Ciclul sexual la animale

Incepand cu aparitia maturitatii sexuale si pana la climacterium, aparatul genital functioneaza ritmic si ciclic. Prin ciclu sexual sau gametogen se intelege lantul de fenomene si procese care se succed si se repeta avand ca rezultat final eliberarea uneia sau mai multor ovule apte pentru fecundare.

Durata fiecarui ciclu sexual si a fazelor acestuia este dependenta de specie, rasa, climat, alimentatie, individ.

Din punct de vedere al frecventei ciclurilor sexuale, femelele se impart in:

monoestrice (monociclice) - prezinta un singur ciclu de calduri pe an (animalele salbatice);

diestrice (diciclice) - prezinta doua cicluri sexuale pe an (cateaua);

poliestrice (policiclice) - prezinta mai multe cicluri de calduri pe an (iapa, vaca, bivolita, oaia, scroafa). In cadrul acestei grupe, iapa si oaia sunt femele poliestrice sezoniere.

In evolutia unui ciclu sexual se recunosc doua stadii principale functionale: stadiul foliculinic si stadiul luteinic. Stadiul foliculinic corespunde unei activitati estrogenice a ovarului, respectiv a foliculilor oavrieni, iar stadiul luteinic este dominat de actiunea progesteronului secretat de corpul galben. Cele doua stadii principale (foliculinic si luteinic) sunt separate de ovulatie (ovulatia poate fi spontana sau provocata). Intre stadiul foliculinic si cel luteinic urmator se interpune un stadiu de echilibru, caracterizat prin involutia corpului galben si repaus sexual, ce poarta denumirea de diestru la femelele poliestrice de tip continuu si anestru la cele diestrice sezoniere (anestru fiziologic: inainte de pubertate, sezonier, post-partum, dupa climacterium; anestru patologic: datorita unor afectiuni uterine sau a unui corp galben persistent).

In cadrul fiecarui stadiu se disting urmatoarele faze:

stadiul foliculinic: - faza de proestru;

- faza de estru;

stadiul luteinic: - faza de metestru;

- faza de diestru – faza de reechilibrare hormonala.

2.6.1. Caracteristicile ciclului sexual la vaca

Vaca este un animal poliestric, deoarece manifesta calduri pe intreaga durata a anului, respectiv in toate sezoanele. In sezonul de primavara si toamna activitatea sexuala este mai intensa.

Durata medie a unui ciclu sexual este de 21 zile cu variatii intre 12-25 zile (Bogdan A.T. si colab., 1981; Terttu Katila si colab., 1986). La juninci, durata ciclului sexual este mai scurta cu 1-2 zile decat la vacile adulte. Variabilitatea mare a duratei ciclului sexual la vaca este explicata de Labussiere (1990), citat de Ardelean V., (2002), prin durata activitatii corpului luteal, care este de 16 zile (in medie) si controleaza lungimea ciclului sexual. Ciclurile sexuale scurte pot fi datorate unei insuficiente luteinizari, pe cand ciclurile sexuale mai lungi sunt datorate unei insuficiente secretii de PgF₂α.. Ciclurile sexuale mai lungi decat durata medie a speciei pot fi datorate mortalitatii embrionare (Birtoiu A. si colab., 2004). In conditiile unei alimentatii echilibrate si a unei intretineri corespunzatoare ciclicitatea sexuala este continua si uniforma, pe parcursul intregului an.

Proiect: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

Durata fazelor ciclului sexual este urmatoarea:

proestru 2-4 zile;

estru 12-36 ore, cu o medie de 18 ore;

metestru 14-16 zile;

diestru 2 zile.

Fazele ciclului sexual pot fi apreciate prin examen clinic.

Proestrul este caracterizat prin marirea in volum a unui ovar, datorita dezvoltarii si maturarii unui folicul ovarian. Sunt situatii in care pe parcursul unui ciclu sexual, la vaca, se pot dezvolta doi sau mai multi foliculi, pe unul sau ambele ovare, determinand aceleasi modificari la nivel ovarian. Consistenta ovarului pe care se dezvolta foliculul sau foliculii este scazuta. Pe unul din ovare se poate intalni, ca formatiune morfologica, corpul luteal provenit din ciclul precedent, care nu mai secreta progesteron dar inca nu a disparut, deoarece luteoliza structurala poate dura 50-60 zile. Coarnele uterine devin reactive la palpare. In timpul palparii acestora si imediat dupa aceea, se constata o usoara rigiditate si o consistenta pastoasa. Faldurile florii involte se congestioneaza si se umezesc: canalul endocervical este intredeschis.

Mucoasa vaginala este ingrosata si congestionata, prezentand pe suprafata mucus clar si slab aderent la peretii vaginali. Modificarile de la nivelul conductului copulator pot fi decelate prin examen vaginal cu speculumul.

Examenul frotiului vaginal evidentiaza prezenta celulelor semicheratinizate si resturi de leucocite si nuclei. pH-ul secretiei vaginale este alcalin (Seiciu Fl. si colab., 1987).

Estrul este perioada in care vaca este receptiva la taur. Caldurile sunt scurte la aceasta specie (18 ore, in medie). La vitele, durata estrului este mai redusa decat la vacile adulte, respectiv 15-16 ore. Exista, de asemenea, variatii mari chiar si intre indivizi. Vacile din zonele calde au o durata a estrului mai redusa (10-12ore) comparativ cu cele care traiesc in zone mai reci. La nivel ovarian, se constata cresterea in continuare a dimensiunilor ovarului, datorita dezvoltarii si ajungerii la maturitate a foliculului ovarian. La examenul transrectal, foliculul se percepe ca o vezicula sub tensiune, cu un diametru de pana la 25 mm. Coarnele uterine sunt ingrosate si se contracta la atingere. Amplitudinea si frecventa contractiilor uterine sunt mai ridicate decat in celelalte stadii ale ciclului sexual. La nivelul endometrului, se constata o infiltratie leucocitara, iar corionul sufera un fenomen de edematiere, datorita actiunii hormonilor estrogeni in concentratie mare.

Cervixul este edematiat, congestionat, intredeschis, cu pliurile florii involte relasate. Glandele mucoase endocervicale secreta un mucus abundent, transparent-sticlos (ca apa de stanca) si filant (atarna pana la jarete). Acesta reprezinta mucusul de calduri, foarte abundent la vaca (pana la 800g), cu importanta deosebita in ascensiunea spermatozoizilor, dar si pentru diagnosticul estrului, la aceasta specie. In timpul estrului, mucusul de calduri cristalizeaza pe lama, sub forma de frunza de feriga. pH-ul acestuia este de 5,6-7,5. In cazul unor congestii locale puternice, induse uneori de stari de hiperestrogenism, se poate ajunge la rupturi ale capilarelor, mucusul devenind sanguinolent. Mucoasa vaginala este congestionata, umeda, acoperita de mucus abundent, sticlos. In frotiul vaginal, la vaca, nu se constata prezenta celulelor epiteliale keratinizate. Vulva este tumefiata, congestionata, cu comisura inferioara rotunjita, pe la acest nivel eliminandu-se mucusul de calduri. Apar modificari si la nivelul secretiei lactate: laptele devine amar sau sarat si coaguleaza foarte usor la fierbere.

In aceasta faza, apar si modificari comportamentale, respectiv manifestarea libidoului (dorinta de impreunare). Vaca este nelinistita, poate parcurge distante apreciabile in cautarea masculului, prezinta apetit capricios, mugeste des si intoarce capul atunci cand intra cineva in adapost, oprind rumegarea. Defeca si urineaza des. Poate mirosi regiunea ano-genitala si poate linge coloana vertebrala, partea inferioara a gatului sau regiunea perivulvara a altor vaci. Atunci cand nu sunt legate, vacile in calduri sar pe alte vaci si executa miscari caracteristice actului sexual sau accepta sa se execute saltul pe ele. In prezenta taurului, adopta o pozitie campata, acceptand monta. Uneori, aceste semne clinice estrale se manifesta destul de sters (calduri linistite), pentru depistarea lor fiind necesara folosirea taurilor incercatori (vazectomizati, cu penisul deviat sau cu sort).

Pentru a se putea realiza o buna depistare a estrului se recomanda examinarea atenta de cateva ori (2-3) pe zi a intregului efectiv. Ideal este ca prima inspectie a efectivului sa se execute dimineata devreme, iar cea de-a doua seara tarziu, in afara perioadelor de muls.

Ovulatia este spontana si se produce in primele 12-14 ore dupa incetarea semnelor clinice de calduri. Datorita acestor considerente, se recomanda ca monta sau insamantarea artificiala sa se execute la 12-16 ore de la debutul estrului sau de la prima depistare a acestuia. Sunt unele situatii in care ovulatia se poate produce si in timpul estrului. Stabilirea momentului optim pentru insamantare are o importanta deosebita pentru obtinerea unei fecunditati bune. Aceasta poate fi realizata prin palparea transrectala a foliculului ovarian, examinarea ecografica in dinamica a acestuia si masurarea rezistentei electrice a mucoasei vaginale (insamantarea se executa in momentul celei mai scazute rezistente electrice ≈ 200 ohmi.

Metestrul la vaca este perioada in care are loc ovulatia, organizarea si secretia corpului luteal, fiind cea mai lunga faza a ciclului sexual. Durata mare a acestei faze se datoreaza, pe de o parte particularitatilor ovulatorii (dupa sfarsitul caldurilor), iar pe de alta parte faptului ca activitatea secretorie maxima a corpului luteal se realizeaza in zilele 11-13 de viata a acestuia (Ardelean V., 2002). La inceputul metestrului se produce ovulatia, urmata de formarea corpului luteal care poate fi palpat, prin examen transrectal, pe ovar in urmatoarele 3-4 zile postovulatie. Daca nu s-a instalat gestatia, acesta va functiona 15-16 zile dupa care va incepe luteoliza. Disparitia morfologica a corpului luteal se va realiza dupa trecerea a 2-3 cicluri sexuale. Coarnele uterine sunt mai putin reactive la palpare, iar cervixul este inchis. Mucoasa vaginala si vestibulara isi vor recapata culoarea roz-pala datorita disparitiei hiperemiei. Dispare libidoul.

Diestrul este stadiul de liniste si de echilibrare hormonala. Pe suprafata ovarului se palpeaza corpul luteal, dar acesta nu mai secreta progesteron. Coarnele uterine sunt slab reactive, avand o consistenta carnoasa-elastica. Cervixul este perfect inchis, mucoasa de culoare roz-pal. Mucoasa vaginala si vestibulara prezinta tot culoare roz-pal si sunt acoperite de o cantitate redusa de mucus. Caldurile reapar dupa fatare la 21-45 zile. Intervalul fatare-estru este influentat, in principal, de productia de lapte, la vacile cu productii mari de lapte, estrul reaparand dupa 60-90 zile.

Reluarea activitatii sexuale dupa avort este influentata de perioada in care s-a produs avortul:

1. dupa avortul embrionar (precoce) reapar, in medie, la 3 saptamani;

2. dupa avortul fetal (tardiv) reapar dupa terminarea duratei normale de gestatie.