Factorii de solificare

Factorii de solificare

La formarea solului participa in mod direct sau indirect, invelisurile externe ale globului - atmosfera, biosfera, hidrosfera si litosfera (scoarta terestra), fapt pentru care pot fi considerate ca factori de solificare sau pedogenetici. Ca si factori pedogenetici sunt considerati: clima, organismele (vegetale si animale), roca, relieful, apele freatice si stagnante, timpul si activitatea omului (factor antropic).

Datorita faptului ca organismele si clima actioneaza direct in formarea solului, sunt considerati factori pedogenetici externi iar ceilalti factori actionand indirect in formarea solului au fost considerati factori pedogenetici interni. (figura 1.)

Factori pedogenetici externi

Activit. omului

Relieful

Factori pedogenetici interni

Fig. 1. Solul si factorii pedogenetici

1. Rolul organismelor in formarea solului

Datorita organismelor (vegetale sau/si animale) in sol pe de o parte se acumuleaza materie organica iar pe de alta parte acestea se descompun cu eliberare de substante nutritive. Vegetatia influenteaza prin cantitatea si calitatea materiei organice, prin distribuirea acesteia pe profil si prin modul de transformare.

Asadar, vegetatia ierboasa lasa in sol o mare cantitate de radacini pe seama carora se formeaza mult humus si de cea mai buna calitate (mull calcic). Aceasta cantitate de humus difera in functie de zona, astfel in zona de stepa uscata, descompunerea are loc aerob favorizand o cantitate redusa de humus. In zona de stepa propriu-zisa, se creeaza conditii temporare de anaerobioza unde se reduc procesele de mineralizare in favoarea celor de humificare. In arealele montane unde temperaturile sunt scazute si precipitatii abundente procesele sunt lente.

Vegetatia lemnoasa lasa la suprafata solului o cantitate mare de resturi organice dar sub forma de litiera. O mica parte (10 %) din resturile organice sunt constituite din radacini fine de aceea orizontul de acumulare a humusului este mic (15-20 cm).

Fauna, reprezentata de protozoare cu rol asemanator bacteriilor, contribuie la transformarea materiei organice din sol. Importanta deosebita in evolutia solului o au animalele nevertebrate (viermi, insecte, larve) si vertebrate (soareci, popandai, cartite) care traiesc permanent sau temporar in sol. In general, acestea au rol in afanarea mecanica a solului, amestecarea orizonturilor, formarea diferitelor galerii, canale, formarea structurii etc.

Lumbricidele (ramele), produc transformari de ordin mecanic, fizic, chimic si biologic. Materialul de sol trecut prin tubul digestiv al acestora este imbogatit in azot si calciu, iar canalele sapate creeaza spatii libere prin care circula apa si aerul conferind plantelor un regim aerohidric favorabil.

Furnicile, transporta o mare cantitate de sol dintr-un loc in altul contribuind la afanare si structurare in orizonturile superioare.

Clima ca factor de solificare

Referat: Proiect - firma s.c. expert srl - obiectivele urmarite Referat: Planul financiar de afaceri - hrs srl - concurenta

Clima influenteaza formarea solului prin parametrii sai specifici (precipitatii, temperatura, vant) chiar din primele faze ale solificarii. Influenta conditiilor climatice poate fi caracterizata prin coeficientul anual de umezire care este dat de raportul dintre suma precipitatiilor si marimea evapotranspiratiei avand valori pentru zona de stepa arida de 0,33 pentru stepa propriuzisa de 0,67 pentru silvostepa 1,0 si pentru zona de padure 1,38.

Pentru exprimarea diferentiata a climatului la noi in tara, Cernescu si Chirita au folosit indicele de ariditate sau de Martonne:

unde: P - reprezinta precipitatiile, iar T - temperaturile (ambele, medii anuale), 10 - coeficient pentru exprimarea valorilor negative. In Romania, acest indice, are valori de 17-20 in Dobrogea, pana la peste 100 in Muntii Fagarasului.

3. Roca, factor pedogenetic

Roca reprezinta materialul de baza al solificarii. Dupa natura petrografica se disting doua categorii de roci: compacte sau consolidate (roci parentale) reprezentate de roci eruptive, metamorfice si unele sedimentare si roci afanate sau neconsolidate (materiale parentale) reprezentate in general de roci sedimentare (argile, nisipuri, loess etc.).

Asadar, pe roci compacte ce ocupa areale muntoase se formeaza soluri cu mult schelet (pietris, pietre, bucati de roca) cu profil scurt, in general slab productive, acide, slab aprovizionate cu elemente nutritive.

Solurile formate pe roci neconsolidate sau afanate indeosebi in zonele de campie, deal, podis, sunt foarte diferite functie de compozitia granulometrica. Astfel, pe roci nisipoase cu permeabilitate mare se formeaza soluri levigate, sarace in humus si elemente nutritive insa, pe roci argiloase permeabilitatea este redusa, sunt mai bogate in humus si elemente nutritive.

De obicei, roca este influentata de alti factori de solificare in sensul ca pe aceeasi roca se pot intalni soluri diferite daca difera conditiile de formare (clima, vegetatie etc.) sau pe roci diferite se poate forma acelasi tip de sol dar in conditii asemanatoare.

4. Rolul reliefului in formarea solului

Relieful constituie cel mai important factor de solificare deoarece conditioneaza ceilalti factori (clima, vegetatie, material parental, etc). In tara noastra fiind foarte complex (campii, dealuri, podisuri, piemonturi, munti) determina climate foarte diferite care conditioneaza existenta unei vegetatii de stepa, silvostepa, padure si pajisti alpine.

In functie de relief variaza si conditiile de roca, de hidrografie si hidrologie, etc., ce influenteaza formarea si diversificarea invelisului de sol.

De asemenea, apare ca principal factor de redistribuire a radiatiilor solare si precipitatiilor in functie de expozitie, panta terenului, influenteaza in mod deosebit regimul de apa, de caldura, de nutritie, oxido-reducator si salin din sol.

5. Rolul apelor freatice si stagnante

Ca factor pedogenetic, apa actioneaza prin umezire normala datorita precipitatiilor, prin supraumezire datorita unui strat acvifer la mica adancime sau prin stagnarea apei la suprafata datorita permeabilitatii reduse a solului. Datorita formelor diferite de relief din tara noastra (campie, deal, podis, munte) acesta determina climate foarte diferite ceea ce conditioneaza existenta unei vegetatii diversificate (stepa, silvostepa, padure, pajisti alpine). Astfel, variatia climei si vegetatiei in functie de relief, determina formarea unor soluri diferite. Relieful conditioneaza si categoria de roca, de regim hidrologic, hidrografic, influentand formarea si diversificarea invelisului de sol.

De asemenea, are un rol deosebit in ce priveste regimul hidric astfel ca pe suprafete plane infiltratia decurge normal, pe versanti o parte din precipitatii se scurg la suprafata iar pe suprafete depresionare (crovuri, padine, vai) se acumuleaza o cantitate mai mare de precipitatii formandu-se soluri specifice (stagnosoluri sau subtipuri stagnogleizate).

6. Timpul ca factor pedogenetic

Timpul (durata) procesului de solificare reprezinta varsta absoluta a solului care depinde de varsta teritoriului respectiv. Cele mai tinere soluri sunt considerate cele din lunca si delta, insa formarea si evolutia solurilor poate fi redusa sau accelerata de o serie de factori locali determinand varsta relativa a solurilor, care se apreciaza dupa gradul de dezvoltare al profilului de sol.

Dupa varsta, B.Geza - 1959 deosebeste trei grupe de soluri:

. actuale - formate in conditii climatice existente in prezent in zona respectiva: neevoluate (aluviuni, litosoluri) si evoluate (cernoziomuri, faeoziomuri, luvosoluri etc.);

. mostenite - soluri formate in conditiile existente inaintea celor de astazi;

. fosile - formate in conditii de mediu diferite de cele existente si care apar acoperite de sedimente (loess, nisip etc.).

7. Rolul omului (factorul antropic)

Influenta antropica se manifesta foarte diferit in sensul ca prin luarea in cultura a terenurilor, omul inlatura vegetatia naturala influentand astfel procesul de solificare. Lucrarile de desfundat prin araturi adanci de pana la 60-80 cm modifica orizonturile de sol prin omogenizarea acestora.

Ingrasamintele si amendamentele aplicate in vederea sporirii fertilitatii solului, actioneaza in schimbarea proprietatilor fizico-chimice ale acestuia.

Un rol deosebit il reprezinta lucrarile de imbunatatiri funciare, care se aplica pe suprafete foarte mari si care pot determina modificari importante asupra caracterelor morfologice si fizico-chimice ale solului, prin mobilizarea unor volume mari de sol, omogenizarea orizonturilor (straturilor de sol), modificarea cursurilor apelor de suprafata si categoric si a celor subterane prin coborarea sau ridicarea nivelului freatic etc.

De asemenea, prin lucrari de excavare sau decopertare, se disloca volume foarte mari de sol pana la adancimi de zeci de metri, rezultand soluri sterile care de regula nu mai sunt redate circuitului agricol, pentru a putea fi reluate procesele pedogenetice de formare si evolutie ale acestora. Straturile de steril trebuie acoperite cu sol vegetal si recultivate in vederea refacerii echilibrului ecologic al zonei.