Scurt istoric al vinului Georgian

Scurt istoric al vinului Georgian

Este foarte posibil ca Georgia sa fie locul de unde a pornit in lume cultura vitei de vie si a vinului. Arheologii apreciaza ca vasele de lut in care sau gasit seminte de vita de vie descoperite pe teritoriulu Georgiei de azi dateaza de acum 8000 de ani. La fel au fost gasite diverse tipuri de instrumente destinate prelucrarii vitei de vie , precum si vase de lut pentru vin, cu imagini despre lucru in vie, bijuterii cu imagini de struguri , prese din piatra pentru presarea strugurilor, vase pentru fermentarea vinului etc. Datarile pentru aceste vase si instrumente sunt 5-6000 ani i.e.n.

Dupa ce in Georgia a fost adoptata religia crestina – secolul IV – cultura vinului a cunoscut o dezvoltare importanta, vinul fiind larg utilizat in ritualuri religioase.

In vechiul oras Ikalto din Georgia a a fost inaugurata in sceolul IX Academia de Stiinte, una dintre facultatile careia era facultatea de oenologie.

Tehnologia de producere a vinului in Georgia sa dezvoltat in permanenta, aici fiind inca din timpuri starvechi utilizate vase de lut cu pereti dubli , utilizate pentru fermentarea vinului si care dadeau posibilitatea ca acest proces sa se desfasoare la temperatura controlata.

Dupa regiunile viticole a Georgiei sau dezvoltat si cateva metode de producere a vinului – metoda kahetina, imeretina, kartlina.

Informatii geografice 

Georgia se afla in partea de centru-vest a Kaukazului de sud. Circa 2/3 din teritoriul tarii are relief muntos. Clima etse subtropicala. In partea de vest a tarii precipitatiile anuale sunt de cca 1000 – 4000 mm, iar in parte de est – 300 – 600 mm. Solurile cele mai intalnite – soluri rosii , soluri galbene ( lutoase, argiloase) si ciornoziomuri.

In functie de specificul geografic, al solurilor, conditiilor climaterice in Georgia sau profilat 5 zone viti-vinicole – Kahetia, Kartli, Imireti, Racia-Lecihumi, zona litoralului marii.

Kahetia – o regiune istorica a Georgiei, aflata in partea de est strabatuta de raul Alazani. Pana in secolul VIII a facut parte din knezatul Kartli. In sec. IX-XI – a fost un knezat independent. In sec XII – a intrat in regatul Georgian. Incepand cu 1801 – a intrat in Imperiul Rus,

In present in Kahetia se cultiva 2/3 din strugurii cultivate in Georgia. Aksakalii ( batranii ) de aici , care in mod obisnuit traiesc peste 100 de ani, vad ca izvor de sanatate si putere atat natura Kaukazului, cat si indeosebi specificul vinului Saperavi, faurit dupa stravechia metoda Kahetina. Aici inca se produce si azi vin kahetin , metoda care presupune fermentarea si macerarea vinului in vase de lut – kveri – care sunt ingropate in pamant. Ca rezultat se obtin vinuri foarte aromate, extractive, dar destul de simple.

O perla a Kahetiei, dar si a Georgiei este Valea Alazani – valea raului Alazani, zona cea mai proemineta pentru vinurile georgiene. In Valea Alazani sunt microzonele Kindzmarauli, Tsinandali, Gurdjaani si Ahasheni.

. Microzona Kindzmarauli ocupa un teritiriu de circa 120 Ha, si este situata in locul unde rauletul Gurudji se revarsa in raul Alazani. Solul in aceasta mikrozona este nisipos din cauza permanentelor revarsari (inundari) a riuletului Gurudji. Anume acestor soluri vinul Kindzmarauli are um gust deosebit. - Microzona Tsinandali ocupa un teritoriu circa 800 Ha. Viile din microzona Tsinandali sunt situate foarte reusit pentru producerea diferitor soiuri de vin. Ele sunt cultivate pe un teren putin inclinat spre Nord.

PROIECT: Daunatori din livezile de mar, par si gutui PROIECT: Tehnologia de prevenire si combatere a molilor miniere din plantatiile de mar

In regiunea Kahetia cantitatea de ore solare este destul de mare si in bobitele de struguri se formeaza o cantitate mare de zahar. Pentru a produce vinuri seci nu este necesar de asa cantitate mare de zahar. Deci, pe terenurile inclinate spre Nord, in struguri se foarmeaza atata zahar, cat este necesar pentru a produce vinuri seci.

Kartli – zona istorica a Georgiei, in manuscrisele antice fiind denumita Iberia. Kartli a fost knezatul in jurul caruia dea lungul istoriei sa construit Georgia ca stat.

Astazi regiunea Kartli nu prezinta o zona de interes pentru vinificare, insa este o zona istorica foarte importanta in acest sens. Aici sau cultivat din timpuri starvechi soiuri de struguri Cinuri si Goruli Mivane, din care se obtineau vinui spumante. Este de o importanta arheologica si istorica extraordinara pentru Georgia localitatea Vardzia – monument istoric din secolul XII, oras taiat in piatra, in munti, unde sunt prezente toate elementele tehnologice de producere a vinului – marani ( vinarie), kveri ( vase de lut pentru vin), satniheli ( prese de piatra pentru presarea strugurilor).

Imerti – zona din Vestul Georgiei, istoric fiind denumita Imaratia Imereti cu. capitala in orasul Kutaisi. Imereti ocupa partea de est din Vestul Georgiei in bazinul riurilor Rioni si Kvirila. Fiind una din principalele zone vitivinicole, este evidentiata cu un spectru divers de produse vinicole. In Imerti se produc vinuri de tip European si Imertian, vinuri spumante si distilate din struguri din soiul Tsitska. Soiurile rosii sunt – Otshanuri, Sapere si Saperavi..

Racia-Lecihumi – cea mai veche si perspectiva zona pentru cultivarea strugurilor din Georgia. Situata la Nord de regiunea Imerti pe malul riurilor Rioni si Nhentitcali, reprezita o vale inconjurata de lanturi muntoase. Clima este moderat umeda.

Cantitatea suficienta de caldura si de precipitatii (rata medie anuala - 1000 - 1200 mm) asigura vinurilor un continut foarte ridicat de zahar (30%). Soiurule de vinuri locale si  varietatea metodelor de de productie, indica la o lunga traditie a vinificatiei in aceasta regiune.

Din soiurile Aleksandrouli, Tsolikouri, Tsulukidzis, Tetra, Usahelouri, Ojaleshi, Mujuretuli, Orbeluri si altele se produc vinuri de calitate superioara rosii si albe,  cat si vinuri naturale demidilci si vinuri seci de masa.

Vinurile Racia-Lecihumi se refera la vinurile de cea mai inalta calitate din regiunea Georgiei de Vest..

Zona litoralului - (Adjara, Guria, Megrelia, Abhazia, Samegrelo), este situata intr-o zona subtropicala umeda, la o altitudine de 500 m de asupra nivelului marii. Pentru ca in conditiile de excesiva umiditate vinul din soiurile locale se pastreaza in conditii speciele. Conform datelor istorice, traditiile de viticultura si vinificatie au fost intotdeauna extrem de dezvoltate in Samegrelo. Cel mai bun vin din aceasta regiune se considera Ojaleshi.

Soiuri de struguri

Si astazi in Gruzia sunt peste 500 de soiuri aborigene de struguri. Totusi cele mai importante ar fi urmatoarele:

- Saperavi – un soi local vechi, rosu. Frunzele mari, rotunjite, cu trei varfuri, floarea ambigena. Strugurii - medii si mari, forma conica. Bobita de la medie spre mare, forma ovala, culoare – albastru inchis. Coaja subtire, pulpa de culoare rosie. Se cultiva in toate regiunile Georgiei. Continut zahar – 20-26 %. Recolta – 8 – 10 centnere/ha. Perioada de coacere de la momentul spargerii mugurilor pana la maturitate deplina – 150 zile in conditiile sumei de temperaturi active de 3000 grade celsius. Este folosit pentru obtinerea vinurilor seci Saperavi, Napareuli, Mukuzani,   vinurilor demidulci Kindzmarauli, Ahasheni. La fel se foloseste si in cupaj cu Cabernet –Sauvignon.

Rkatiteli – soi local, alb. Face parte din grupul ecologico-geografic de soiuri a bazinului Marii Negre. Struguri medii spre mari, forma cilidric-conic. Bobite medii, ovale, culoare galben-auriu cu pete maronii pe partea indreptata spre soare. Coaja moale. Perioada de coacere 150 zile in conditiile sumei temperaturilor active 3100-3150 grade celsius. Roada – 100 – 150 centnere /ha.  Continut zahar – 20 – 24 %, aciditate 7-8 %.

Acest soi este folosit pentru obtinerea vinurilor seci Rkatitele, Tinandali (cupaj Rkatiteli-Mtvani), Rkatiteli Hornabudjuli (cupaj Rkatiteli cu Hizvi si Mtvani produs dupa metoda Kahetina), Gurdjuani, Tibiani.

- Mtivane – soi local alb, frunze medii, rotunjite, cu cinci varfuri. Ciorchinii medii, bobite medii, ovale, de culoare galben-verzui, acoperite cu un strat de ciara. Coaja subtire. Perioada de coacere – 160 zile in conditiile sumei de temperaturi active de 3100-3200 grade celsius. Se utilizeaza pentru obtinerea vinurilor Mtvane, precum si in cupaje cu Rkatiteli, Hihvi si alte soiuri.

- Alexandriuli – soi local , face parte din grupul eco-geografic al bazinului Marii Negre. Frunze - medii, rotunjite, cu trei varfuri. Ciorchine medii, forma cilindrica. Bobita medie, rotunda, culoare – albastru inchis spre negru. Coaja tare. Perioada de coacere 170 zile in conditiile sumei de temperaturi active 3200-3500 grade. Recolta 60-70 centnere /ha. Continut zahar – 25-26 %. Se obtine vin Alexondriuli, precum se foloseste si in cupaj cu Saperavi.

- Hihvi – soi local, alb. Frunza mari, rotunde, cu trei varfuri, ciorchini medii, culoare verde – galbui cu pete maronii pe partea dinspre soare. Coaja subtire. Coacere – 150 zile la suma de temperature de 3100 grade. Recolta – 60-80 centnere/ha. Continut zahar – peste 29 %. Se obtin vinuri Hihvi, precum si Rkatiteli Hornabudjuli in cupaj cu Rkatiteli si Mtvane.

- Odjaleshi – soi local, rosu, Perioada de coacere – sfarsitul lui octombrie – mijlocul lui noiembrie. Strugure cilindric.