Hranirea gainilor ouatoare

Hranirea gainilor ouatoare:ca si in cazul tineretului de inlocuire,retetele pentru hranirea gainilor ouatoare sunt alcatuite dupa norme precise.

Cu aceasta reteta se poate obtine o productie de oua de peste 90%,insa trebuie avute in vedere si urmatoarele aspecte:

-apa este un nutret principal si orice scadere al consumului de aap atrage dupa sine scaderea,in acelasi procent,a consumului de furaje;

-asigurarea apei in orele de consum intens,din zilele calduroase:daca,intrun climat temperat,gainile consuma de 1,5-2 ori apacomparativ cu cantitatea de furaje consumata,in cazul temperaturilor ridicate ele consuma de 5 ori mai multa apa fata de cantitatea de furaje;lipsa apei timp de 12 ore afecteaza productia de oua;

-gainile naparlite (chiar partial,consuma o mare cantitate de energie din furaj numai pentru termoreglare;

-raportul energo-proteic trebuie modificat in functie de temperatura si varsta pasarilor.

Porumbul poate fi substituit in proportie de 20-30% cu orez decorticat sau grau furajer.Furajele proteice se pot inlocui intre ele,in funcie de resurse,cu respectarea cantitatii totale de proteina bruta,energie si ceilalti nutrienti necesari.

Unele din caracteristicile furajelor pentru gaini ouatoare trebuie sa fie foarte bine cunoscute,intrucatcantitatea prea mare sau prea mica din anumite macro sau microcomponentepot da efecte negative grave in productie.Astfel,un procent scazut de calciu poate determina,daca nu o scadere dramatica de oua,in orice caz o inrautatire o cojiioului,care poate merge chiar pana in lipsa completa a acestuia.

Acelasi lucru se intampla si cu fosforul.Proportia normala in reteta este de 0,6%,dar daca coboara sub 0,4% sau urca peste 0,8% determina scaderi de productie in ambele cazuri.

De o mare importanta in ratiile gainilor ouatoare este raportul energo-proteic.Atat la gainile ouatoare,cat si la puii crescuti pentru carne,proteina este aceea care asigura productia de oua sau de carn,pe cand energia intretine functiile vitale ale organismului si asigura prelucrarea si transformarea proteinei din furaje in proteina din oua sdau din carnea de pasare. Indicii importanti asupra starii de sanatate a pasarilor  pot fi determinati si de consumul de apa.De obicei,o gaina consuma in medie o cantitate de apa egala cu 1,5 ori cantitatea de furaje.Atunci cand este foarte cald si umiditatea aerului este scazuta,comsumul de apa se poate dubla sau chiar tripla,fata de normal.Un furaj cu prea putina sare determina o scadere considerabila a onsumului de apa,dupa cum un furaj prea sarac sau cu un nivel energoproteic mai ridicat determina o crestere a consumului de apa.

Umiditatea este la fel de importanta sa si ceilalti factori.Asocierea temperaturii ridicate a mediului cu o umiditate sporita este periculoasa pentru gainile exploatate in baterii.Daca vaporii de apa sunt eliminate pe masura ce sunt produsi se poate mentine o umiditate normala.

De regula,umiditatea relative nu trebuie sa depaseasca 75%.Viteza curentilor de aer la nivelul pasarilor nu poate fii mai mare decat la tineretul in baterii,insa in functietot de temperature din hala.Cand ,in conditii exceptionale,temperaturascade sub 10°C,viteza curentilor nu trebuie sa depaseasca 0,2 m/s.La temperaturi intre 10-20°C,viteza curentilor de aer poate sa fie de maximum 0,4m/s;la temperature de 20-25°C curentii pot fii de 0,8 m/s,iar peste 30°C sunt sunt necesari chiar curenti cu viteza mare,de peste 1m/s,care creeaza pasarilor senzatia de confort termic.

Programul de lumina este indicat ca aprinderea si stingerea luminii sa se faca treptat,cu ceas programator,simuland zorile si amurgul, printr-un rheostat.

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Pentru o intensitate luminoasa corespunzatoare trebuie sa se utilizeze becuri de 40W,asezate la 2,5-3 m distanta unul de altul,asigurand un flux-luminos de 10 lucsi.

Respectarea unui program riguros de lumina si furajer asigura atingerea unui varf bun de ouat siapoi mentinerea varfului de ouat pentru cel putin 6 saptamani si intrarea in continuare intr-o curba descendenta lenta,care incepe,de regula dupa varsta de 30 de saptamani, iar ritmul de scadere a productiei de oua trebuie sa fie de cca 0,5 procente pe saptamana.

Recoltarea oualor se face direct din cofraje,in lazi,deoarece fiecare manipulare suplimentara mareste numarul oualor sparte.

Daca distanta intre linii permite,se recomanda ca ingrijitorul sa recolteze ouale in acelasi timp de pe ambele linii ale bateriei,asezand ouale in cofraje si impingand caruciorul in fata lui.

Recoltarea mecanica se face cu ajutorul unor benzi textile sau din plastic,cu latimea de 10 cm,intinse de-a lungul bateriei,in locul sertarelor de recoltare .Suprafata benzii trebuie sa fie sufficient de aspra ,pentru a antrena ouale.Pentru prevenirea procentului riicat de oua sparte,planseul custii are o inclinatie care asigura  rostogolirea oului in jgheabul de colectare,ce este o continuare a pardoselii;daca planseul este orizontal la nivelul capatului de colectare,pierderile se reduce cu 30-50%.

In concluzie,se poate spune ca planseul trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

-sa fie confectionat din sarma de calibru redus,care sa micsoreze suprafata de contact cu oul;

-sa aiba o inclinatie gradate,care sa asigure rostogolirea oului ,dar sa franeze viteza de deplasare;

-jgheabul de colectare sa aiba o pozitie orizontala,care sa franeze viteza de rostogolire,inaite ca oul sa ia contact cu bateria frontala.Tot pentru prevenirea spargerii oualor se introduce in ratie substante care contribuie la restabilirea echilibrului functional al organismului si intensifica metabolismul fosfo-calcic.Aceste substante sunt:

-acidul ascorbic(vitamina C),administrat in doza de 50-100mg/kg furaj sau in apa de baut;

-bicarbonatul de sodium,in doza de 1,5-2 g/kg furaj,restabileste echilibrul acido-bazic si mareste rezistenta cojii;

-clorura de potasiu decongestioneaza rinichii,fiind si o adevarata provitamina D;

-acidul acetil salicilic9aspirina),in doza de 50 mg/kg furaj,actioneaza ca un factor antistres;

-antibioticele administrate prin apa de baut(timp de 3-5 zile) modifica mediul intestinal.

In concluzie ,se poate spune ca respectarea echilibrului sanitary-alimentar-fiziologic este cheia care conduce la imbunatatirea calitatii oualor.

Particularitatile hranirii pasarilor adulte este hranirea pasarilor adulte in system intensive are elemente commune cu cele prezentate anterior.Tehnica hranirii pasarilor adulte este diferentiala in functie de productie,prevazandu-se retete separate pentru gaini de reproductie din rase usoare,gaini de reproductie din rasele grele si gaini pentru oua de consum.

Retetele pentru gainile de reproductie din rasele grele trebuie sa fie mai sarace ca valoare nutritive ,fata de cele ale gainilor din rasele usoare.

Avand in vedere ca,theoretic ,un ou contine 7-8 g proteina,iar pentru functiile vitale,pasarile au nevoie de inca 34g proteica,s-ar trage concluzia ca o gaina ar putea produce zilnic asigurandu-se 10-12 g protein ape zi.Practic insa,o gaina consuma zilnic 100-110 g nutretcombinat,cu 16-18%proteina ,adica pana la 20 g protein ape zi.Acest fapt demonstreaza ca,in domeniul nutritiei gaini,exista posibilitati de reducere a nivelului de proteina.

Cu aceste retete ,in conditiile unei exploatari normale si daca se folosesc materii prime de buna calitate la fabricarea nutretului combinat,annual se pot obtine 240-260 oua/gaina.