Analiza spermogramelor uzuale la taurii donatori utilizati in biotehnologia insamantarilor artificiale

1 metoda utilizata

Importanta zootehnica majora a insamantarilor artificiale o are grabirea ritmului si a gradului de ameliorare a efectivelor de animale – activitate de interes national cu caracter prioritar in strategia dezvoltarii zootehniei romanesti, prin folosirea unei productii spermatice de calitate superioara. Efectuarea insamantarilor artificiale in zootehnia moderna, fara controlul calitatii materialului seminal, este o greseala tehnico-organizatorica, cu repercursiuni negative asupra indicilor de natalitate si de prolificitate.

In literatura nationala de specialitate, se mentioneaza ca trebuie inteleasa corect, atat importanta teoretica, cat mai ales semnificatia practica a controlului calitatii materialului seminal in zootehnie, similar celui aplicat in productia vegetala (respectiv controlul calitativ al semintelor agricole).

In tara noastra pentru controlul “semintei zootehnice” nu sunt elaborate metodologii unice de apreciere a calitatii productiei de material seminal, astfel incat sub aspect tehnic exista o neconcordanta intre faza conceptuala si faza lucrativa.

Mentionam faptul ca in “Instructiunile tehnice privind aprecierea si certificarea calitatii materialului de reproductie la animale”, publicate de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, se precizeaza ca in cadrul notiunii de “material de reproductie” pentru taurine, ovine, porcine si cabaline, este subinteles atat m a t e r i a l u l s e m i n a l m a s c u l (refrigerat sau congelat), cat si m a t e r i a l u l s e m i n a l f e m e l (ovule nefecundate), precum si ovule fecundate (zigoti), pe toata durata lor de conservare utila, dar nu se prezinta nici o metoda de apreciere a calitatii diferitelor categorii de material seminal.

Consideram ca vanzarea si cumpararea de reproducatori masculi, numai dupa valoarea lor zootehnica si economica stabilita pe baza unor diferite clase partiale (clasa dupa origine; clasa dupa dezvoltare corporala; clasa dupa conformatie-constitutie si clasa dupa performante productive), fara a fi stipulata logic si necesitatea efectuarii de s p e r m o g r a m e, care sa insoteasca “certificatele de origine si productivitate” ale animalelor (mai ales ale masculilor testati ca amelioratori), este o lipsa de natura tehnica si manageriala.

In functie de conditiile concrete si particularitatile pe care le prezinta scopul, continutul si metodele de control ale calitatii productiei de material seminal, specialistii din domeniu trebuie sa hotarasca care sunt aspectele tehnice si manageriale ale acestei actiuni.

Determinarea concentratiei in spermatozoizi si stabilirea numarului de spermatozoizi vii si viabili inclusiv aprecierea mobilitatii acestora, permit o dilutie rationala a materialului seminal in vederea asigurarii numarului optim sau cel putin a numarului minim de spermatozoizi vii si viabili pe fiecare doza de insamantare, precum si pentru obtinerea unui numar corespunzator de doze, atat din fiecare ejaculat cat si de la fiecare reproducator. Astfel, sub aspect zootehnic se realizeaza o “presiune a selectiei prin masculi”, iar sub aspect economic, se asigura o rentabilitate in cadrul unitatilor profilate si specializate in domeniul productiei de material seminal. Determinarea volumului productiei de material seminal asigura o baza stiintifica in aprecierea complexa a potentei sexuale a reproducatorilor. Prin elaborarea si aplicarea diferentiata a unor metode moderne de intensificare biotehnica, se poate obtine un volum crescut de productie spermatica.

La Congresul de seminalogie de la Dublin au fost stabilite criteriile de testare seminalogica a materialului seminal brut si conservat, vizand in special urmarirea sarjei de material seminal din punct de vedere calitativ, prin analiza parametrilor spermatici si intocmirea spermogramelor uzuale si speciale, precum si aprecierea procentului de instalare a gestatiei dupa insamantarea artificiala, respectiv testul de capacitate fecundanta al acestuia.

Prin spermogramele uzuale se determina parametri importanti din punct de vedere p r a c t i c, usor de analizat sub aspectul materialului si metodelor de lucru.

In cercetarile noastre in cadrul spermogramelor uzuale au fost determinati urmatorii parametri: volumul ejaculatului; concentratia in spermatozoizi a materialului seminal;   mobilitatea materialului seminal brut.

2 Rezultate si discutii

In cercetarile noastre, efectuate pe taurii donatori utilizati in biotehnologia insamantarilor artificiale am constatat variatii cantitative si calitative ale materialului seminal ejaculat, atat in functie de rasa taurilor, anul de recoltare, precum si de varsta taurilor. Cercetarile au fost efectuate in cadrul SC SEMTEST Craiova.

Pe baza obiectivelor acestei teze de doctorat rezultatele spermogramelor uzuale in functie de rasa taurilor luati in studiu sunt prezentate in tabelul 3.

Tabelul 3

Rezultatele spermogramelor uzuale la taurii luati in studiu, in functie de rasa taurilor

Se constata ca volumul ejaculatului a inregistrat valorii medii cu diferente in functie de rasa taurilor. Astfel, pentru rasele de tauri de carne recoltati volumul mediu al ejaculatului a fost de 6,14 +/- 1,13 ml, cu variatii intre  4,9 si 10,2. Pentru rasele de lapte si mixte volumul mediu al ejaculatului a fost 8,59 + - 0,28ml, cu variatii intre 7,90 – 9,20 ml. Cel mai mare volum mediu al ejaculatului s-a inregistrat in cazul raselor de carne la care abaterea standard in jurul mediei a fost de 3.

Concentratia in spermatozoizi a inregistrat urmatoarele valori medii: pentru rasele de carne, concentratia in spermatozoizi (10⁶ sp./ml), a fost 0,82 0,37, cu variatii intre 0,76 - 0,88. Pentru rasele de lapte si mixte, concentratia in spermatozoizi (10⁶ sp./ml), a fost de 1,01 0,037, cu variatii intre 0,97 – 1,13. Se constata ca valorile concentratiei in spermatozoizi au fost mai mari la rasele de lapte si mixte.

Mobilitatea spermatozoizilor a inregistrat valori medii cu diferente in functie de rasa taurilor. Astfel, pentru rasele de carne mobilitatea medie a spermatozoizilor a fost de 0,79 0,04 cu variatii intre 0,75 - 0,80. Pentru rasele de lapte si mixte, mobilitatea medie a spermatozoizilor a fost de 0,79 0,0117, cu variatii intre 0,78 – 0,81.

Se constata ca mobilitatea spermatozoizilor la ambele grupe de rase a avut valori aproximativ egale.

3 Concluzii partiale

Evaluarea materialului seminal este hotaratoare pentru aprecierea unui reproducator. Rolul masculului in reproductie nu trebuie privit numai prin prisma producerii de spermatozoizi si eliberarea lor in starea adecvata, pentru fecundarea ovulei, deoarece pe langa functia spermatogenetica, testiculele sunt responsabile si de dezvoltarea si mentinerea functionala a celorlalte organe genitale care apartin sexului mascul.

In urma progreselor realizate in domeniul reproductiei, rezulta ca, circuitul principal hipotalamus-hipofiza-testicul nu este de sine statator, ci se integreaza in sistemul endocrin, in care echilibrul general se mentine prin coordonarea functionala intre glande.

Dezorganizarea functionala, la orice nivel, a acestui circuit general va avea implicatii tranzitorii sau definitive asupra sferei genitale a masculului si mai precis asupra fertilitatii acestuia.

In    literatura de specialitate referitor la c a p a c i t a t e a fecundanta s-a constatat ca materialul seminal de taur are un determinism genetic cu valori ale coeficientului de heritabilitate cuprinse intre 0,001 - 0,03 (tabelul 3).

Tabelul 3

Determinismul genetic al spermogramei la taur

(dupa K. Gottschal, 1992)

Metodele de apreciere a materialului seminal au aparut ca o necesitate in obtinerea, prelucrarea si utilizarea unei productii spermatice fertile.

Evaluarea spermogramelor uzuale la taurii donatori utilizati in biotehnologia insamantarilor artificiale au scos in evidenta variatii cantitative si calitative ale materialului seminal ejaculat in functie de rasa taurilor.

Volumul ejaculatului a inregistrat valori mai mari in cazul raselor de lapte si mixte, acelasi lucru evidentiindu-se si in urma determinarii concentratiei pentru cele doua grupe de rase.

In ceea ce priveste mobilitatea spermatozoizilor s-a constatat ca la ambele grupe de rase aceasta a avut valori aproximativ egale.