Deratizarea in fermele avicole

In unitatile avicole, aplicarea substantelor raticide este dificila din cauza popularii permanente a adaposturilor cu pasari.

Dintre speciile de rozatoare intalnite frecvent mentionam prezenta sobolanului cenusiu a carei combatere este mai dificila indeosebi in halelede pasari cu sistem de crestere intensiv.

In halele cu asternut permanent sobolanul cenusiu se intalneste mai frecvent decat la sistemul de crestere a pasarilor in baterii, deoarece primele ofera conditii optime si pentru cuibaritul sobolanilor in hala, respectiv in grosimea asternutului.

In halele etajate gradul de invazie este mai mare la primul nivel fata de etaj.

Combaterea este mai greu de efectuat cand halele sunt construite din paianta sau au peretii dubli sic and terenurile din incinta si vecinatate sunt neingrijite.

In fermele cu gaste, rate, curci, bibilici, prezenta sobolanului cenusiu este mai rara decat la galinacee.

Halele cu pui mai ales in perioada de 1-30 zile ofera conditii de temperatura si hrana excelenta pentru  sobolani.

Sobolanii care produc pagube in halele de pasari isi au cuiburile si galeriile frecvent in terenul din apropierea halelor sau in sectorul in care personalul de deservire isi au locuintele si cotetele de porci,pasari si caini. De asemenea sub buncarele cu furaje cand sunt la exteriorul halelor, suspendate pe piloni metalici, sobolanii fac cuiburi si galerii.

Camerele de furajare sunt locuri frecventate de sobolani mai ales cand furajele sunt lasate peste noapte jos pe pardoseala. Capetele bateriei sunt de asemenea locuri de circulatie si refugiu pentru sobolani.

Inainte de deratizare este necesara efectuarea expertizarii zonei de lucru urmarindu-se  daca halele sunt populate sau depopulate, locurile unde sunt cuiburile si galeriile active, depistarea locurilor de patrundere a sobolanilor in hale si locurile de refugiu, sursa de apa si hrana si care este furajul preferat de sobolani

Expertizarea zonei de lucru se va face de la centrul obiectivului spre periferia acestuia si zona invecinata stiind ca sobolanii isi fac cuiburilein terenul din apropierea halelor sau la o mica distanta de acestea iar pagubele le produc in hala unde circula pentru hranire, adapare, etc. Circulatia in exteriorul constructiilor se reduce la minimum cand halele sunt populate.

Se va stabili care e starea terenului dintre hale,daca este sau nu inierbat, cultivat, dezinfectat si arat precum si starea terenului din curtea fermei si din sectorul locuintelor personalului ingrijitor.

Se va avea in vedere cu ce raticide s-a actionat cand s-au aplicat si sub ce forma.

Pentru pregatirea zonei de lucru este necesara stabilirea modului de executare a lucrarilor cu halele populate  sau depopulate; a datei privind executarea deratizarii propriu-zise; stabilirea masurilor ce revin bebeficiarului si care sunt imediate sau permanente

Masurile imediate trebuiesc executate pana in pre-ziua deratizarii si constau in cosirea buruienilor, evidentierea galeriilor, reducerea la maximum a surselor de hrana si apa pentru rozatoare, stingerea din hala si incinta a tuturor obiectelor inutile.

Masurile permanente constau din repararea constructiilor; dezinfectarea cu clorura de var a terenurilor din jurul halelor si ararea adanca la 30 cm; reducerea posibilitatilor de hrana, apa, adapostire  si patrundere in hala a rozatoarelor; igiena severa in locuintele muncitorilor ; din incinta stabilirea metodelor si mijloacelor chimice de deratizare ; stabilirea ordinii lucrarilor: masurile imediate de igienizare , depopularea halei cand e posibila strangerea si ridicarea hranei, deratizarea propriu-zisa concomitant la toate halele si la terenul din jur, evacuarea asternutului si curatirea mecanica, dezinsectie, apoi dezinfectie si masurile permanente de igienizare.

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere) Lucrare: Controlul functiei de reproductie la suine (REPRODUCTIA ASISTATA LA ANIMALE)

Deratizarea propriu-zisa se executa obligatoriu o data cu depopularile totale cand se schimba asternutul si se face curatenie, aplicand cele 4 metode clasice de deratizare (prafuire, momeli, otravirea surselor de apa si gazarea galeriilor ) atat la exteriorul cat si la interiorul halelor cu pasari

Se poate executa de asemenea deratizarea halelor, pe masura eliberarii lor sau mutarii pasarilor intr-o hala libera pentru cca 6-8 zile. Aceasta situatie se impune cand nu se mai poate astepta pana la eliberarea pasarilor din intreg sectorul.

Momelile toxice dau rezultate dace se aplica in jurul galeriilor pe caile de circulatie, de-a lungul peretilor si prin colturile de la exteriorul in interiorul halelor, locuri efectiv circulate precum si in hranitori unde consuma in mod normal hrana.

In prafuiri se utilizeaza Antu 80% daca nu s-a instalat rezistenta sau Warfarat 1%.

Amplasarea momelilor toxice si a pulberilor toxicein hala se va face numai pe suprafete uscate.

Tevile cu apa otravita se aplica in halele depopulate si in pador, vara, dupa desfiintarea celorlalte  surse de apa. Gazarea galeriilor cu tablete de Hidrogen fosforat (PH³) este obligatorie cand celelalte metode nu dau rezultate. Se trateaza numai galeriile din sol.

In halele infestate masiv daca sunt total depopulate, vara se poate practica gazarea cu Bromura de metil sau Hidrogen fosforat pentru distrugerea rozatoarelor din poduri, sau din peretii dubli si cu vata de sticla la mijloc, numai in prima zi a depopularii cand sobolanii mai sunt in interior si cu luarea tuturor masurilor de protectia muncii si P.S.I. fiind siguri ca nu exista pericol de producerea accidentelor.

In cazul puilor de 1 zi cand racletii nu functioneaza pentru evacuarea gunoiului se pot amplasa pe geamurile colectoare toxice in primele 3-4 zile. Este interzis aplicarea de toxice in baterii.

La halele cu doua nivele se va insista la nivelul inferior unde circulatia rozatoarelor este mai mare.

In halele cu asternut permanent aplicarea toxicelor se va face doar pe culoare si in camerele de preparaea hranei, luand toate masurile pentru evitarea venirii in contact a pasarilor cu toxicele.

In halele populate deratizarea se poate face folosind atatii permanente de intoxicare reprezentate prin cutii cu pereti dubli pentru a impiedica pasarile sa ajunga la momelile depuse in interior precum si la evitarea ajungerii momelilor din cutii la efectivele de pasari si intoxicarea acestora. Este o metoda indicate deoarece se asigura si intretinerea deratizarii

In cutii se pot depune toxice sub forma de pulberi, momeli umede sau uscate care vor fi improspatate zilnic iar cadavrele de sobolani gasite vor fi  ridicate si ingropate.

Cutiile se utilizeaza pana la disparitia rozatoarelor din obiectiv.

In fermele de rate iarna sobolanii nu se gasesc in halele cu pasari adulte si de tineret, datorita frigului existent in aceasta perioada in schimb se gasesc in halele prevazute cu pod si incalzire centrala destinate bobocilor mici. In aceste cazuri toxicele se vor amplasa in pod, in canalizari, sub forma de momeli si prafuiri.

Trebuiesc eliminate conditiile care au permis patrunderea si cuibarirea rozatoarelor in constructii. Pentru aceasta sobolanii trebuie opriti a-si face asa cum le este obiceiul cuiburile si galeriile aproape de hrana si apa, astupand toate sparturile din zid, curatiind terenul dintre hale, cosind buruienile, si arand terenul in care se incorporeaza cu aceasta ocazie un dezinfectant ( Clorura de var).

Trebuie ca zidurile sa fie din beton, terenul din jur cat mai mult betonat.

In cazul peretilor dubli trebuie protejata intrarea in spatiul dintre pereti prin opritori. Gurile de aerisire vor avea fante de ventilatie mobile care sa se inchida cand orificiile de aerisire nu functioneaza.

Statiile permanente de intoxicare trebuie sa fie suficiente ca numar si amplasate adecvat. Amplasarea acestora sa se faca in locurile cele mai frecventate de sobolani, in nici un caz intre pasari.

Gasirea si utilizarea in deratizara a suportului alimentar cel mai potrivit, este una din problemele cheie su nu totdeauna usoara mai ales ca sobolanii din sectorul avicol nu consuma in toate cazurile furajele administrate pasarilor. Adesea ei se hranesc cu oua sau masa viscerala a cadavrelor de pasari in halele de pasari adulte sau cu pui in halele cu pui.

In concluzie la fermele de pasari combaterea se bazeaza pe masurile de igiena, buna gospodarie, constructii corespunzatoare ca executie si exploatare la care combaterea prin mijloace chimice vine in completare si ajuta la realizarea complexului de masuri igienico-sanitare.