Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte Economie Finante Management Marketing Transporturi Silvicultura Qdidactic » bani & cariera » agricultura » silvicultura Principiile exploatarii lemnului prin aplicarea ecotehnologiilor Principiile exploatarii lemnului prin aplicarea ecotehnologiilor I. Introducere „Un peisaj fara arbori nu poate fi considerat perfect. O tara fara arbori este lipsita de speranta.,, (Morling J. R., 1963) Padurile ascund o uriasa bogatie, la fel de cautata si de necesara ca si alte surse de materii prime. Tulpinile si coroanele arborilor constituie veritabili acumulatori ai energiei solare si magazii de pretioase substante organice. Incepand cu celuloza si alcoolul si sfarsind cu rasinile si catranul, padurile ne daruiesc prin lemn produs actual, dar si prin carbune care este un produs fosil al tesuturilor lor, materii prime de o deosebita importanta. Silvicultura, in dubla calitate de stiinta si activitate practica, are ca obiect de studiu ecosisteme forestiere naturale, seminaturale si de cultura. Optimizarea raportului dintre telul de gospodarire propus si totalitatea functiilor pe care trebuie sa le indeplineasca padurea se face in principal, prin interventii in viata arboretelor pentru a le asigura compozitia, structura, conditiile de dezvoltare si regenerare corespunzatoare rolului atribuit. Importanta produselor si serviciilor padurii la inceputul mileniului trei este in continua crestere, iar silvicultorul este pus in fata unor probleme practice complexe, fiind obligat sa asigure, pe de o parte, cerintele crescande de lemn si, pe de alta parte, sa pastreze echilibrul ecologic optim cu valente sporite in ameliorarea si protejarea mediului. Romania are un fond forestier apreciabil, respectiv 6,4 milioane hectare de padure, in care exista 1,35 mld. m.c. masa lemnoasa, intr-o structura armonioasa: 32% fag, 30% rasinoase, si 38% stejar si alte specii. Lemnul reprezinta una din cele mai importante resurse regenerabile cu ciclu lung, pe baza caruia s-au dezvoltat multiple activitati de prelucrare. Totusi, contributia complexului de activitati ce valorifica resursa forestiera-de la silvicultura pana la mobila si articole sportive-in produsul intern brut este redusa, desi avantajul comparativ, dat de resursa, este cert. Activitatile de exploatare forestiera si de prelucrare a lemnului (inclusiv industria celulozei si de hartie) asigura circa 3,0% din produsul intern brut. Din aceasta pondere, aproape 0,6 puncte procentuale reprezinta contributia sectorului primar (silvicultura, economia vanatului si exploatarea forestiera). Exploatarea padurilor este definita ca reprezentand ansamblul activitatilor prin care se extrage masa lemnoasa cu scopul de a asigura conditii optime de dezvoltare și regenerare a arboretelor si de a satisface cerintele societatii. Prin exploatarea padurilor se realizeaza doua aspecte: aspectul cultural aspectul economic In practica silvica exploatarea padurilor trebuie sa reprezinte cel mai fin act de cultura al acesteia. Ca stiinta, exploatarea padurilor reprezinta ansamblul cunostintelor teoretice privind principiile, metodele, procedeele si tehnicile de lucru prin care se asigura extragerea si punerea in valoare a masei lemnoase destinata exploatarii in concordanta cu cerintele silviculturale de gospodarire a padurilor. Ca activitate productiva, exploatarea padurilor este definita ca reprezentand ansamblul activitatilor prin care se extrage si se pune in valoare masa lemnoasa, cu scopul de a se asigura conditii optime de dezvoltare si regenerare a arboretelor si de a satisface cerinte ale societatii. Activitatea de exploatare a padurilor necesita proiectarea si organizarea corespunzatoare a acestui proces de productie care sa asigure transpunerea in practica a obiectivelor privind conducerea si regenerarea arboretelor, precum si de punere in valoare a masei lemnoase in concordanta cu cerintele de gospodarire rationala a fondului forestier. Realizarea obiectivelor economice  si culturale impun structurarea in procese de productie adaptate conditiilor concrete de lucru si obiectivelor finale ale exploatarii padurii. Ideea de baza in organizarea proceselor de productie este aceea de mecanizare in proportie cat mai mare si de reducere la minimum a lucrarilor specifice desfasurate in padure. Se realizeaza astfel necesitatea de rentabilizare a lucrarilor si de diminuare a prejudiciilor. Procesele tehnologice prin care se realizeaza exploatarea lemnului sunt: recoltarea, colectarea, fasonarea primara, transportul tehnologic, sortarea si fasonarea definitiva. 1.       Recoltarea – reprezinta procesul tehnologic prin care se realizeaza fragmentarea arborilor marcati corespunzator cerintelor impuse pentru deplasarea masei lemnoase in functie de conditiile de teren si mijloacele de colectare folosite. Locul de desfasurare este parchetul, iar operatiile specifice procesului de recoltare sunt: doborarea, curatirea de craci si sectionarea. 2.       Colectarea – are ca obiectiv deplasarea pieselor de lemn rezultate in urma recoltarii de la cioata pana la platforma primara aflata langa o cale permanenta de transport. Locul de desfasurare sunt caile de colectare, iar operatiile specifice sunt: adunatul, scosul, apropiatul. 3.       Fasonarea primara – reprezinta procesul prin care materialul lemnos ajuns in platforma primara este pregatit pentru transportul tehnologic sau pentru transport catre beneficiar. Aceasta pregatire are drept scop principal asigurarea conditiilor impuse de folosire la capacitate a mijloacelor de transport. 4.       Transportul tehnologic – constituie procesul prin care masa lemnoasa este deplasata din platforma primara in  centrele de sortare si preindustrializare utilizandu-se caile permanente de transport. 5.       Sortarea si fasonarea definitiva – reprezinta procesul tehnologic prin care se asigura sortarea si definitivarea fasonarii masei lemnoase pana la obtinerea sortimentelor de lemn brut, sortimente ce reprezinta produsele finale ale exploatarii. Activitatea de exploatare a padurilor trebuie sa fie organizata si sa se desfasoare dupa principii care sa asigure indeplinirea obiectivelor privind regenerarea si conducerea arboretelor, precum  si de punere in valoare a masei lemnoase in concordanta cu cerintele de gospodarire rationala a fondului forestier. Aceste principii sunt: 1.     Principiul conservarii si dezvoltarii fondului forestier Avand in vedere presiunea tot mai mare asupra fondului forestier este necesara o optimizare permanenta cu posibilitatea padurii si necesitatile societatii. 2.     Principiul integrarii lucrarilor de exploatare in cerintele de gospodarire a padurilor Necesitatile de gospodarire a padurii implica extragerea de masa lemnoasa facuta in scopul asigurarii pe parcursul vietii arboretului unei structuri, compozitii si stari de sanatate corespunzatoare. 3.     Principiul valorificarii integrale si superioare a lemnului In procesul de productie al exploatarii lemnului, datorita conditiilor de desfasurare, se pierde o parte din lemnul existent in arborele marcat pe picior. Aceste pierderi sunt obiective atunci cand se incadreaza intre anumite limite, respectiv maxim 2%, la foioase și 3% la rasinoase. 4.     Principiul rentabilitatii economice Atingerea obiectivelor economice si ecologice ale exploatarii sunt in egala masura obligatorii, dar recuperarea cheltuielilor de punere in valoare a masei lemnoase se face numai pe seama valorii sortimentelor de lemn brut realizate. In aceste conditii trebuie gasite solutii prin care activitatea de exploatare sa fie rentabila sub aspect economic, astfel incat proiectarea si organizarea lucrarilor de exploatare sa se finalizeze cu o sortare maximala sub aspect calitativ si cantitativ a masei lemnoase puse in valoare. II. Principiile exploatarii lemnului prin aplicarea ecotehnologiilor In contextul actual al silviculturii durabile, in care cultura padurilor si exploatarea lemnului constituie un sistem unitar in care cele doua activitati se interconditioneaza induse inseparabilitatea celor doua activitati, recoltarea lemnului fiind privita drept o metoda silviculturala de regenerare care conditioneaza instalarea unui nou arboret. Conceptul actual de gestionare durabila a fondului forestier impune ca exploatarea forestiera sa se inscrie in directia identificarii si implementarii de tehnologii cu impact ecologic limitat sau ecotehnologii, obiectivul principal fiind de conservare a echilibrului ecosistemelor forestiere si al zonelor invecinate (Oprea si Sbera, 1999). In prezent fondul forestier public mai ales, si mai putin cel privat, nu mai este focalizat cu precadere asupra productiei de lemn comercial. Importanta padurilor pentru diversitatea biologica, productie de produse nelemnoase, valorile culturale si serviciile de mediu sunt recunoscute la nivel mondial. Una dintre consecintele cresterii gradului de complexitate a silviculturii in ansamblu, este dificultatea din ce in ce mai crescuta a planificarii si implementarii operatiunilor de exploatare a lemnului in spiritul caracterului multifunctional al padurilor si asigurarii unei gestionari conforme cu principiile de dezvoltare durabila. Pentru realizarea acestor deziderate silvicultorii, managerii si agentii de exploatare au nevoie de ghiduri de buna practica care sa promoveze acele tehnologii si metode de exploatare care sa satisfaca asteptarile atat ale societatii civile cat si aspectele de eficienta economica impuse de activitatea desfasurata. Conceperea, dezvoltarea si implementarea unor tehnologii de exploatare a lemnului cu impact ecologic redus implica in primul rand cunoasterea acelor practici care sunt tehnic si economic fezabile. Odata cunoscute, institutiile politice si administrative trebuie sa le introduca in politicile nationale si in legislatia din domeniu, in contextul specificului cultural si social al tarii. O conditie necesara pentru asigurarea unui management durabil al padurilor este aceea ca exploatarea padurilor nu trebuie sa compromita potentialul propriu de regenerare a padurilor. Principalele coordonate ale ecotehnologiilor de exploatare a lemnului vizeaza rationalizarea utilizarii din punct de vedere ecologic al tractoarelor, concomitent cu extinderea funicularelor, dezvoltarea unei retele de transport eficiente si optimizate in padure, reducerea distantelor de colectare, implementarea unor tehnici de colectare cu impact ecologic redus. Pentru elaborarea si aplicarea solutiilor de organizare a santierelor de exploatare trebuie respectate cateva principii de baza, care decurg din dubla natura a exploatarii lemnului, de activitate cu obiectiv economic, dar si de latura tehnica a procesului de gospodarire a padurilor (Hodornic, 2003). Aceste principii sunt: principiul interactiunii dintre silvicultura si exploatare; principiul protectiei mediului; principiul valorificarii optime a masei lemnoase; principiul eficientei economice a lucrarilor de exploatare. Principiul interactiunii dintre silvicultura si exploatarea lemnului In raport cu solutiile de ingrijire ,conducere si regenerare a arboretelor, stabilite de silvicultura, exploatarea lemnului are obligatia sa-si adapteze utilajele si tehnica de lucru la specificul interventiilor silvotehnice respective. Pe de alta parte, silvicultura trebuie sa tina seama de fezabilitatea interventiilor silvotehnice in diverse situatii, in raport cu posibilitatile tehnice si economice ale exploatarii lemnului si sa intervina cu ajustarile de rigoare. Solutiile adoptate de organizare a santierelor trebuie sa exprime astfel deplina concordanta dintre interesele silviculturale cu cele de exploatare. In contextul aplicarii de tehnologii cu impact ecologic redus, prin prisma acestui principiu alegerea metodelor si mijloacelor de lucru trebuie sa conduca la minimizarea efectelor negative asupra semintisurilor si vatamarea arboretului ramas. Principiul protectiei mediului Exploatarile forestiere, avand ca obiect executarea masurilor silvotehnice, reprezinta totodata un factor de interventie asupra padurii in calitatea ei de ecosistem. O exploatare rationala a lemnului nu trebuie sa afecteze negativ functiile productive si protective ale padurii, in general, stabilitate a ecosistemelor forestiere. Astfel, prin solutiile de organizare a santierelor aplicate se urmareste asigurarea protectiei arborilor ramasi pe picior, semintisului si solului. De asemenea, in padurile cu rol deosebit de protectie a apelor, terenurilor si solurilor se are in vedere evitarea declansarii unor dereglari ecologice. Principiul valorificarii optime a masei lemnoase. Lemnul fiind o resursa limitata, se impune ca prin modalitatile de exploatare aplicate sa se asigure economisirea si valorificarea superioara a acestuia. Economisirea se realizeaza prin eliminarea cauzelor care duc la pierderi si declasari de lemn pe parcursul procesului de exploatare. Oportunitatea extragerii intregii biomase a arborilor trebuie apreciata prin prisma gradului de periclitare a bonitatii solurilor forestiere. Valorificarea superioara a lemnului rezida in obtinerea, printr-o sortare judicioasa, a celor mai valoroase sortimente de lemn brut. Din acest punct de vedere, realizarea sortimente lor de lemn brut trebuie sa fie rezultatul optimizarii raportului dintre insusirile naturale ale lemnului si cerintele diferitelor posibilitati de utilizare. Principiul eficientei economice a lucrarilor de exploatare Ca orice activitate economica, in conditiile economiei de piata, exploatarea lemnului se poate desfasura numai daca este rentabila. In acest sens, angajarea oricarei exploatari forestiere trebuie sa aiba la baza un proiect tehnologic, insotit de un antecalcul al cheltuielilor necesare si al rentabilitatii scontate. Solutiile de organizare a santierelor trebuie sa rezulte prin analiza mai multor variante. Exploatarea lemnului cu impact ecologic redus reprezinta un sistem de lucru bazat pe implementarea unor metode si tehnici specifice de recoltarea si colectare a lemnului cu un nivel scazut al prejudiciilor asupra solului, apelor si dezvoltarii ulterioare a arborilor, sistem care asigura perpetuarea functiilor padurii si viabilitatea economica a acesteia si dupa exploatare (Horodnic si Zarojanu, 2004). In general se pot identifica patru aspecte principale in relatia operatiunilor de exploatare a padurilor si management durabil al acestora: planificarea detaliata si adecvata a activitatii de exploatare; implementarea efectiva si controlul operatiunilor de exploatare; realizarea feed-back-ului dintre implementarea tehnicilor de exploatare si comunicarea rezultatelor catre manager si personalul implicat in activitatea de exploatare; dezvoltarea unei forte de munca competente si motivata corespunzator. Planurile efective de exploatare a lemnului trebuie sa specifice modului in care se asigura: optimizarea ratei productivitatii operatiunilor de exploatare; minimizarea impactului asupra mediului asociat tehnologiilor de exploatare aplicate; adaptarea la nevoile si asteptarile comunitatilor locale, posibilitatile de participare la deciziile privind operatiunile de exploatare a lemnului si beneficiile financiare si economice posibile; asigurarea unui acces eficient in padure pentru necesitati silviculturale, de protectie si transport; minimizarea costurilor de exploatare si transport si raport cu constrangerile impuse de consideratii ecologice, de mediu si sociale; identificarea oportunitatilor de coordonare a exploatarii lemnului cu colectarea produselor nelemnoase; evitarea problemelor de programare in timp a activitatilor; asigurarea unei anumite flexibilitati astfel in cat planul de exploatare sa poata fi adaptat unor conditii speciale aparute sau in contextul unor noi informatii; protejarea sanatatii si securitatii fortei de munca. Implementarea tehnologiilor de exploatare cu impact ecologic redus impun doua tipuri de planificare: una strategica si una tactica. Planificarea strategica nu poate fi separata de planurile de management forestier general si ambele sunt realizate impreuna de catre o echipa interdisciplinara de planificare. Planificarea tactica ofera planuri pe termen scurt, focalizate pentru un anumit santier de exploatare. Sub presiunea grupurilor de mediu si a politicilor sectoriale aplicarea tehnologiilor de exploatare cu impact redus se impune tot mai puternic, oferind beneficii economice, sociale si de mediu. III. CARACTERISTICILE CONDIȚIILOR DE LUCRU DIN PARCHETUL „ARENA VECHE” 3.1. Amplasarea parchetului și situatia teritorial administrativa Parchetul de exploatare Arena Veche, partida 932, face parte din UP VI Anina, administrata de Ocolul Silvic Anina, Directia Silvica Reșita, din Regia Nationala a Padurilor – Romsilva. Padurile ce alcatuiesc UP VI Anina sunt situate pe raza localitatii Anina din judetul Caraș – Severin. Din punct de vedere geografic, UP VI Anina este situata in Carpatii Banatului, cuprinzand Depresiunea Anina. In tabelul urmator sunt redate vecinatațile și limitele unitații de productie pe puncte cardinale: TABEL NR 1 Puncte cardinale Vecinatati- felul și denumirea lor Limite, hotare Unitatea de productie Fondul forestier Detinatorul Felul Denumirea Nord UP V Celnic Padure de stat Regia Nationala a Padurilor Naturala Culmea Celnicul Mic Est UP VII Marghitas Padure de stat Regia Nationala a Padurilor Naturala Soseaua Marghitas si Culmea Clonovat Sud UP VIII Steierdorf Pasunea Izvarna Primaria Anina Conventionala Liziera padurii Vest UP IV Bradet Padure de stat Regia Nationala a Padurilor Naturala Culmea Porcanului,  Culmea Cumpana si Vl.Anina UP V Celnic Padure de stat Regia Nationala a Padurilor Naturala Valea Anina si Culmea Celnicul Mic In continuare se prezinta schita de ansamblu a Ocolului Silvic Anina si amplasarea Unitatii de Productie VI Anina: SCHITA DE ANSAMBLU O.S.Anina - localizare U.P. VI Anina UNITATEA DE PRODUCTIE VI ANINA Localizare parchet Arena Veche u.a. 10B 3.2. Caracteristicile fizico – geografice ale conditiilor de lucru Teritoriul unitatii de productie VI Anina face parte din grupa sudica a Muntilor Banatului, constituind regiunea dealurilor inalte premontane ale Semenicului, zona este numita si Muntii Aninei cu subdiviziunile: Muntii Garlistei, Culmea Certej-Puscasu Mare si Depresiunea Aninei. Unitatea geomorfologica predominanta este versantul, mai putin aparand lunca si platoul. Configuratia terenului este de regula ondulata, mai rar framantata sau plana. In cazul parchetului Arena Veche se disting 7 versanti cu suprafete cuprinse intre 0,7-1,5 ha, a caror profil este drept sau concav. Procentual, repartitia versantilor pe categorii de inclinare si expozitie se prezinta astfel: 1. Inclinare Procente - moderata mai mica de 16 gr 17 - repede 16 -30 gr 83 2. Expozitie - insorita 13 - partial insorita 79 - umbrita 8 Expozitiile sunt partial insorite, altitudinea minima este de 540 m, iar cea maxima este de 650 m. Regiunea din care face parte unitatea de productie se caracterizeaza printr-un climat temperat moderat continental cu nuante submediteraniene. Verile sunt calduroase si umede, iar iernile moderate cu zapezi nu prea mari, cu numeroase alternante inget-dezget cu o amplitudine termica redusa. Precipitatiile abundente vara, determina caracteristicele unui climat favorabil introducerii rasinoaselor (Br, Mo, Du, Pi, Pis). Vanturile bat frecvent primavara-vara din V si SV, iar toamna-iarna din N și NV, atingand uneori intensitati deosebite in special toamna, cauzand doboraturi si rupturi. ANALIZA: Daunatorii ciresului si visinului ANALIZA: Pomicultura ecologica - fertilizarea solului – organica si minerala In sistemul Kopenn, unitatea se incadreaza in districtul C.F.B.X., iar fitoclimatic in etajul deluros de fagete. Tinand seama de minima, maxima si amplitudinea termica, unitatea de productie se incadreaza in zona climatului continental moderat cu influente mediteraneene, caracterizat printr-un regim termic moderat si precipitatii abundente. Situarea arboretelor in general pe calcare, determina un minus de umiditate in sol si creeaza un microclimat mai cald in interiorul arboretelor prin reducerea evapotranspiratiei. Padurile situate in zona inferioara a versantilor sunt influentate de climatul Depresiunii Aninei, cu un plus de nebulozitate si poluare, inversiuni termice si statiuni reci.

Repartizarea precipitatiilor in timpul anului este neuniforma, in sensul ca cele mai mari cantitati se inregistreaza in lunile iunie-august, iar cele mai reduse in lunile ianuarie-martie.

Anotimpurile cu cele mai multe precipitatii sunt : vara - 245 mm si toamna - 195 mm.

In continuare, se prezinta sub forma tabelara numarul mediu de zile cu sol acoperit cu zapada si grosimea medie a stratului de zapada.

Evapotranspiratia potentiala anuala : 613 mm. Valoarea maxima a evapotranspiratiei se inregistreaza vara (iunie - august).

Valoarea indicelui de ariditate (de Martonne) este de 39.

Din datele prezentate mai sus se constata ca bilantul hidric este excedentar, clima din teritoriul unitatii avand un caracter umed.

Modificarile locale ce pot avea loc in climatul general constau in plusuri si minusuri de temperatura, de precipitatii, de umiditate atmosferica etc., toate datorandu-se interactiunilor dintre formele de relief, expozitie, inclinare, profilul pantei, altitudine.

Vanturile cu frecventa mai mare sunt cele din directiile E - SE 28 % si V - NV 18 %, iar intensitatea medie maxima se inregistreaza din directia NV, aceasta valoare nefiind periculoasa pentru vegetatia forestiera. Totusi, in ultimele decenii au fost semnalate si vanturi cu intensitati mai mari care au provocat daune arboretelor (rupturi si doboraturi) mai ales atunci cand actiunea acestora a fost concomitenta cu prezenta altor factori favorizanti (umezeala excesiva in sol, depuneri de zapada etc.). Cu exceptia unor accidente climatice care au produs doboraturi mai ales in arboretele de brad in teritoriul unitatii predomina perioadele de calm.

Tipurile si subtipurile de sol identificate in cadrul unitatii de productie sunt prezentate in tabelul urmator:

TABEL NR.9

In parchetul Arena Veche, constituit pe suprafata unitatii amenajistica 10 B, solul este brun eumezobazic, tipul de sol cel mai des intalnit 66%. Acest sol are un volum edafic mare, mijlociu profund pana la profund cu un grad ridicat de saturatie in baze si are o bonitate mijlocie spre superioara pentru speciile autohtone (fag, brad, paltin, frasin).

Succesiunea orizonturilor pe profil este urmatoarea Ao-Bv-R. Orizontul Ao este gros de 10 – 20 cm si o structura grauntoasa. Orizontul Bv prezinta grosimi variabile de la 20 la 70 cm si este de culoare bruna cu nuante galbui si o structura subpoliedrica.

Roca mama aflandu-se relativ la suprafata (30 – 70 cm) se pot construi drumuri de vite si tractor pentru scosul, apropiatul materialului lemnos care pot fi utilizate chiar si in zilele ploioase.

3.3. Caracteristicile vegetatiei

Prezentarea cadrului natural ca si al vegetatiei forestiere din aceasta unitate de productie a fost insotita de interpretari adecvate, atat in ceea ce priveste conditiile speciale de mediu, cat mai ales, implicatiile asupra vegetatiei forestiere. S-a insistat in mod deosebit asupra caracterelor limitative pentru vegetatia forestiera a diversilor factori climatici.

Tipul de padure din cadrul unitatii amenajistice 10 B in care s-a constituit parchetul Arena Veche (p 932) este 4212 Faget de deal pe soluri scheletice cu flora de mull, fiind tipul de padure cel mai reprezentativ din cadrul up-ului.

Caracterul actual al tipului de padure este natural fundamental, fagete pure de dealuri.

Tipul de statiune este 5242 Deluros de fagete Pm, brun, edafic mijlociu cu Asperula-Asarum.

Litiera este continua – subtire fapt ce presupune o protectie slaba a solului in procesul de colectare a materialului lemnos care se va face prin semitarare.

Subunitatea de gospodarire este SUP. A cadru regulat avand ca tel de productie lemnul gros pentru cherestea si derulaj.

Arboretul prezinta o consistenta buna de 0,80, un volum mare de masa lemnoasa la hectar. Modul de regenerare sau provenienta este din samanta dovedind o buna preocupare in trecut pentru obtinerea unor regenerari naturale corespunzatoare si parcurgerea cu lucrari silvotehnice pentru extragerea lastarilor.

Starea de sanatate actuala a arboretului este buna (normala).

Din compararea datelor privind bonitatea statiunilor si productivitatea padurilor se constata o buna utilizare a potentialului stationar.

Prin lucrarile care se vor executa se va urmari cresterea ponderii speciilor valoroase in amestecuri prin utilizarea semintisurilor si completarea regenerarilor cu frasin, paltin, ulm, cires, brad, molid, pin.

Este necesara monitorizarea poluarii industriale in zona si interzicerea pasunatului, acestia fiind principalii factori care in viitor pot prejudicia starea de sanatate, potentialul stationar si productivitatea arboretelor, stiut fiind faptul ca aceste arborete inconjoara depresiunea in care este situat orasul Anina, ca padurile sunt strabatute de numeroase cai de acces catre pașunile care apartin orasului si ca zona a fost afectata de activitatea miniera.

Arboretele sunt incadrate in categoria I – 4B avand ca tel de protectie rolul de agrement pentru orasul Anina.

Arboretele din S.U.P. – A sunt incadrate in tipul III functional deci conform normativelor ar fi corespuns adoptarea regimului codrului gradinarit, dar datorita inclinarii medii ale terenurilor care depasesc 25 grade s-a renuntat la acest regim.

3.4. Caracteristicile silvotehnice aplicate

Parchetul de exploatare Arena Veche presupune aplicarea tratamentului taierilor progresive respectiv prima taiere de constituire a ochiurilor de regenerare.

Acest tratament face parte din grupa tratamentelor cu taieri repetate la care regenerarea se realizeaza sub masiv, fiind recomandat si pentru padurile din grupa I cu functii speciale de protectie, pentru regenerarea fagetelor sau amestecurilor de fag cu rasinoase.

Alegerea tratamentului s-a facut in corelare cu solul functional (de agrement) cu accesibilitatea buna, conditiile de exploatare legate de inclinarea terenului (28 grade), starea arboretului si conditiile de regenerare.

Pentru formarea unei structuri cat mai diversificate (profil dantelat – structura relativ pluriena) in cadrul arboretului s-a incercat promovarea actualelor palcuri de semintis de fag chiar daca in unele puncte au atins stadiul de nuielis.

Amplasarea ochiurilor de regenerare s-a facut pe toata suprafata parchetului avandu-se in vedere semintisul utilizabil existent in conditiile necesare pentru dezvoltarea acestuia, deschizandu-se concomitent si ochiuri de regenerare noi cu diametre pana la 1,5 inaltimi de arborete (45 – 50 m).

Perioada de regenerare adoptata este lunga de 30 - 35 ani, pentru evitarea dezechilibrelor in peisaj si obtinerea unei regenerari maxime si cu o amplitudine maxima de varste in cadrul viitorului arboret.

Varsta exploatabilitatii corespunde cu exploatabilitatea tehnica pentru un arboret de fag clasa III de productie la care sortimentul tel stabilit intr-un procent maxim este cheresteaua, asigurandu-se la maxim eficienta economica si stabilitatea ecologica a unui peisaj corespunzator functiei de recreere.

Din punctul de vedere al exploatarii, aplicarea tratamentului taierilor progresive se caracterizeaza prin:

volumul de exploatat la hectar de circa 150 – 200 mc

volumul arborelui mediu, in general, mai mare de 0,7 mc

perioada de aplicare a tratamentului poate ajunge la 30 – 35 ani cu periodicitate corelata cu anii de fructificatie si necesitatile de regenerare

masa lemnoasa de calitate superioara

Volumul actului de punere in valoare 932 Arena Veche este de numai 1055 mc, pe o suprafata de 13,5 ha, fiind diminuat fata de posibilitatea stabilita prin amenajament cu volumul produselor accidentale exploatat in perioada de aplicare a amenajamentului.

Masurile speciale ce trebuie avute in vedere in activitatea de exploatare, la aplicarea acestui tratament, vizeaza in special semintisul utilizabil si ele constau in:

-aplicarea metodei de exploatare in multipli de sortimente

stabilirea directiei de doborat avand in vedere suprafetele ocupate cu semintis utilizabil si directiei de deplasare a lemnului la adunat

crearea unei retele de colectare astfel dezvoltata incat sa poata fi folosita pe intreaga perioada de aplicare a tratamentului, fara schimbarea mijloacelor si modalitatilor de scos si apropiat.

IV Analiza structuri actuale a procesului de productie si posibilitatile de aplicare a ecotehnologiilor de exploatare a lemnului

In general procesul de productie este un proces social in care forta de munca reprezentata prin indivizi aflati in relatie de productie actioneaza cu ajutorul mijloacelor de productie asupra obiectului muncii in scopul transformarii acestuia intr-un bun material. In particular procesul de productie al exploatarii lemnului reprezinta un ansamblu de activitati cu caracter silvicultural, tehnic si economic care urmaresc introducerea in circuitul economic al produselor rezultate prin valorificarea biomasei lemnoase a padurilor. Aceasta inseamna fie transformarea biomasei lemnoase in sortimente de lemn brut, sau sortimente de lemn semifinit, urmata de transportul sortimentelor catre beneficiar in scopul consumului sau prelucrarii ulterioare.

Tehnologiile de exploatare cu impact redus (reduced impact logging -RIL) pot fi definite drept operatiuni de exploatare intensiv planificate si controlate in directia minimizarii impactului asupra arboretului si solului, in mod obisnuit in cazul exploatarii selective a arborilor si nu numai. In contrar cu ecotehnologiile de exploatare sistemele conventionale de exploatare se deruleaza fara a acorda o atentie deosebita asupra posibililor impacturi asupra mediului, arboretului ramas sau solului, respectiv asupra unei utilizari durabile a resurselor si serviciilor oferite de padure.

Scopul tehnologiilor de exploatare cu impact redus asupra mediului este introducerea unei tehnici si metode prietenoase cu mediu si evitarea efectelor negative care intervin in cazul sistemelor clasice de exploatare. Ideea acestor ecotehnologii nu este noua. Ea reprezinta o colectie de bune practici care partial se aplica deja in padurile temperate si tropicale. Tehnici privind perfectionarea fortei de munca, directia de doborare, linii de colectare prestabilite sunt practici existente si in sistemele actule aplicate in zona de studiu. Insa prin aceste noi concepte li se acorda un alt nivel de importanta. Principale caracteristici ale procesului de exploatare a lemnului cu impact ecologic redus sunt:

perfectionarea muncitorilor si a supervizorilor;

reguli de protectia muncii;

conditii favorabile de lucru;

retea adecvata de drumuri si caii de colectare;

minimizarea liniilor de colectare;

doborarea directionala a arborilor;

maximizarea utilizarii a tuturor arborilor doborati;

minimizarea vatamarilor asupra arboretului;

evaluare post exploatare;

reabilitarea suprafetelor afectare negativ de procesul de exploatare;

In cadrul prezentei lucrari se vor analiza comparativ aceste caracteristici generale ale ecotehnologiilor comparativ cu cele aplicate in mod curent in zona studiata. Detalierea impactului ecologic, posibilitatile de reducere a acestora si nivelul consumurilor tehnologice se va realiza detaliat in cadrul fiecarei componente a procesului tehnologic de exploatare a lemnului.

Perfectionare fortei de munca. Constituie una dintre conditiile esentiale ale aplicarii unor tehnologii de exploatare cu impact ecologic redus. De nivelul de pregatire si perfectionare continua depinde succesul sau insuccesul aplicarii unei anumite tehnologii. in general, si in mod particular pentru zona parchetului de exploatare Arena Veche, muncitorii forestieri sunt platiti la un nivel nesatisfacator si adeseori slab calificati. Acest fapt induce efecte negative asupra mediului si pierderi economice prin crestere nejustificata a consumurilor tehnologice. Unitatile de exploatare adeseori implica comunitatile locale in procesul de exploatare a lemnului ca urmare a faptului ca adeseori este singura forta de munca disponibila in zona. Implementarea unui programe de perfectionare pentru personalul participant la activitate de exploatare cat si pentru cel supervizor la toate nivelele de organizare a intreprinderii este esential pentru imbunatatirea conditiilor de munca. Lipsa calificarii fortei de munca constituie adeseori cauza esuarii sau lipsei implementarii tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact ecologic redus.

Reguli de protectia muncii. Programele de perfectionare pentru muncitori, echipamentele de protectie si un program adecvat de service a utilajelor contribuie semnificativ la imbunatatirea securitatii muncii. Ca urmare a dificultatilor economice securitatea muncii tinde a fi neglijata sau implementata la minim. Din pacate, managerii forestieri si cei ai unitatilor de exploatare nu cunosc costul real al accidentelor de munca: multe dintre costurile indirecte rezultate din reguli de protectia si securitatea muncii inadecvat aplicate, sunt dificil a se estima, dar ele pot fi de pana la sase ori mai mari decat costurile directe.

Conditii favorabile de lucru. Procesul de exploatare a padurilor prin aplicare ecotehnologiilor se poate realiza numai in conditii meteorologice si de sol favorabile. Soluri umede si precipitatii abundente constituie o restrictie pentru procesul de colectare mai ales, conditionat de utilaje grele si care determina perturbari substantiale ale solului. Planurile de exploatare trebuie sa prevada solutii alternative in conditii meteorologice nefavorabile.

Minimizarea liniilor de colectare. in operatiunile conventionale de colectare, deplasare necontrolata la fiecare arbore doborat ca urmare a lipsei unei retele de linii de colectare prestabilite conduce la importante degradari ale solului. Un sistem optimizat de linii de colectare, prestabilit in faza de proiectare a procesului tehnologic, trebuie adoptat astfel incat sa asigure la minim degradarea solului prin procese de eroziune sau compactare ca urmare a utilizarii diferitelor utilaje de colectare. Complexul de utilaje folosite la colectarea lemnului trebuie sa ramana numai pe aceste linii de colectare proiectate. Utilizarea tractoarelor cu pneuri multiple si cu suprafata mare asigura o minimizare a compactarii solului.

Doborarea directionala a arborilor. Acesta este o tehnica specifica de doborare a arborilor in care directia de cadere este determinata de operator inainte de taiere. Unde este posibil, arborii trebuie doborati in directia golurilor existente pentru a reduce vatamarilor asupra coroanelor si trunchiurilor arborilor vecini. in general, arborii trebuie doborati in directie oblica fata de liniile de colectare.

Maximizarea utilizarii lemnului din arborii doborati. Majoritatea resturilor de exploatare in procesul de extragere a lemnului provin din operatiunile de doborare si sectionare. Unele pot interveni si in procesul de colectare. Operatiunile de doborare si sectionare corespunzatoare inclus o doborare directionala a arborilor, taierea cioatelor cat mai apropiat de sol, o sectionare optimala a trunchiului arborelului in busteni in acord cu sortimentele avute in vedere. Prin urmarirea recomandarilor din ecotehnologiile de exploatare consumurile tehnologice prin pierderea sau declasarea lemnului sunt foarte reduse si accidentale.

Evaluare post exploatare. Constituie un feed-back operational pentru managerii forestieri, tehnicieni si muncitori pentru determinarea gradului in care obiectivele si recomandarile tehnologie de exploatare cu impact ecologic redus a fost atins, pentru obtinerea de informatii necesare imbunatatirii operatiunilor de exploatare in viitor. Aceasta evaluare post exploatare include de asemenea cuantificarea efectelor asupra solului si arboretului precum si evaluarea costurilor operatiunilor de exploatare.

Minimizarea vatamarilor asupra arboretului ramas. Impactul asupra solului si a arborilor din arboretul ramas in urma procesului de exploatare sunt inevitabile prin utilizarea tractoarelor si utilajelor specifice. Prin urmarea recomandarilor ecotehnologiilor si o implementare corespunzatoare a acestora aceste efecte ecologice negative pot fi reduse.

Reabilitarea suprafetelor afectate negativ de procesul de exploatare.

Observatiile pe teren in santierul de exploatare ofera informatiile necesare privind gradul de degradare a drumurilor, liniilor de colectare si a solului ca urma a procesului tehnologic de exploatare si in baza acestor informatii se stabilesc zonele unde este necesara interventia. Aceste lucrari pot consta in inierbari, stabilizare de zone cu procese de eroziune puternica, etc.

Cu toate ca numeroase studii si cercetari privind evaluarea efectelor procesului de exploatare asupra mediului au aratat suficient de elocvent perturbarile generate, autoritatile din domeniul forestier solicita adesea cunostinte si informatii mai detaliate si cuantificarea efectelor ecologice, sociale si economice. Este clar dovedit ca tehnologiile de exploatare cu impact ecologic redus conduc la o minimizare semnificativa a degradarii solului, arboretului ramas si a cursurilor de apa. De asemenea s-a aratat ca ecotehnologiile conduc la o crestere a profitabilitatii pe termen lung prin cresterea eficientei, productivitatii, a ratei de utilizare a lemnului si a standardelor de securitate a muncii.

Prin implementare acestor tehnologii de exploatare se obtine o clara crestere a ratei de utilizare a lemnului doborat comparativ cu sistemele clasice de exploatare, suprafata afectata la aceeasi cantitate de lemn utilizabil fiind mult mai redusa. Totusi costurile totale cresc in cazul ecotehnologiilor ca urmare a unei proiectari intensive si a utilizarii unui complex de utilaje costisitoare.

O analiza comparativa privind costurile implicate si consumurile tehnologice in cazul exploatarii forestiere conventionale si ecotehnologii, in baza datelor din literatura de specialitate, este redata mai jos:

Analiza comparativa a costurilor si consumurilor tehnologice

Sursa: ITTO (2001)

Cum reiese din tabelul de mai sus, costurile cu proiectarea și cu dobandirea in ecotehnologiile de exploatare sunt mai mari decat in cazul sistemului convențional, aceasta se datoreaza faptului ca in cazul ecotehnologiilor de exploatare a lemnului este necesara achiziționarea unor utilaje moderne de tip harvester si forwarder care pe langa costul de achiziție destul de ridicat, necesita și o forța de numca inalt calificata, precum și de realizarea unor cai de colectare care cresc costurile de proiectare.

Totuși aceste costuri mai ridicate sunt nesemnificative in comparație cu avantajele obținute din aplicarea ecotehnologiilor de exploatare. Se observa, din același tabel, ca in cazul aplicarii ecotehnologiilor de exploatare vatamarile asupra solului și a coroanelor sunt cu aproximativ 10 procente mai scazute, iar asupra arborilor ramași cu pana la 20% mai scazute. De asemenea se observa ca pierderile de lemn sunt cu 10 procente mai mici, iar rata de utilizare a lemnului este semnificativ mai mare.

In cadrul parchetului de exploatare Arena Veche, din analiza proceselor tehnologice de exploatare a lemnului, aplicate atat de agentii economici cat si de administratiile silvice prin echipele proprii de exploatare se remarca urmatoarele aspecte:

se constata o relativa omogenitate a procesului tehnologic de exploatare, indiferent de conditiile geomorfologice, tipul de interventie silviculturala sau tip de proprietate asupra fondului forestier;

in ceea ce priveste procesul tehnologic de exploatare in procent de 100% se realizeaza prin doborarea in cioata prin utilizarea ferestraielor mecanice;

diferentieri se contata la procesul tehnologic de colectare unde se pot constata unele variatii;

in majoritatea cazurilor operatiunea de scos-apropiat se realizeaza prin utilizarea tractoarelor forestiere articulate - TAF sau a tractoarelor nearticulate. Caile de scos sunt in principal drumuri de tractor existente sau nou realizate, insa se constata o pondere foarte ridicata a drumurilor de scos localizate pe vai si cursurile paraielor. Peste 70-80% dintre liniile de scos sunt localizate in albiile paraielor, cu toate efectele negative care decurg de aici;

operatiunea de adunat se realizeaza fie prin utilizarea tractoarelor forestiere, a atelajelor, sau in cazuri extreme generate de panta foarte ridicata prin corhanire.

In zona de studiu, in prezent, nu s-au identificat instalatii de scos-apropiat cu cablu, de tipul funicularelor. in deceniile anterioare aceste instalatii de scos-apropiat erau utilizate destul de frecvent in zona, mai ales pe versantii cu panta relativ ridicata.

In nici unul dintre situatiile studiate nu s-a constatat realizarea de activitati post exploatare de refacere a solului de gradat.

In prezenta lucrare de disertatie se va realiza o analiza, pentru fiecare componenta a procesului de productie de exploatare, a modului actual de implementare, a efectelor negative generate si recomandari de implementare a ecotehnologiilor in conditiile concrete din parchetul de exploatare Arena Veche.

Metoda de exploatare aplicata in prezent este metoda de exploatare trunchiuri si catarge, in majoritatea cazurilor analizate. Aceasta metoda presupune colectarea preponderenta a masei lemnoase sub forma de trunchiuri si catarge. Metoda are o serie de avantaje economice dintre care se mentioneaza:

se realizeaza o crestere a procentului de lemn de lucru utilizabil ca urmare a transferului procesului de sortare din pachet in platforma primara;

creste gradul de mecanizare al lucrarilor de colectare concomitent cu o crestere a productivitatii prin transportul de piese cu volume mari;

se reduc consumurile tehnologice si deprecierile calitative, obtinandu-se un indice ridicat de valorificare a masei lemnoase;

Insa metoda, prin modul de aplicare curent si complexul de utilaje folosit la colectare conduce la prejudicii ecologice ridicate. Astfel se remarca:

o degradare semnificativa a cailor de colectare ca urmare a faptului ca operatiunea de apropiat si scos de realizeaza cu tractoare forestiere in majoritatea cazurilor prin semitarare;

valorificarea lemnului marunt este nesemnificativa, adeseori inexistenta.

In conditiile specifice zonei studiate se recomanda aplicarea metodei sortimentelor definitive sau multipli de sortimente cu utilizarea unui complex de utilaje moderne de tipul harvester si forwarder, obtinandu-se astfel:

se reduce prejudiciul solului;

se ofera posibilitatea incarcarii la capacitate a mijlocului de apropiat;

se reduc o parte din pierderile de exploatare;

creste gradul de mecanizare al lucrarilor decat in cazul folosirii metodei sortimentelor definitive;

se reduc intr-o oarecare masura cheltuielile de exploatare.

Implementarea unei ecotehnologii de exploatare a lemnului nu permite diferentierea unui proces tehnologic specific. in alegerea modalitatilor de exploatare trebuie avut in permanenta in vedere consecintele actiunilor din prezent asupra valorii viitoare a padurilor. In acest context, orice prejudiciul constituie un cost suplimentat pentru administratorul fondului forestier cu implicatii directe asupra valorii arboretului ramas.

Modelele tehnologice de exploatare cu impact ecologic redus promovate in prezent pe plan mondial au in vedere:

rationalizarea utilizarii tractoarelor forestiere, mai ales a celor care produs degradari semnificative ale mediului;

extinderea, unde este posibil, a instalatiilor cu cablu pentru operatiunile de colectare;

dezvoltarea unei retele optime de transport pentru reducerea distantelor de colectare;

folosirea atelajelor in complex cu utilaje moderne mai ales in arboretele tinere;

aplicarea metodelor de exploatare in sortimente cu lungimi reduse care faciliteaza utilizarea utilajelor de tip harvester si forwader.

4.1. Procesul tehnologic de recoltare a lemnului

Doborarea reprezinta operatia prin care arboretul marcat este adus la pozitia culcat, la pamant, asigurandu-se, in acest fel, conditii normale de desfasurare a operatiilor ulterioare. Realizarea doborarii este posibila prin efectuarea la baza arborelui a unor taieturi prin care trebuie sa se imprime o dezechilibrare a acestuia. Tinand cont de conditiile in care se desfasoara aceasta operatie, de cerinte de ordin silvicultural si economic, doborarea trebuie sa se desfasoare astfel incat sa se asigure o cadere dirijata a arbore lui pe directii bine precizate, optim alese, in concordanta cu cerintele de gospodarire a arboretelor si de deplasare ulterioara a lemnului.

Activitatile de baza la doborare sunt, asadar, in contextul celor aratate mai inainte, alegerea directiei de doborare si executarea la baza trunchiului a unor taieturi astfel incat arboretele sa cada pe directia aleasa. in alegerea directiei de doborare trebuie sa fie luate in considerare: elemente ce caracterizeaza arborele marcat (asimetria coroanei, inclinarea trunchiului, pozitia arborelui in arboret); conditiile de lucru din jurul arborelui, pe o distanta aproximativ egala cu inaltimea acestuia (pozitia arborilor nemarcati, suprafetele ocupate cu semintis, microrelieful terenului); directia ulterioara de deplasare a lemnului (convenabil, din acest punct de vedere, este ca arborele sa fie doborat pe directia de colectare, cu capatul gros in sensul deplasarii).

Un arbore, in general datorita elementelor ce il caracterizeaza din punctul de vedere al doborarii, are o tendinta naturala de cadere (directie naturala). Pornind de la aceasta directie naturala si luand in considerare toate elementele ce intervin in alegerea directiei de doborare, se stabileste asa numita directie tehnica de cadere, adica directia pe care se va dobora efectiv arborele.

Taieturile de la baza trunchiului se vor face in functie de metoda de doborare aplicata, astfel cat sa se asigure caderea arborelui pe directia tehnica aleasa. Metodele de doborare sunt concepute in concordanta cu cerintele valorificarii integrale a masei lemnoase, cu cerintele silviculturale de gospodarire a padurilor si, in acelasi timp, astfel incat lucrarile sa se desfasoare cu cheltuieli acceptate de ocol sau societate la un moment dat. Se deosebesc, dupa nivelul la care se fac taieturile specifice, mai multe metode de doborare: doborare in cioata, doborarea in scaun, doborarea prin cazanire (in caldare), doborarea prin dezradacinare.

In cadrul zonei analizate procesul tehnologic de doborare se realizeaza in totalitate prin doborarea in cioata. Acesta se caracterizeaza prin efectuarea taierilor la un nivel apropiat de sol, urmarindu-se, in mod deosebit, valorificarea intr-o proportie cat mai mare a lemnului din arborele marcat. Este cea mai raspandita metoda de doborare aplicata in padurile gospodarite in regimul codrului.

Doborarea in cioata se caracterizeaza, conform precizarilor generale facute printr-un nivel al taieturilor cat mai apropiat de sol. in stabilirea exacta a acestui nivel trebuie sa se ia in considerare necesitatea valorificarii integrale a lemnului arboretului marcat, precum si realizarea doborarii cu cheltuieli cat mai mici. Valorificarea integrala presupune realizarea taieturilor pentru doborare la nivelul solului, situatie in care se creeaza conditii pentru a se putea exploata intregul volum al arboretului marcat. in conditiile actuale se acorda o importanta deosebita valorificarii integrale a masei lemnoase data spre exploatare. Instructiunile anuale prevad ca inaltimea cioatei poate fi de cel mult o treime din diametrul de baza al arboretului marcat, dar nu mai mare de 10 cm in conditiile in care masurarea se face in partea din amonte a cioatei.

Realizarea doborarii presupune efectuarea la baza trunchiului a unor taieturi care sa conduca la crearea conditiilor favorabile pentru caderea arbore lui pe directia tehnica aleasa. Pentru aceasta, taieturile trebuie sa fie executate intr-o anumita ordine si sa se gaseasca intr-un anumit raport unele fata de altele. Apar, in acest fel, elementele specifice doborarii: tapa, taietura din partea opusa tapei, zona de franare si pragul. Aceste elemente indeplinesc roluri bine precizate si nu pot lipsi la o doborare facuta in conditii de siguranta.

O operatiune de doborare, cu impact ecologic redus, trebuie sa asigura atingerea urmatoarelor obiective:

asigurarea securitati personalului implicat in operatiunea de doborare si a celor care lucreaza in vecinatatea locului de desfasurare a activitatii;

minimizarea vatamarilor asupra arborilor si semintisurilor;

minimizarea efectelor negative asupra solului;

maximizarea volumului de lemn care poate fi utilizat profitabil din fiecare arbore doborat;

maximizarea valorii bustenilor pregatiti pentru colectare si extragere;

facilitatea activitatilor de colectare a lemnului;

Recomandari de bune practici pentru reducerea impactului asupra mediului si reducerea consumurilor tehnologice:

operatiunea de doborare trebuie realizata de personal competent si bine pregatit utilizand echipamente performante si avand o stare de functionare corespunzatoare.

cat este posibil arborii trebuie doborati in directia golurilor existente in vederea reducerii vatamarilor asupra arborilor ramasi. Arborii din apropierea liniilor de colectare vor fi doborati cu coroana in directia liniilor de colectare:

in cazul in care doborarea unui arbore urmeaza doborarii unui arbore vecin se va prefera doborarea peste coroana celui precedent, reducand astfel impactul, si suprafata de teren afectata;

cand conditiile sociale, economice si dimensiunile arborilor permit utilizarea masinilor integrate de exploatare (harvester) conduce la o crestere considerabila a productivitatii si implicit o reducere a consumurilor tehnologice, a frecventei si intensitatii accidentelor.

se va evita doborarea in lungul paraielor sau paraiaselor, care ar aveam efecte negative atat asupra solului cat si a vegetatiei specifice prin operatiunile de colectare;

pentru maximizarea volumului utilizabil din fiecare arbore, mai ales in conditii dificile de teren, operatiunea de doborare trebuie realizata in conformitate cu recomandarile si procedurile tehnice specifice. Utilizarea de forta de munca calificata poate conduce la o crestere cu pana la 20% a volumului utilizabil si intre 10 si 50% a valorii bustenilor.

Utilizarea utilajelor complexe de tipul harvester este in general limitata de conditiile topografice, mai ales versantii cu panta mare, dar si de dimensiunile arborilor exploatati. in general acest tip de utilaje se preteaza foarte bine la exploatarea lemnului provenit din lucrari de ingrijire a arboretelor, respectiv rarituri. Utilizarea utilajelor de tip harvester in operatiune de doborare si curatare de craci conduce la o crestere semnificativa a productivitatii si o reducere a pierderilor de lemn. Alegerea corespunzatoare a tipului de utilaj, in raport cu caracteristicile dimensionale ale arborilor este absolut necesara.

Fig. 6 Doborarea arborilor prin utilizarea utilajului de tip harvester

Unul dintre principalele avantaje privind utilizarea masinilor specializate la doborarea arborilor este data de reducerea consumurilor tehnologice prin eliminarea tapei, asigurandu-se ca urmare a puterii hidraulice a utilajului, doborarea fara tapa. De asemenea directia de doborare este perfect controlabila de catre operator evitandu-se vatamarile asupra arborilor vecini. in parchetele cu doboraturi in masa utilizarea unui astfel de utilaj contribuie la o reducere a consumurilor tehnologice de pana la 10-15%. Insa pentru arbori de dimensiuni mari posibilitatea utilizarii unui harvester la doborare se reduce. Se poate utiliza un sistem combinat format dintr-un mecanizator cu ferestrau mecanic si un utilaj de tip harvester pentru stabilirea directiei de doborare a arborilor.

Curatirea de craci este operatia prin care cracile arborilor doborati sunt detasate de trunchi prin taiere, pentru a se crea, in acest fel, conditii optime de deplasare a masei lemnoase, in concordanta cu conditiile de lucru de la colectare. Concret, curatirea de craci este impusa de:

• reducerea volumului aparent si a greutatii pieselor ce vor fi colectate;

cresterea gradului de manevrabilitate a lemnului de colectare;

reducerea prejudiciilor, prin diminuarea volumului si greutatii pieselor, precum si printr-o toaletare corespunzatoare a coroanei;

utilizarea mai buna a capacitatii de transport a mijloacelor de colectare;

crearea conditiilor de aplicare a unor procedee de lucrari sau de folosire a unor mijloace de colectare;

crearea conditiilor pentru desfasurarea operatiei de sectionare.

Taierea cracilor trebuie sa fie facuta astfel incat ciotul ramas sa aiba o inaltime de cel mult 1,0 cm, iar pentru speciile din care rezulta sortimente ce se livreaza cojite, desprinderea cracii trebuie sa se faca 'la fata lemnului'. Curatirea de craci se realizeaza printr-o taiere de detasare (cazul cracilor scurte) sau prin taieri de scurtare si detasare (cazul cracilor lungi, ramificate, accesibile). Taierile de scurtare a cracilor se fac cu scopul de a se realiza o data cu taierea cracilor si fasonarea lemnului provenit din acestea.

Mijloacele de lucru folosite la curatirea de craci sunt ferastraul mecanic sau toporul. Ferastraul mecanic se foloseste, in general, pentru taierea cracilor mai groase de 5 cm, iar toporul pentru craci cu diametrul mai mic de 5 cm. Se ia in considerare diametrul dominant al cracilor, masurat la locul de insertie al acestora pe trunchi. Pentru un parchet sau 6 portiune din suprafata parchetului se recomanda folosirea unei singure categorii de mijloace pentru curatirea de craci.

Operatiunea de curatare de craci se realizeaza prin utilizarea ferestraului mecanic si a toporului. Insa se constata frecvent o indepartare partiala a cracilor, procesul de colectare realizandu-se cu tot cu parti din coroana. Efectele asupra semintisului si mai ales a solului sunt semnificative.

Sectionarea este operatia de fragmentare a arborilor doborati in piese cu forme si dimensiuni impuse de conditiile de colectare. Gradul de fragmentare a arborilor doborati se stabileste in functie de criterii silviculturale si economice. Din punct de vedere strict silvicultural cea mai favorabila situatie ar fi aceea in care s-ar realiza o fragmentare cat mai mare a arborilor doborati, pana la obtinerea sortimente lor definitive, fiind evident faptul ca deplasarea unor piese de dimensiuni mici va conduce la prejudicii minime.

4.2. Procesul tehnologic de colectarea a lemnului

Procesul tehnologic de colectare reprezinta partea procesului de productie a exploatarii padurilor in care materialul lemnos, dupa recoltare, este deplasat de la cioata pana la platforma primara, langa o cale permanenta de transport.

Deoarece fiecare etapa de deplasare se desfasoara in conditii specifice cu mijloace adecvate, la colectare deosebesc, corespunzator fiecarei etape caracteristice, operatiile de: adunat, scos si apropiat.

Adunatul - este operatia prin care se realizeaza o prima concentrare a masei lemnoase pe suprafata parchetului, in tasoane situate de-a lungul vailor sau la confluente ale acestora. Caracteristic pentru aceasta operatie este faptul ca, teoretic, fiecare piesa se deplaseaza pe un traseu propriu, in conditiile unui teren neamenajat. Importanta in aceasta etapa este, in primul rand, precizarea directiilor de deplasare a masei lemnoase (a traseelor), astfel incat adunatul sa se faca cu prejudicii cat mai mici pe trasee cat mai scurte. Analiza proceselor de exploatare din cadrul parchetului de exploatare Arena Veche s-a constatat ca aceasta operatie se realizeaza cu tapina pe distante cuprinse intre 0 si 50 m dar si cu taful sau atelaje folosind troliul pe distante cuprinse intre 15 si 50 de metri. Pentru efectuarea colectarii bustenilor prin corhanire este necesara olarirea acestora la capatul din aval, ceea ce induce consumuri tehnologice ridicate.

In conditiile exploatarilor forestiere din zona de studiu, cu densitate redusa a cailor de transport si, implicit, cu distante lungi de colectare, exista si situatii cand intre adunat si apropiat se interpune inca o operatie, denumita scos. Prin aceasta operatie se preia cu tractorul sau cu atelaje, lemnul adunat, care este deplasat, in continuare, pana la un traseu de apropiat

Colectarea este cea mai dificila etapa a procesului de productie a exploatarii lemnului, afirmatie confirmata de faptul ca in acest proces ce consuma, raportat la intregul proces de productie al exploatarii lemnului, circa 70% din energia umana, 100% din energia animala, circa 90% din necesarul de carburanti si se inregistreaza cele mai mari cheltuieli, aproximativ 65 75% din totalul cheltuielilor de productie necesare pentru punerea in valoare a masei lemnoase dintr-un parchet.

Deplasarea lemnului de colectare se poate realiza prin urmatoarele modalitati: alunecare, tarare, semitarare (semisuspendare) si prin suspendare, iar mijloacele folosite sunt: corhanire, atelaje, instalatii de alunecare, trolii, funiculare si tractoare.

Avantaje si dezavantaje ecologice si economice ale diferitelor metode de colectare a lemnului

Se pot identifica trei tipuri principale de efecte negative ale tehnologiei actuale de colectare a lemnului aplicate in cazul zonei studiate:

degradarea solului prin procese de eroziune si compactarea acestuia, putand conduce la procese erozionale puternice, reducerea cresterii arborilor ramasi prin expunerea radacinilor, iar prin procesele de compactare se reduce semnificativ potentialul de instalare a regenerarii naturale;

degradari ale cursurilor de apa in mod direct prin trecerea peste paraie neprotejate sau prin colectare direct pe albia paraielor. Efectele ecologice negative se manifesta prin degradarea albiei, introducerea de sedimente in suspensie, poluare cu combustibili si ulei de la tractoarele forestiere;

vatamari ale arborilor ramasi si asupra vegetatiei.

Toate aceste probleme ecologice pot fi reduse prin aplicarea unui sistem de exploatare cu impact ecologic redus, intensiv planificat cuplat cu un sistem operational de control care sa asigure respectarea in tocmai a proiectului de exploatare si adaptarea acestuia la modificare conditiilor de mediu.

Un proces tehnologic de colectare bazat pe ecotehnologii trebuie sa asigure:

optimizarea procesului de productie in vederea asigurarii unei productivitati adecvate;

asigurarea securitatii fortei de munca implicate in procesul de colectare;

minimizarea compactarii solului si a declansarii proceselor erozionale cauzate de colectarea lemnului;

minimizarea efectelor asupra cursurilor de apa din zona sau vecinatatea parchetului de exploatare;

minimizarea vatamarilor asupra arborilor si semintisului existent;

minimizarea consumurilor tehnologice cu ocazia colectarii prin manevrarea necorespunzatoare a lemnului, ruperea sau degradarea acestuia care pot conduce la pierderi de volum si calitate.

In cazul in care utilizarea tractoarelor forestiere articulare sau clasice la procesul de colectare este singura solutie avuta la dispozitie se vor implementa urmatoarelor recomandari:

utilizarea de tractoare forestiere cu pneuri cu suprafata mare de contact pentru a reduce presiunea asupra solului;

Teoretic orice tip de instalatie de colectare poate sa-si reduca impactul ecologic atat timp cat operatiile pe care le desfasoara sunt dirijate si controlate corespunzator. Trebuie avut in vedere faptul ca pentru fiecare pachet exista un sistem de colectare optim din punct de vedere economic si ecologic. Exploatarea cu impact ecologic redus trebuie sa asigure o integrare a recoltarii si colectarii lemnului prin adaptarea solutiilor tehnologice si a necesitatilor functionale ale utilajelor la cerintele si restrictiile de mediu si socio-economice.

Implementarea ecotehnologiilor nu presupune renuntarea la mijloace mecanizate performante, productive, care se deplaseaza pe sol. Modul de actiune trebuie sa fie in directia reducerii traseelor de colectare si prevenirea degradarii si compactarii solului. Daca reteaua de colectare nu este bine proiectata sau nu se respecta de catre echipa de exploatare se poate ajunge in situatii in care utilajul forestier de colectare se deplaseaza pe o suprafata de peste 70% din marimea parchetului cu efecte negative majore asupra solului.

Utilizarea de sisteme de protectie a solului, mai ales in zone cu umiditate ridicata, cum sunt unele din cazurile studiate, chiar daca implica costuri suplimentare, se impun in mod obligatoriu.

La doborarea si sectionarea lemnului se inregistreaza urmatoarele categorii de consumuri tehnologice: consum in taieturi, consum in rupturi, consum in supradimensiuni si consum in putregai.

Consumul in taieturi cuprinde cantitatea de lemn sub forma calupurilor de tapa, aschii si rumegus, care se consuma la executia taieturi lor de doborare si sectionare. Prin faptul ca sectionarea lemnului se executa partial in parchete si este definitivata in centrele de sortare si preindustrializare a lemnului, indicii de consum in taieturi sunt redati separat pentru cele doua locuri de productie. Consumul in rupturi se produce numai in parchete si consta din lemnul rupt si sfaramat prin caderea arborilor.

In cazul aplicarii unei ecotehnologii de exploatare aceste consumuri tehnologice din cadrul procesului tehnologic de doborare si sectionare se reduc mai ales prin folosirea unei forte de munca specializate si perfectionate sau prin utilizarea unor masini integrate de recoltare de tip harvester. Nivelul consumurilor tehnologice creste semnificativ mai ales in cazul doboraturilor produse de vant.

Consumul in supradimensiuni este reprezentat, in principal, de volumul corespunzator supralungimilor lasate sortimentelor de lemn rotund de lucru peste lungimea standardizata a sortimentului respectiv, pentru a se asigura intreprinderilor de prelucrare lungimile prevazute pentru produsele semifinite. Marimea supralungimilor reglementata prin standarde este de 1 cm/m. Portiunea olarita de la capatul gros al bustenilor se include in acest consum. Acest consum tehnologic creste in cazul aplicarii metodei de apropiat prin corhanire si dispare complet in cazul colectarii lemnului cu forwader in sortimente finale sau intermediare. in cazul bustenilor de rasinoase, ca urmare a contragerii accentuate a lemnului prin uscare, se ia in considerare si un consum in supragrosimi. Consumul in supradimensiuni este propriu centrelor de sortare si preindustrializare a lemnului, deoarece aici se definitiveaza fasonarea lemnului in sortimente de lemn brut.

Indicii de consum tehnologic, reglementati prin normativ, sunt redati in procente din volumul intrat in operatie. Indicele global de consum tehnologic este de circa 3%, la rasinoase, iar la foioase, de circa 2%, din masa lemnoasa initiala.

Principalele provocari pe viitor privind dezvoltarea si mai ales implementarea ecotehnologiilor de exploatare a lemnului, in special in zona montana, vizeaza urmatoarele aspecte:

• reorientarea spre o focalizare spre procesul tehnologic de exploatare considerand toate aspectele tehnice si administrative pentru tot lantul tehnologic de exploatare;

colaborarea activa in procesul tehnologic pentru imbunatatirea si dezvoltarea cadrului institutionale (adaptarea instrumentelor de politica sectoriala, standarde de mediu bazate pe informatii stiintifice);

planificarea riguroasa a procedurilor bazate pe algoritmi de cunoastere si date spatiale;

extinderea conceptului de eco-eficienta;

dezvoltarea resurselor umane al toate nivelele de organizare;

V Concluzii

In contextul actual al silviculturii durabile, in care cultura padurilor si exploatarea lemnului constituie un sistem unitar in care cele doua activitati se interconditioneaza, recoltarea lemnului este privita drept o metoda silviculturala de regenerare care conditioneaza instalarea unui nou arboret. Conceptul actual de gestionare durabila a fondului forestier impune ca exploatarea forestiera sa se inscrie in directia identificarii si implementarii de tehnologii cu impact ecologic limitat sau ecotehnologii, obiectivul principal fiind de conservare a echilibrului ecosistemelor forestiere si al zonelor invecinate

Necesitatea extragerii masei lemnoase din padure este impusa, pe de o parte, de aplicarea masurilor culturale, iar pe de alta parte de satisfacerea unor nevoi ale societatii. Interventiile facute in acest sens in viata arboretelor au deci, un rol dublu: cultural - de aplicare a masurilor de gospodarire preconizate si economic - de valorificare a masei lemnoase rezultate. Eficienta economica a exploatarii depinde de tehnicile de regenerare, iar instalarea unui nou arboret este influentata de aplicarea unor metode de exploatare cu impact ecologic minim.

Procesul tehnologic de exploatare a lemnului in conditiile specifice impuse de zona montana comporta anumite particularitati si restrictii de ordin tehnic, economic si ecologic.

Dezvoltarea tehnologiilor de exploatare a lemnului, in conditiile zonelor montane, trebuie sa asigure indeplinirea a patru restrictii:

• fezabile din punct de vedere tehnic luand in considerare legile fizice, cunostintele ingineresti si relatiile ecologice specifice padurii;

viabile economic considerand costurile si beneficiile pe termen lung si scurt;

apropiate de mediu considerand impactul asupra mediului natural si social, inclusiv utilizarea eficienta, conforma cu principiile de dezvoltare durabila, a resurselor naturale, inclusiv a materialelor regenerabile, neregenerabile, ape, energie etc;

fezabile institutional considerand legile si reglementarile care guverneaza operatiunile de exploatare, obiectivele proprietarului de fond forestier si valorile sociale.

Tehnologiile de exploatare cu impact ecologic redus nu reprezinta numai un anumit complex de utilaje sau tehnologii individuale, ci mai ales un sistem integrat care include expertiza, proceduri, bunuri si servicii, echipamente dar si proceduri organizationale si manageriale, sistem care trebuie sa asigure perpetuarea functiilor padurii si viabilitatea economica a acesteia, si dupa exploatare.

Principalele coordonate ale ecotehnologiilor de exploatare a lemnului vizeaza rationalizarea utilizarii din punct de vedere ecologic al tractoarelor, concomitent cu extinderea funicularelor, dezvoltarea unei retele de transport eficiente si optimizate in padure, reducerea distantelor de colectare, implementarea unor tehnici de colectare cu impact ecologic redus.

Implementarea tehnologiilor de exploatare cu impact ecologic redus impun doua tipuri de planificare: una strategica si una tactica. Planificarea strategica nu poate fi separata de planurile de management forestier general si ambele sunt realizate impreuna de catre o echipa interdisciplinara de planificare. Planificarea tactica ofera planuri pe termen scurt, focalizate pentru un anumit santier de exploatare.

Sub presiunea grupurilor de mediu si a politicilor sectoriale aplicarea tehnologiilor de exploatare cu impact redus se impune tot mai puternic, oferind beneficii economice, sociale si de mediu. in contrar cu ecotehnologiile de exploatare sistemele conventionale de exploatare se deruleaza fara a acorda o atentie deosebita asupra posibililor impacturi asupra mediului, arboretului ramas sau solului, respectiv asupra unei utilizari durabile a resurselor si serviciilor oferite de padure.

Ideea acestor ecotehnologii nu este noua. Ea reprezinta o colectie de bune practici care partial se aplica deja in padurile temperate si tropicale. Tehnici privind perfectionarea fortei de munca, directia de doborare, linii de colectare prestabilite sunt practici existente si in sistemele actule aplicate in zona de studiu. Insa prin aceste noi concepte li se acorda un alt nivel de importanta. Principale caracteristici ale procesului de exploatare a lemnului cu impact ecologic redus sunt:

perfectionarea muncitorilor si a supervizorilor;

reguli de protectia muncii;

conditii favorabile de lucru;

retea adecvata de drumuri si caii de colectare;

minimizarea liniilor de colectare;

doborarea directionala a arborilor;

maximizarea utilizarii a tuturor arborilor doborati;

minimizarea vatamarilor asupra arboretului si solului;

evaluare post exploatare;

reabilitarea suprafetelor afectare negativ de procesul de exploatare;

Perfectionare fortei de munca constituie una dintre conditiile esentiale ale aplicarii unor tehnologii de exploatare cu impact ecologic redus. De nivelul de pregatire si perfectionare continua depinde succesul sau insuccesul aplicarii unei anumite tehnologii. in general, si in mod particular pentru zona parchetului de exploatare Arena Veche, muncitorii forestieri sunt platiti la un nivel nesatisfacator si adeseori slab calificati. Acest fapt induce efecte negative asupra mediului si pierderi economice prin crestere nejustificata a consumurilor tehnologice. Implementarea unui programe de perfectionare pentru personalul participant la activitate de exploatare cat si pentru cel supervizor la toate nivelele de organizare a intreprinderii este esential pentru imbunatatirea conditiilor de munca. Lipsa calificarii fortei de munca constituie adeseori cauza esuarii sau lipsei implementarii tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact ecologic redus.

Ecotehnologiile conduc la o crestere a profitabilitatii pe termen lung prin cresterea eficientei, productivitatii, a ratei de utilizare a lemnului si a standardelor de securitate a muncii. Prin implementare acestor tehnologii de exploatare se obtine o clara crestere a ratei de utilizare a lemnului doborat comparativ cu sistemele clasice de exploatare, suprafata afectata la aceeasi cantitate de lemn utilizabil fiind mult mai redusa. Totusi costurile totale cresc in cazul ecotehnologiilor ca urmare a unei proiectari intensive si a utilizarii unui complex de utilaje costisitoare.

In cadrul parchetului de exploatare Arena Veche, din analiza proceselor tehnologice de exploatare a lemnului, aplicate atat de agentii economici cat si de administratiile silvice prin echipele proprii de exploatare se remarca urmatoarele aspecte:

• Metoda de exploatare aplicata in prezent este metoda de exploatare in trunchiuri si catarge, in majoritatea cazurilor analizate.

se constata o relativa omogenitate a procesului tehnologic de exploatare, indiferent de conditiile geomorfologice, tipul de interventie silviculturala sau tip de proprietate asupra fondului forestier;

in ceea ce priveste procesul tehnologic de recoltare in procent de 100% se realizeaza prin doborarea in cioata prin utilizarea ferestraielor mecanice;

Diferentieri se constata la procesul tehnologic de colectare unde se pot constata unele variatii. in majoritatea cazurilor operatiunea de scos-apropiat se realizeaza prin utilizarea tractoarelor forestiere articulate — TAF sau a tractoarelor nearticulate. Caile de colectare sunt in principal drumuri de tractor existente sau nou realizate, insa se constata o pondere foarte ridicata a drumurilor de scos localizate pe vai si cursurile paraielor. Multe dintre liniile de scos-apropiat sunt localizate in albiile paraielor, cu toate efectele negative care decurg de aici:

operatiunea de adunat se realizeaza fie prin utilizarea tractoarelor forestiere, a atelajelor, sau in unele cazuri de panta foarte ridicata prin corhanire.

In zona de studiu, in prezent, nu s-au identificat instalatii de scos-apropiat cu cablu, de tipul fiinicularelor. in deceniile anterioare aceste instalatii de scos-apropiat erau utilizate destul de frecvent in zona, mai ales pe versantii cu panta relativ ridicata.

In nici unul dintre situatiile studiate nu s-a constatat realizarea de
activitati post exploatare de refacere a solului de gradat.

Procesul tehnologic de recoltare a lemnului in cazurile analizate se realizeaza prin doborarea in cioata cu ferestraul mecanic. Consumurile tehnologice sunt in general sub limitele admise. Insa, mai ales in cazul doboraturilor produse de vant, ca urma a nerespectarii tehnologiei de lucru se constata o crestere a acestora prin ruperi sau aschieri ale lemnului, nerespectare directiilor de doborare care conduc la degradarea lemnului. Utilizarea de forta de munca necalificata poate conduce si in cazul acestui proces tehnologic la vatamari ale arborilor ramasi si semintisurilor. Operatiunea de curatare de craci se realizeaza prin utilizarea ferestraului mecanic si a toporului. Insa se constata frecvent o indepartare partiala a cracilor, procesul de colectare realizandu-se cu tot cu parti din coroana. Efectele asupra semintisului si mai ales a solului sunt semnificative. Implementarea unui program de perfectionare a fortei de munca va conduce la o reducere semnificativa a consumurilor tehnologice.

Toate problemele ecologice pot fi reduse prin aplicarea unui sistem de exploatare cu impact ecologic redus, intensiv planificat cuplat cu un sistem operational de control care sa asigure respectarea in tocmai a proiectului de exploatare si adaptarea acestuia la modificare conditiilor de mediu. Potentialele efecte negative generate de executia improprie a operatiunilor de colectare a lemnului pot fi sintetizate astfel:

cresterea costurilor cu securitatea muncii si a compensatiilor acordate ca urmare a accidentelor de munca;

rate de productivitate reduse si costuri de colectare ridicate;

consumuri tehnologice si pierderi de volum si valoare ca urmare a colectarii;

degradari excesive ale solului si cursurilor de apa;

deteriorarea calitatii apei si pierderea habitatelor acvatice;

vatamari excesive asupra arborilor ramasi si a semintisurilor.

Introducerea unei ecotehnologii ar reduce cu pana la 10 procente vatamarile asupra coroanelor și asupra solului și cu 20 de procente asupra arborilor ramași. In același timp rata de utilizare a lemnului este mai mare cu peste 10% iar pierderile de lemn sunt mai mici. In concluzie, chiar daca implementarea unei ecotehnologii de exploatare a lemnului implica unele costuri mai ridicate, cum ar fi costurile de proiectare și costurile cu dobandirea, se reduc costurile cu colectarea și se face o exploatare mult mai eficienta a lemnului, asigurand o protecție sporita pentru arborii ramași și pentru sol.

In conditiile specifice ale zonei studiate aplicarea ecotehnologiilor de exploatare reprezinta o necesitate urgenta, mai ales datorita fragilitatii geomorfologice a zone, dar si ca urmare a gradului ridicat de degradare ca urmare a aplicarii unor metode de colectare cu impact semnificativ asupra mediului.

Implementarea ecotehnologiilor nu presupune renuntarea la mijloace mecanizate performante, productive, care se deplaseaza pe sol. Modul de actiune trebuie sa fie in directia reducerii traseelor de colectare si prevenirea degradarii si compactarii solului. Daca reteaua de colectare nu este bine proiectata sau nu se respecta de catre echipa de exploatare se poate ajunge in situatii in care utilajul forestier de colectare se deplaseaza pe o suprafata de peste 70% din marimea parchetului cu efecte negative majore asupra solului. Utilizarea de sisteme de protectie a solului, mai ales in zone cu umiditate ridicata, cum sunt unele din cazurile studiate, chiar daca implica costuri suplimentare, se impun in mod obligatoriu.

In conditiile specifice zonei studiate se recomanda aplicarea metodei sortimentelor definitive sau multipli de sortimente cu utilizarea unui complex de utilaje moderne de tipul harvester si forwarder, obtinandu-se astfel:

se reduce prejudiciul solului;

se ofera posibilitatea inqarcarii la capacitate a mijlocului de apropiat;

se reduc o parte din pierderile de exploatare;

creste gradul de mecanizare al lucrarilor decat in cazul folosirii metodei sortimentelor definitive;

se reduc intr-o oarecare masura cheltuielile de exploatare.

Consumurile tehnologice sunt diminuari inerente ale masei lemnoase existente pe picior ca urmare a operatiilor specifice la care este supus lemnul in timpul procesului de exploatare. La doborarea si sectionarea lemnului se inregistreaza urmatoarele categorii de consumuri tehnologice: consum in taieturi, consum in rupturi, consum in supradimensiuni si consum in putregai. In cazul aplicarii unei ecotehnologii de exploatare aceste consumuri tehnologice din cadrul procesului tehnologic de doborare si sectionare se reduc mai ales prin folosirea unei forte de munca specializate si perfectionate sau prin utilizarea unor masini integrate de recoltare de tip harvester. Nivelul consumurilor tehnologice creste semnificativ mai ales in cazul doboraturilor produse de vant.

Portiunea olarita de la capatul gros al bustenilor se include in acest consum. Acest consum tehnologic creste in cazul aplicarii metodei de apropiat prin corhanire si dispare complet in cazul colectarii lemnului cu forwader in sortimente finale sau intermediare.

La colectarea lemnului, consumurile tehnologice constau din lemn rupt, sfaramat, aschiat, care fie ca se desprinde de pe piesele in miscare, fie ca trebuie eliminat ulterior, prin retezarea capetelor pieselor. Marimea acestor consumuri tehnologice depinde de mijlocul de colectare, specia, distanta de lucru, panta, natura si starea terenului pe traseele de colectare. Cele mai mari consumuri tehnologice la colectarea lemnului se produc prin corhanire, astfel ca si din acest punct de vedere se impune limitarea recurgerii la aceasta operatie de colectare. La colectarea cu funiculare si atelaje, consumurile tehnologice sunt neglijabile, iar la colectarea cu tractoare au valori intermediare.

Dezvoltarea si gestionarea fondului forestier depinde in principal de ciclul resurselor in principal si mai putin de extragerea lor. Optimizarea si integrarea procesului de exploatare in conceptul global de gestionare durabila va asigura mentinerea unui caracter de dezvoltare sustenabila a padurilor.

Bibliografie

Arcade Ciubotaru : Exploatarea padurilor.    Editura Lux Libris, Brasov 1998.

Arcade Ciubotaru:                    Elemente de proiectare si organizare a exploatarii padurilor. Editura Lux Libris,

Chisalita Ion: Cursuri - Exploatari forestiere. Facultatea de Horticultura, Sectia Silvicultura , Timisoara 2006

Ilie Oprea, Ioan Sbera : Tehnologia exploatarii lemnului. Editura Tridona , Oltenita , 2004.

Rotaru C.                       Tehnologia exploatarii lemnului. Editat de CDPT-MIM, Bucuresti, 1974.

X X X – Amenajamentul Ocolului silvic Anina. Studiul General si U.P. VI Anina , I.C.A.S. Caransebes, 1997

XXX – Contractul Colectiv de Munca 2006-2007 , incheiat la Regia Nationala a Padurilor , Romsilva . Niveluri ale grilei de salarizare pentru muncitori calificati si necalificati.

X X X - Norme tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor. Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului, 2000

X X X - Norme tehnice pentru evaluarea volumului de lemn destinat comercializarii. Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului, 2000

X X X – Norme specifice de protectia muncii in exploatari forestiere. Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului, 2000

X X X -Ordinul Ministrului nr.635/2002 – pentru aprobarea normelor privind stabilirea termenelor,modalitatilor si perioadelor de exploatare a masei lemnoase

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|

Silvicultura

Animale Pomicultura Silvicultura Viticultura Zootehnie

Referate pe aceeasi tema Adancimea de semanat - semintele mari sau mici? Lucrare scrisa la silvicultura Umbrirea - protejarea culturilor impotriva efec¬telor daunatoare ale radiatiilor solare Ingrasaminte chimice - cu azot, cu fosfor, cu potasiu - macroelemente Controlul calitatii semintelor - formarea probelor pentru controlul calitatii semintelor Pepiniere forestiere - alegerea terenului pentru pepiniera si plantarea puietilor Arbori si arbusti Compozitii (formule) de impadurire - asortimentul de specii arborescente Rolul apei in viata arborilor Ambalarea si transportul puietilor

Ramai informat Informatia de care ai nevoie Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu. Contribuie si tu! Adauga online documentul tau.