Pe langa prelucrarea porumbului in vederea obtinerii diferitelor sortimente de malai, acesta se mai foloseste in scopul realizarii unor produse alimentare speciale usor asimilate si cu valoare nutritivaridicata, cum sunt: fulgii de porumb, floricele, porumbinul, crochetele din porumb ec. Produsele din cereale gata pentru consum sunt in general cereale fierte, uscate, expandate si prajite.

Fulgii de porumb se fabrica din malai cu granulatie mare, care trece prin sita cu ochiuri de 4,7 mm, si este retinut pe sita de 3,3 mm. Acest malai trebuie sa aiba o umiditate de maximum si sa fie lipsit de particule de germeni si de invelis. Prima etapa in procesul de fabricatie este fierberea la care se utilizeaza urmatoarele materiale: gris de porumb (88 %), zahar brun (7,5 %), sare de granulatie fina (2,5 %) si sirop de malt nediastatic (2 %)> La acestea se mai adauga 16,5 % apa (fata de totalul materialelor utilizate). Fierberea dureaza circa 3 h, malaiul ajungand la o umiditate in jur de 35 %. Urmeaza apoi uscarea produsului pana la 18 - 19 % umiditate, dupa care se conditioneaza inainte de expandare. Conditionarea se realizeaza prin mentinerea malaiului fiert cel putin 6 h in rezervoare confectionate din otel inoxidabil sau galvanizat, adaugandu-se in prealabil abur pentru inmuierea particulelor si usurarea expandarii. Expandarea se realizeaza cu valturi seciale, ai caror tavalugi trebuie sa aiba o temperatura de 43 . 45 C. De la valturi fulgii se dirijeaza la cuptoarele de prajit, dupa care sunt preluati de o banda de transportoare care are efect de racitor si de pe care pot fi indepartati fulgii arsi si resturi arse. In final, majoritatea fulgilor se trateaza cu vitamine (solutie de apa de vitamina B1 sau de mai multe vitamine solubile in apa) pana la valoarea corespunzatoare cerealelor integrale si apoi se ambaleaza. Masa specifica a fulgilor este de 0,16 . 0,19 kg/l.

Boabele expandate (floricelele) se obtin de diferite forme, in functie de soiul de porumb, unele marindu-si volumul de 4 - 6 ori (cele care nu se desfac), iar altele de 15-20 de ori (cele care "infloresc prin expandare"). In primul caz, greutatea specifica a boabelor ajunge la 80 - 100 kg/l, iar in al doilea caz, la 40 - 65 g/l. Procesul de expandareare loc datorita tensiunii mari a vaporilor care se formeaza in interiorul bobului, ca urmare a incalzirii si transformarii in vapori a apei care se gaseste in celulele de amidon. Pentru realizarea acestui produs se foloseste un aparat  special cu camera (cilindru) de expandare. Camera de expandare se incalzeste pana la 200 - 250 C, se alimenteaza cu porumb, se cupleaza mecanismul de actionare pentru rotirea cilindrului si se aprinde gazul arzator. Ca urmare a evaporarii apei din boabe, presiunea creste pana la 8 - 12 at cand se opreste accesul gazului si se aduce cilindrul in pozitie de expandare. In momentul in care capacul cilindrului se deschide brusc si se evacueaza boabele, datorita scaderii bruste de presiune aerul cald aflat in spatiile dintre celulele de amidon din bob face sa "explodeze" bobul, marindu-si volulmul.

Porumbinul este un produs alimentar dietetic pentru copii, care se obtine din gris de porumb prelucrat termic in autoactiv, remacinat si amestecat cu 30 % amidon de cartofi.

Prin prelucrare termica grisul capata un gust placut si o culoare galbena-rosietica inchisa. Umiditatea grisului se reduce pana la 6 - 8 %.

Crochetele se obtin prin amestecarea crupelor de porumb cu granulatie cuprinsa intre 0,6 si 1,2 mm, cu apa si sare, mentinerea la odihna a amestecului timp de 8 - 10 h, pentru a se asigura patrunderea apei si sarii in interiorul particulelor de crupe si uniformizarea umiditatii, si apoi transformarea crupelor in crochete cu masini special destinate acestui scop.

FAINA SI MALAIUL CA PRODUSE FINITE ALE MACINARII GRAULUI, SECAREI SI PORUMBULUI

Lungul proces tehnologic descris in capitolele precedente are ca scop principal transformarea miezului de grau in faina de cea mai buna calitate. Aceasta inseamna ca particulele de faina reprezinta un complex de componente chimice si biochimice asemanatoare miezului de grau. In practica insa, masa de faina este formata pe langa particulele provenite din miez in cea mai mare parte si din particulele privenite din coaja de germene.

Proportia in care se gasesc aceste particule in masa de faina este influentata de modul de conducere al procesului tehnologic, de tipul de faina si de gradul de extractie al acesteia.

Fiecare dintre componentele care alcatuiesc masa de faina exercita o anumita influenta asupra insusirilor fizice si chimice ale acestuia. In final aceste insusiri se manifesta in procesul de panificatie.