, vara, ajunge si la 14-15 ore pe zi, s-a adoptat solutia care consta in vopsirea tuturor geamurilor, in exterior, cu vopsea de culoare neagra, peste care se alpaca un strat de culaore alba, pentru a nu permite razelor solare sa patrunda in interior; pentru marirea indiceluide izolatie, intre cele doua randuri de geamuri se aseaza vata de sticla, vata minerala sau alt material izolant.

Ventilatia

Conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor in spatii inchise.La adaposturile cu o latime de 4-5m este sufficient sa se creeze anumite orificii in pereti sau sa se deschida, la nevoie, o parte din ferestre, pentru a se realize schimbul necesar de aer si purificarea atmosferei din interior.La adaposturile cu latimi de peste 5 m ventilatia pe cale naturala se face din ce in ce mai dificil, iar la cele a caror latime depaseste 10 m n se poate concepe o ventilatie corecta fara ajutorul electroventilatoarelor.

In conceptia moderna a cresterii pasarilor, ventilatia inseamna, pe scurt, realizarea unui “aer curat” in hala, prin producerea de aer proaspat, fara a provoca curenti, aer care in conditiile tari noastre trebuie sa fie incalzit iarna si racit vara, si evacuarea bioxidului de carbon, produs normal al arderilor metabolice, sau a altor nocivitati, produse in mod accidental in hala respective.Aceasta conceptie se deosebeste fundamental de ventilatia care inseamna numai un schimb de aer, in cele doua sensuri, la temperature si umiditatea mediului exterior, fara o dirijare din partea omului.

Curentii de aer pot provoca neajunsuri, mai mari sau mai mici, in functie de varsta pasarilor.

In ceea ce priveste tineretul de peste 3 luni si mai ales gainile, parerile asupra efectului negativ al curentilor de aer sunt diferite.Astfel, unii crescatori nu considera o fi o greseala ca in halele de gaini, in special, sa fie current, oricat de mare.Este desigur o solutie fortuita, in legatura cu intentia de a rezolva cu cheltuieli mai reduse, problema ventilatiei halei.De fapt insa curentii de aer sunt vatamatori entru orice varsta, cu deosebire ca la varsta mai tanara efectul negative se observa  mai usot, prin pierderile inregistrate, pe cand la adulte au o actiune indirecta, favorizand afectiuni respiratorii.

In general, sunt acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a aerului in interiorul halelor:

-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;

-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.

Cu cat temperature si umiditatea mediului inconjurator indica valori mai departate de limitele impuse de cerintele fiziologice, cu atat sistemul de ventilatie care trebuie adoptat va fi mai pretentious si mai costisitor, pentru a putea realizaparametrii normali.

Unii specialisti recomanda ca schimburile de aer in hale sa se faca de cca 6 ori pe ora irna si de cca 20-30 ori pe ora vara.Acest lucru constituie o greseala, deoarece lasa impresia ca nevoile respratorii ale pasarilor sunt diferite, in functie de temperaturile inregistrate.Necesarul de aer al pasarilor este infuentat numai intr-o mica masura de acest lucru; el este insa in stransa legatura cu varsta, deci cu greutatea corporalal.Acesta este criteriul care stabileste in mod stiintific necesarul de aer curat, de oxigen, a pasarilor dintr-o hala.

Literature de specialitate citeaza ca necesare asemenea instalatii de conditionare a aerului; faptul ca totusi ele sunt folositte destul de rar se explica prin urmatoarele doua considerente:

-in multe tari cu avicultura dezvoltata, conditiile de clima sunt mai favorabile decat cele din tara noastra, neexistand acele diferente mari de temperature si umiditate;

-in fermele particulare investirea unor sume mairi se poate face cu mare greutate, crescatorul mutumindu-se cu productii mai mici.

Tara noastra insa, prin adoptarea sistemului de conditionare a aerului in adaposturile de pasari, se va putea situa printer primele tari cu productii medii situate intre 260-290 oua pe an,pe effective de milioane de gaini.

Aceasta problematrebuie analizata si inteleasa; aplicarea ei cat mai corecta si mai economica va permite realizarea unei densitati maxime in hale, fara nici un risc pentru viata si productia efectivelor.

Adapostul care nu mai depinde de temperature si umiditatea exterioara permite ca diferenta de schimburi de aer, iarna si vara, practicata astazi cu o eficienta minima, san u mai existe, realizandu-se in tot timpul anului acelasi numar de schimburi de aer, in functie de volumul adapostului, de greutatea totala a pasarilor din hala, de temperature I umiditatea atmosferei ambiente.

Ventilatia obisnuita, fara cinditionare, se recomanda in tarile sau in regiunile fara temperature si umiditati extreme, fara modificari bruste si de mare amplitudine a acestor dai factori de prim ordin ai microclimatului.In regiunile in care asemenea modificari se porduc, asa cum este cazul tarii noastre, folosirea in continuare a ventilatiei nedirijate, se va opune realizarii unor productii mai mari de 230 oua pe an, pe gaina cazata, ceea ce este destul de putin avand in vedere succesele remarcabile obtinute in ultimul timp in materie de alimentatie si de selectie.

Experienta gospodariilor agricole de stat este destul de concludenta in aceasta privinta.In perioadele in care “jocul” tepmeraturii si umiditatii nu au avut o amplitudine prea mare, s-au obtinut productii de 21-22 si chiar 23 oua pe luna, de la fiecare gaina, ceea ce inseamna ca organismele sunt capabile de productii de peste 250 oua pe an.In aceleasi conditii de alimentatie si ingrijire, cu aceiasi oameni si acelasi efectiv, s-au putut obtine numai 15-16 oua pe luna, atunci cand amplitudinea celor doi parametri a deposit limitele normale.

Diferentele mari de temperatura de la vara la iarna, umiditatea mare data de precipitatiile abundente, pe o lunha perioada de vreme, nu permit uniformizarea instalatiilor de ventilatie.

Admisia aerlui proaspat se realizeaza indiferent de sistemul folosit, printr-un numar de orificii dispuse in asa fel, incat intregul system de admisie si de evacuare sa functioneze fara a produce curenti.Orificiile de admisie trebuie sa fie cat mai departate de orificiile de evacuare, sa fie de dimensiuni mici si diseminate cat mai uniform pe intreaga suprafata a halei.

Orificiile de admisie si de evacuare pot fi plasate la anumite nivele.Multi crescatori prefera sistemul prin care admisia se face la partea superioara a halei, iar evacuareade la partea inferioara, la 30-40 cm de pardoseala, pe care o “spala”, antrenand gazelle nocive care se acumuleaza aici.