CURS

La porcine, colibaciloza se manifesta sub mai multe forme:

diareea colibacilara (D.C.) sau enterita colibacilara (E.C.) sau colibaciloza enterotoxica – apare in primele zile de viata

diareea de intarcare – apare in primele zile dupa constituirea loturilor de tineret

septicemia colibacilara – la sugari

enterotoxiemie colibacilara (boala edemelor) – boala de sine statatoare

infectii cu localizare extraintestinala.

Etiologie

Escherichia coli de cele mai multe ori cu 2 factori de patogenitate : adezine fimbriale si enterotoxina. Aceste tulpini care poseda ambele categorii de factori de patogenitate se numesc enterotoxigene. Cele mai multe tulpini prezinta adezinele fimbriale F4(K88) si mai rar F5 (K99), F6(K987) sau F41 si produc enterotoxinele ST sau LT.

Caractere epidemiologice

Receptivitate purceii in primele zile de viata pana la cateva saptamani

Surse de infectie: sroafele mame, purceii bolnavi sau sanatosi, boxe

Calea de transmitere: per os sau prin cordonul ombilical.

Evolutie: enzootic cu caracter stationar.

Patogeneza

Germenii nu parasesc tubul digestiv, multiplicandu-se la nivelul mucoasei intestinale unde elaboreaza enterotoxine. De regula prolifereaza si se izoleaza un singur tip antigenic de E. coli.

Tabloul clinic

Evolutia clinica este cu atat mai severa cu cat purceii sunt mai mici. Primul simptom care apare este diareea. Fecalele sunt fluide, de culoare albicioasa, galbuie, galben-cenusie sau galben –maronie, urat mirositoare, eliminate in jet. Din cauza deshidratarii abdomenul este supt, ochii infundati, pielea lipsita de elasticitate. Moartea intervine in 2-3 zile.

Tablou morfopatologic

Stomacul este plin cu lapte coagulat, nedigerat sau furaje nedigerate, mucoasa este hiperemiata in special pe marea curbura. Intestinele sunt pline cu fecale fluide, vasele mezenterice sunt ectaziate, limfonodurile mezenterice sunt tumefiate si cingestionate.

Diagnostic

coroborarea datelor epidemiologice, clinice si morfopatologice

ex bacteriologic pentru confirmarea diagnosticului

diagnostic diferential : dizenteria anaeroba a purceilor, viroze digestive ( corona, rota), coccidioza, salmoneloza, etc.

Prognostic: grav.

Profilaxie si combatere

masuri de igiena si tehnologice pentru asigurarea unui microclimat corespunzator

respectarea perioadei de carantina profilactica

vaccinuri inactivate si adjuvantate care se administraza la scroafele gestante cu 4-6 saptamani inainte de fatare si apoi rapel la 2 saptamani.

se pot folosi si autovaccinuri

curativ se pot administra pe cale orala antibiotice pe baza antibiogramei.

boala edemelor

(ENTEROTOXIEMIA COLIBACILARA A PORCULUI)

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Etiologie:

tulpini de E. coli hemolitice apartinand serogrupurilor O138K81, O139K82, O141K85

Caractere epidemiologice

Boala apare cel mai frecvent in primele 10-20 zile dupa intarcare.

Sursele de infectie pot fi atat porcii bolnavi cat si cei sanatosi dar purtatori de colibacili hemolitici

Are caracter enzootic pentru maxim 2 saptamani.

Patogeneza

Tulpinile de E. coli izolate din Boala edemelor produc un principiu toxic numit initial verotoxina si mai tarziu Shiga-like

Tablou clinic

Primele cazuri care apar evolueaza de obicei supraacut, purceii fiind gasiti morti fara sa fie remarcate semne de boala.

Forma obisnuita este acuta cu anorexie, incoordonari in mers, ataxie, paralizie si decubit. Tulburari nervoase : hiperexcitabilitate, hiperestezie cutanata, tremuraturi musculare, miscari de pedalare, nistagmus, scrasniri din dinti care se accentueaza sub forme de crize epileptiforme. Un semn caracteristic dar nu intotdeauna prezent este edemul pleoapelor. Moartea survine in 24-36 ore prin asfixie.

Tablou morfopatologic

cadavrele por sa prezinte eritem cutanat mai ales in partea ventrala a corpului

leziunile edematoase sunt cele mai frecvente

pe marea curbura a stomacului se gaseste un edem serogelatinos

edemul gelatinos al mezenterului colonului spiralat

edemele pot cuprinde si pulmonul, meningele, encefalul

Diagnostic

pe baza datelor epidemiologice, semnelor clinice si leziunilor

izolare din intestin a unor culturi pure de E. coli hemolitice

Profilaxie si combatere

atentie la alimentatia purceilor ce precede si urmeaza intarcarii

in caz de aparitie a bolii se instituie dieta hidrica 24 ore, administrare de sulfat de magneziu per os 3 zile consecutiv

SALMONELOZA PORCINELOR

Etiologie

Serotipul cu cel mai important rol in patologia porcului - Salmonella choleraesuis din care au derivat S. typhisuis si S.paratyphi C.

Caractere epidemiologice

Surse de infectie: scroafele si vierii purtatori si eliminatori de germeni; vectori animati ( rozatoarele)

Evolutie: stationara (in sistem intensiv), enzootic (in sistem gospodaresc)

Patogeneza

S. choleraesuis actioneaza la nivel enteropulmonar afectand cu predilectie tineretul

S. typhisuis poate afecta si adultii.

S. paratyphi C are tropism hepatic producand icter fiind si serotipul cel mai patogen pentru om.

Tablou clinic:

Forma gastroenterica : hipertermie, polidipsie, diaree cu fecale lichide, galbui, cianoza tegumentelor din zonele declive

Forma cronica: apetit capricios, diaree, dermatita crustoasa sau eruptii varioloide.

Forma mixta enteropulmonara: este cea mai frecventa. Simptomatologia enterica se asociaza cu cea pulmonara ( tuse, tahipnee, hipertermie). In forma cronica pot apare si artrite salmonelice.

Forma dominant pulmonara: afecteaza tineretul dupa intarcare. Se inregistreaza hipertermie, dispnee, respiratie “sforaitoare”; accesele de tuse pot apare cand purceii sunt supusi la efort. Extremitatile si zonele declive sunt cianotice.

Forma septica pulmonara: apare frecvent la purceii sugari ( anorexie, hipertermie, cianoza generalizata, moarte in 6-8 ore).

Tablou morfopatologic

in forma gastroenterica acuta – diateza hemoragica, limfonodita hemoragica, splenita hiperplastica, rinichi congestionati

in evolutia subacuta si cronica- inflamatie hemoragica difuza a stomacului cu focare acoperite de pseudomembrane gri-galbui, la nivelul colonului helicoidal se constata prezenta unor depozite fibrinonecrotice cenusii sau galben-verzui

forma pulmonara- rinita si bronsita hemoragico-necrotica urmata de bronhopneumonie purulenta, pericardita seroasa, ficat cu focare miliare cenusii – galbui de necroza

Diagnostic:

de certitudine – ex. bacteriologic cu izolarea si identificarea serotipului incriminat

diagnostic diferential – pesta porcina atipica, colibaciloza de intarcare, etc

Prognostic: in formele septicemice este grav, in celelalte forme este rezervat.

Profilaxie si combatere:

tratament cu antibiotice

cadavrele se ecariseaza corespunzator

animalele bolnave, sacrificate de necesitate, pot fi dirijate pentru prelucrare industriala

sacrificarea si valorificarea pentru consum public a animalelor trecute prin boala si tratate se va putea face dupa 60 zile, cu un control bacteriologic adecvat.

vaccinarea antisalmonelica -  vaccinuri vii constituie din mutante R, nepatogene, imunogene.

DIZENTERIA PORCULUI

(Colita hemoragiconecrotica sau Diareea neagra a porcului)

Etiologie

Treponema hyodysenteriae/ Serpulina hyodysenteriae/ Brachyspira hyodysenteriae bacterie Gram negativa care poate prezenta in mediu lichid miscari de translatie sau de rotatie.

Caractere epidemiologice

Receptivitate: purceii intarcati si grasunii in greutate de 15-70 kg, dar poate apare si la adulti sau sugari.

Surse de infectie : fecalele porcilor bolnavi. Acesti porci raman purtatori si eliminatori de brahispire inca 70 zile dupa vindecarea clinica; vectori – soareci, sobolani, caini; chiar si mustele pot vehicula brahispirele de la o boxa la alta timp de cel putin 4 ore.

Evolutie: enzootie cu caracter trenant, cu o incidenta mai mare a cazuisticii toamna

Patogeneza

Dizenteria porcului este rezultatul proliferarii intense a bacteriei B. hyodysenteriae, cu participarea actiunii sinergice si a altor bacterii, in intestinul gros al porcilor. Celulele bacteriene se ataseaza la anterocite, unde pot ramane cantonate, fara a aduce prejudicii importante integritatii morfofunctionale a epiteliului colonizat.

Tablou clinic

Perioada de incubatie: 2-3 zile – cateva saptamani

Boala nu debuteaza exploziv. Primele cazuri de boala au o evolutie acuta care debuteaza cu eliminare de fecale moi galbene sau cenusii, scade consumul de furaje, apare subfebrilitate la alti purcei decat cei cu diaree. Porcii bolnavi au polidipsie. Porcii cu forme mai severe de boala adopta o pozitie cifozata. Daca boala se cronicizeaza, fecalele devin brun-negricioase, musculatura se emaciaza.

Colita spirochetica a porcului si Spirochetoza intestinala  a porcului se manifesta in principal tot prin simptome de colita, dar cu evolutie mult mai benigna.

Tablou morfopatologic

peretele colonului este congestionat si edematiat; la fel mezenterul si limfonodurile mezenterice

mucoasa colonului si cecumului se inflameaza cataralhemoragic si se acopera cu mucus, fibrina si strii de sange.

continutul intestinului gros devine fluid, de culoare brun-rosietica sau caramizie

prin cronicizare se reduce fenomenul edematos de la nivelul peretelui colonului

inflamatia hemoragica poate sa cuprinda numai o parte din intestinul gros sub forma de plaje care au tendinta de a se extinde prin confluare, la tot intestinul gros, insa nu si la intestinul subtire

ficatul poate fi congestionat

mucoasa cecumului si a colonului este hiperplaziata, impregnata cu mult mucus.

Diagnostic:

pe baza datelor anamnetice, a manifestarilor clinice si a leziunilor microscopice.

punerea in evidenta a brahispirelor prin examen microscopic direct este posibila prin efectuarea de frotiuri din mucoasa colonica sau din continutul colonului diluat 1:5 –1:10 si examinarea lor fie in stare nativa, in camp intunecat sau in contrast de faza, fie dupa colorare prin metoda Gram, Giemsa sau impregnare argentica

PCR

Imunofluorescenta directa sau indirecta,ELISA cu anticorpi monoclonali, imunodifuzia pot detecta reagentii seropozitivi dar aceste metode nu au fost oficializate ca metode de control

Tratament:

antibiotic sau chimioterapic activ in furaje sau apa de baut

Profilaxie si combatere:

carantina profilactica la achizitionarea de animale

vaccinuri subunitare, corpusculare administrate i.m. urmate de administrarea orala de tulpini avirulente de B. hyodysenteriae.