Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE GRAULUI

1.

Virusul mozaicului graului transmisibil prin sol

Virusul produce simptome de tip mozaical, caracterizate prin aparitia de striuri si pete fusiforme clorotice sau galbui pe frunzele tinere in plina activitate sintetica. Frunzele mature prezinta pete galbui mai extinse pe toata suprafata limbului. Intensitatea simptomelor variaza in functie de soi, tulpina virusului si conditiile climatice. In cazul unor soiuri de grau, plantele raman extrem de pitice si sunt puternic infratite (rozete). Plantele bolnave sunt grupate in vetre sau benzi alungite in directia executarii lucrarilor solului.

F%

2.

Virusul mozaicului fusiform al graului

Plantele de grau atacate manifesta, la sfarsitul lunii februarie, pete verzi deschis pana la galben, in forma de fus sau striuri scurte, pe frunzele tinere, iar cele mature manifestand simptome mozaicale urmate de necroze care apar la varful limbului. La inceput, atacul apare sub forma de vetre circulare, dar mai tarziu pot fi infectate pe intreaga parcela. In cursul lunilor mai-iunie, plantele bolnave au talia pitica, sunt partial uscate, prezentand numai cateva spice mici si cu boabe putine, slab dezvoltate. Odata cu cresterea temperaturii de la sfarsitul lunii mai-inceputul lunii iunie, simptomele caracteristice devin mai putin evidente sau dispar.

F%

3.

Virusul mozaicului galben al graului

Plantele infectate manifesta striuri sau pete fusiforme clorotice pe frunzele tinere. Pe cele mature, se observa pete galbui, raspandite pe toata suprafata limbului, urmate de necroze negricioase care apar la inceput in varful limbului. Tufele atacate raman pitice, iar simptomele foliare se observa numai la

temperaturile scazute din primavara. Plantele infectate sunt grupate in vetre sau benzi alungite in directia prelucrarii solului. Experimental, virusul se transmite prin inoculare de suc, iar in natura prin ciuperca Polymixa graminis.

F%

4.

Virusul mozaicului dungat al graului

La graul de toamna, boala apare la scurt timp dupa rasarire, plantele infectate prezentand striuri sau dungi de culoare verde-deschis sau galbuie, paralele cu nervurile. Intr-un stadiu mai avansat, majoritatea suprafetei limbului devine de culoare galbena-aurie ; cu exceptia unor portiuni mici de tesut, care raman sub forma de striuri sau dungi verzi pe fond galben. Simptomele se mascheaza la temperaturile scazute din toamna, reaparand sub forma asemanatoare in primavara. In unele cazuri, frunzele bazale ingalbenite se usuca incepand de la varf. Tufele bolnave sunt rasfirate, iar spicele care se formeaza sunt mici si adesea sterile.

F%

5.

Virusul mozaicului graului de toamna

La graul de toamna, simptomele se observa la 2-3 saptamani de la rasarire. Ele constau in aparitia, pe frunzele tinere, a unor striuri sau dungi de culoare verde deschis sau galbuie, paralele cu nervurile, care adesea lipsesc pe frunzele bazale. Intr-un stadiu mai avansat, simptomele mozaicale se transforma intr-o ingalbenire generala. Plantele infectate raman mici, sunt puternic infratite (formeaza rozete), inspicarea fiind rara sau complet absenta. In timp ce exemplarele infectate in faza tanara sunt complet distruse, cele atacate intr-un stadiu mai avansat manifesta numai simptome de tip mozaical. In cazul graului de primavara, boala se manifesta prin striuri de culoare verde-deschis, iar la secara prin mozaic galben. Plantele de orz si ovaz infectate raman pitice, dar nu sunt puternic infratite, numarul spicelor fiind redus, iar frunzele manifestand striuri sau dungi galbene si verzi.

F%

6.

Virusul mozaicului striat european al graului

Plantele de grau manifesta, pe fata interioara a frunzelor tinere, dungi clorotice paralele cu nervurile. Mai tarziu, acestea devin evidente si pe fata superioara a limbului. Intr-un stadiu mai avansat, frunzele sunt mai mult sau mai putin clorotice, iar pe suprafata limbului apar necroze alburii sau brune care, la unele soiuri, duc la moartea frunzelor. Cresterea este mai redusa si, uneori, apar mai puternic infratite. Spicele sunt partial sterile, iar boabele incomplet formate, unele plante putand fi complet distruse inainte de inspicare. La ovaz, boala se caracterizeaza prin aparitia pe frunze si teaca a unor striuri sau dungi clorotice sau alburii, confluente care, in cazul infectiilor tarzii, se inrosesc, fara ca plantele sa fie pitice sau puternic infratite. Plantele infectate in faza tanara sunt complet distruse.

F%

7.

Virusul piticirii graului

Pe frunzele plantelor de grau infectate apar pete neregulate, confluente, de culoare verde deschis, galben-murdar sau brun-deschis care, intr-un stadiu mai avansat, cuprind majoritatea suprafetei limbului. Mai tarziu, frunzele se ingalbenesc total incepand de la varful si marginea limbului. Plantele atacate raman pitice. In final, ele se brunifica, fiind complet distruse. Spicele care ajung sa se formeze sunt in cea mai mare parte sterile, uneori ramanand nedesfacute in teaca frunzelor.

F%

8.

Fusarium spp

(fusarioza radacinilor coletului si plantulelor).

Atacul se manifesta prin brunificarea radacinilor si a coletului, putrezirea plantulelor.

F%

I%

9.

Fusarium nivale

(mucegaiul de zapada)

Mucegaiul de zapada este semnalat de la rasarire pana in faza de rozeta, invaluind frunzulitele intr-un miceliu fin, alb-roz ; se observa sub forma de vetre, primavara, imediat dupa topirea zapezii.

F%

I%

10.

Erysiphe gruminis f.sp.

tritici

(fainarea cerealelor)

Produce pierderi pana la 20%. Ataca inca de la rasarire sau primavara devreme la temperaturi de peste 10⁰C. Apar pete din pasla miceliana albe, apoi cenusii, pe toate organele aeriene.

F%

I%

11.

Septoria spp.

(septoriozele graului)

Sunt printre cele mai frecvente boli producand pagube ce ajung la 10-15%. Septoria tritici (septorioza frunzelor) formeaza pete de decolorare liniare, mici, neregulate, fiind limitate de nervurile frunzei. Septoria nodorum (septorioza spicului) produce pete de decolorare eliptice care in centru prezinta o zona mai inchisa, bruna-negricioasa).

F%

I%

12.

Puccina recondita

(rugina bruna)

Este cea mai frecventa dintre rugini numita rugina limbului. Pustule mici, ovale, eliptice sau circulare, raspandite neregulat, de culoare bruna, care nu se unesc. Apare incepand din toamna.

F%

I%

13.

Puccinia striiformis

(rugina galbena)

Caracteristic este dispozitia liniara, in siruri longitudinale, una langa alta, a pustulelor mici, galbene-portocalii, prafoase, eliptice pe frunze, de unde si denumirea de rugina striata.

F%

I%

14.

Puccinia graminis

(rugina neagra)

Denumita si rugina paiului este larg raspandita, dar mai putin ca rugina bruna. Pustulele apar frecvent pe pai, teci, limbul frunzelor si pe ariste si mai rar pe glume. Se deosebesc usor de pustulele ruginii brune, prin aceea ca au marginile zdrentuite datorita ruperii epidermei gazdei.

F%

I%

15.

Fusarium roseum

f. cerealis

(fusarioza spicelor)

Este cunoscuta si ca arsura sau inrosirea sau albirea spicelor ; a devenit cea mai importanta boala a graului. In anii ploiosi procentul de spice infectate din unele locuri, cu soiuri sensibile, poate depasi 65%. Atacul se manifesta pe spice si pe portiunea de tulpina imediat sub spic. La baza spiculetelor, pe rahis, apar miceliul si conidiile ciupercii sub forma unor pernite de culoare roz-portocalie. Portiunea de tulpina din imediata apropiere a spicului capata o culoare violacee si in interior este plina cu hife miceliene.

F%

spicelor

16.

Tilletia caries, T. foetida

(malura comuna a graului)

Dupa inflorire, spicele infectate se deosebesc de la distanta prin culoarea verde-albastruie si sunt de obicei mai mari. Este una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boli ale graului.

F%

spicelor

17.

Tilletia controversa

(malura pitica a graului)

La plantele cu spicul afectat inaltimea nu depaseste 1/3 din inaltimea plantelor sanatoase. Simptomul principal este transformarea boabelor intr-o masa pulverulenta, iar plantele au o culoare verde-albastruie.

F%

spicelor

18.

Gaeumannomyces graminis (innegrirea bazei tulpinii si radacinii plantelor de grau)

Boala apare la graul monocultura de 2-3 ani. Simptomele apar din toamna pe radacinile plantelor. Pe masura ce ciuperca avanseaza spre baza tulpinii, brunificarea radacinilor se extinde. Plantele au talia mai redusa cu 5-10 cm fata de plantele normale si prezinta o usoara decolorare, simptome care devin clare in faze de inspicare.

F%

I%

19.

Helminthosporium tritici repentes. H. sativum

(helmintosporioza graului)

Apar pete ovale, eliptice, fusiforme, de culoare galbena-bruna, conturate marginal de o dunga bruna-cenusie. In luna mai, petele conflueaza si se usuca de la varf ducand la sfasierea frunzelor.

F%

I%

20.

Pseudocercosporella herpotrichoides

(patarea in ochi a bazei tulpinii de grau)

Se manifesta in zone cu climat umed si rece la baza tulpinilor de grau, in zona internodiilor 1 si 2 sub forma de pete brune si ovale, unde tesuturile tecilor se sfasie.

F%

I%

21.

Rhizoctonia solani (putregaiul radacinii si patarea in ochi conturata a bazei tulpinii)

Petele sunt mai superficiale si mai bine conturate.

Marginile petelor sunt clar delimitate, de culoare bruna-inchis, iar centrul lor, culoarea paiului copt.

F%

I%

22.

Ustilago tritici (taciunele zburator al graului)

Spicele sunt transformate intr-o masa prafoasa. La inflorit- maturitate in lapte, se fac observatii.

F% spicelor

23.

Cladosporium spp., Alternaria spp., Helminthosporium spp.

(innegrirea spicelor)

Apare cand maturarea si recoltarea graului sunt intarziate din cauza vremii umede. Apare un mucegai negru pe spice, care poate cuprinde si frunza steag ajunsa la maturitate.

F%

I%

DAUNATORII GRAULUI

1.

Zabrus tenebrioides

(gandacul ghebos)

Unul dintre cei mai periculosi daunatori ai cerealelor. Atacul cel mai pagubitor il produc larvele, toamna timpuriu cat si primavara.

F%

2.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Ataca in toamnele calde si cu umiditate ridicate dupa rasarire.

F%

3.

Eurygaster spp. , Aelia spp. (plosnitele cerealelor)

El ataca in faza maturitatii verde - maturitate galbena a spicului

F% pe m.p.

4.

Eurygaster integriceps

(plosnita asiatica a cerealelor)

Atacul se manifesta primavara din luna aprilie pana in iunie-iulie.

F% pe m.p.

5.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Ataca in vetre si la grau in luna mai.

F%

6.

Hoplodisplosis marginata

(Viermele rosu al paiului)

Teaca frunzelor superioare creste usor umflata. Prin indepartarea ei se observa numeroase gale, cu larve rosii. Pagubele sunt mari, la 5-6 larve/m.p.

F%

7.

Oscinella frit, O. pusilla

(musca suedeza)

Pagubele cele mai mari se inregistreaza toamna in faza fenologica de 2-3 frunze.

F%

8.

Chlorops pumilionis

(Musa galbena a cerealelor)

Pagubele cele mai mari sunt la culturile intarziate in vegetatie

F%

9.

Contarinia tritici

(musculita sau tantarul florilor de grau)

Este prezent mai ales in Transilvania. Adultii au aspect de tantar si ataca in perioada de inflorire a cerealelor.

F%

10.

Leptohylemya cilicura

(musca cenusie a boabelor in germinatie sau musca plantulelor)

La cerealele de toamna boabele sunt degradate de larve in timpul germinatiei, in zona embrionului. Ele pot perfora tulpinita sub forma de galerie distugand planta inainte de infratire.

F%

11.

Mayetiola destructor

(musca de Hessa)

A treia generatie, cea mai pagubitoare se dezvolta pe semanaturile de toamna.

F%

12.

Meromyza nigriventris

(musca galbena a spicelor)

Larva se dezvolta in vecinatatea mugurelui de crestere unde creeaza galerii inguste, pe plantele semanate timpuriu toamna.

F%

13.

Opomyza florum

(opomizul galben al cerealelor)

In martie-aprilie larva distruge mugurele de crestere, frunza centrala se ingalbeneste, se usuca, tulpina piere, densitatea lanului se reduce.

F%

14.

Phorbia securis, Phorbia penicillifera (musca neagra a cerealelor)

In martie-aprilie larvele se hranesc in interiorul plantei.

F%

15.

Delia coarctata

(musca cenusie a cerealelor)

A fost semnalate in Transilvania. In februarie-martie eclaseaza larvele care se hranesc cu mugurele de crestere.

F%

16.

Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R. padi, Metopolophium dirhodum, Schizaphis graminum

(Afidele cerealelor)

Ataca toamna cat si la inceputul verii in perioada de inspicare.

F%

17.

Anguina tritici

(nematodul boabelor de grau)

Plantele atacate au talia mai mica, infratirea puternica si ingrosarea bazei tulpinii. Boabele sunt transformate in gale.

F%

18.

Macrosteles sexnotatus, M. laevis, Psamotetix striatus, Psamotetix alienus si Javesella pellucida (cicadele graului)

Are 2-3 generatii pe an. Intepaturile pe frunze produc pete de decolorare.

F%

19.

Heplothrips tritici

(tripsul graului)

Pragul economic de daunare P.E.D. este la adulti 8 exempl./spic, iar pentru larve 25 exempl./spic.

F%

20.

Hadena basilinea

(buha boabelor de grau)

Larvele patrund in boabele in lapte unde consuma intreg continutul.

F%

21.

Cnephasia pasiuana

(omida miniera a cerealelor)

In luna aprilie se hranesc intre cele doua epiderme din parenchinul frunzei.

F%

22.

Anisoplia spp.

(carabuseii cerealelor)

Adultii se hranesc fie cu organele florale sau cu boabele aflate in diferite faze de coacere ; Un exemplar poate distruge 10 spice. P.E.D. este de 5 exemplare/mp.

F%

23.

Cephus pygmaeus, Trachelus tabidus

(viespile graului)

Afecteaza circulatia sevei spre spic. Greutatea boabelor se poate reduce cu pana la 15%.

F%

24.

25.

Anoxia villosa

(carabusul de stepa)

Melolontha melolontha

(carabusul de mai)

Aceste specii pot determina pagube culturilor de grau, in special in Dobrogea, partea sudica a judetelor Ialomita si Calarasi; atacul apare sub forma de vetre.

F%

26.

Microtus arvalis

(soarecele de camp)

Atacul de toamna se manifesta dupa rasarirea graului. Plantele au aspect de pasunare. Ataca si in iernile fara zapada, cu temperaturi peste 0⁰C. In perioada cuprinsa intre formarea bobului si recoltare, in lan se pot observa fire de grau, cu spicul retezat de la baza.

27.

Corvus frugilegus

(cioara de semanatura)

Produc pagube toamna cat si la inceputul primaverii sub forma de boabe distruse sau plante smulse din pamant.

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SECAREI

1.

Claviceps purpurea

(cornul secarei)

Sclerotii devin evidenti in perioada infloritului.

F%

2.

Fusarium roseum

(fuzarioza spicelor de secara)

La inspicare atacul este evident. Simptomele sunt asemanatoare cu cele descrise la grau.

F%

spicelor

3.

Septoria secalis

(septorioza secarei)

Frunzele au pete neregulate, initial brune, apoi cu centrul albicios si marginea bruna.

F%

I%

4.

Colletotrichum graminicolum

(antracnoza secarei)

Plantele mature se debiliteaza si se usuca prematur.

F%

I%

5.

Rhynchosporium secalis

(arsura frunzelor)

Idem orz.

F%

I%

6.

Ustilago vavilovi (taciunele spicelor de secara)

Afecteaza spicele in portiunea lor bazala.

F%

spicelor

7.

Ustilago occulta

(taciunele frunzelor de secara)

Se observa in vegetatie pe limb, teci, tulpini si mai rar pe glume.

F%

spicelor

8.

Tilletia secalis

(malura secarei)

Este raspandita in zonele mai nordice. Spicele malurate sunt mai scurte si mai subtiri.

F%

spicelor

9.

Puccinia dispersa

(rugina bruna)

Apar pete pe frunze in luna mai, pierderile pot ajunge la 10%.

F%

I%

10.

Puccinia striiformis f. sp. secalis

(rugina galbena)

Este mai rar intalnita.

F%

I%

11.

Puccinia graminis f. sp. secalis (rugina neagra)

Se manifesta in special in zonele subcarpatice unde secara ajunge mai tarziu la maturitate.

F%

I%

DAUNATORII SECAREI

1.

Agriotes spp.

(viermii de sarma)

Sunt atacate boabele aflate in curs de germinare cat si radacinutele plantelor rasarite.

F%

2.

Zabrus tenebrioides

(gandacul ghebos)

Idem grau.

F%

3.

Haplothrips aculeatus

(tripsul)

Atacul este semnalat dupa formarea spicului.

F%

4.

Mustele cerealelor

Pagubele cele mai mari se inregistreaza toamna cand plantele sunt surprinse in faza fenologica de 2-3 frunze.

F%

5.

Anguina tritici

(nematodul boabelor de grau)

Plantele atacate au talia mica, infratirea puternica si ingrosarea bazei tulpinii.

F%

6.

Macrosteles sexnotatus

(cicadele)

Inteapa frunzele sugand seva cu care se hranesc. De jur imprejurul intepaturii, mai ales pe partea opusa, se produce o decolorare a tesuturilor care se albesc.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE LA TRITICALE

1.

Fusarium roseum

(fuzarioza spicelor de secara)

Produce daune culturilor de triticale, in special in anii favorabili atacului, fiind la fel de pagubitoare ca la grau.

F%

I%

2.

Septoria secalis

(septorioza secarei)

Pe frunze, sub forma de pete neregulate, initial brune, apoi cu centrul albicios si marginea bruna.

F%

I%

3.

Rhynchosporium secalis

(arsura frunzelor)

Simptomele sunt asemanatoare cu cele descrise la orz.

F%

I%

4.

Ustilago vavilovi

(taciunele spicelor de secara)

Taciunele afecteaza spicele in portiunea lor bazala. Spiculetele din portiunea infectata sunt mai albicioase si raman sterile.

F%

spicelor

5.

Ustilago occulta

(taciunele frunzelor de secara)

Produce pe limb, teci, tulpini si, mai rar pe glume, striuri longitudinale de 1-2 cm de culoare cenusie.

F%

spicelor

6.

Tilletia secalis

(malura secarei)

Spicele de triticale maturate sunt mai scurte si mai subtiri decat cele sanatoase, iar spiculetele mai rasfirate.

F%

spicelor

7.

Puccinia dispersa

(rugina bruna)

Este cea mai raspandita rugina, fiind prezenta in toate lanurile de secara. Plantele atacate sunt mai scurte, infratesc slab, iar frunzele se usuca de timpuriu.

F%

I%

8.

Puccinia striiformis f. sp.secalis

(rugina galbena)

Este mai rar intalnita la secara. Simptomele sunt asemanatoare ca la grau.

F%

I%

9.

Puccinia graminis f. sp. secalis (rugina neagra)

Se manifesta in special in zonele subcarpatice unde plantele ajung mai tarziu la maturitate.

F%

I%

DAUNATORII LA TRITICALE

1.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Idem grau.

F%

2.

Zabrus tenebrioides

(gandacul ghebos)

Idem grau.

F%

3.

Mustele cerealelor

Idem grau.

F%

4.

Anguina tritici

(nematodul boabelor de grau)

Plantele atacate se recunosc usor dupa talia mai mica, infratirea puternica si ingrosarea bazei tulpinii.

F%

5.

Macrosteles sexnotatus

(cicadele)

Cicadele inteapa frunzele plantelor de triticale, sugand seva cu care se hranesc.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

0

1

2

3

BOLILE ORZULUI SI ORZOAICEI DE TOAMNA

1.

Virothrix hordei

(mozaicul dungat al graului)

Simptomele variaza in functie de tulpina virusului si de conditiile mediului. La inceput plantutele sunt slab decolorate, iar frunzele devin marmorate datorita striurilor sau benzilor verzui si galbene sau alb-cenusii, iar mai tarziu se transforma in necroze alungite asemanatoare atacului de Helminthosporium.

F%

2.

Hordeum virus

(ingalbenirea si piticirea orzului)

Apare la varful frunzelor plantelor de orz si se observa la 12-15 zile de la infectie o ingalbenire aurie, uneori portocalie, care se raspandeste spre baza, mai intai in regiunea marginala, cuprinzand treptat toata suprafata limbului ; ultimele regiuni care se decoloreaza sunt cele din apropierea nervurii principale. La unele soiuri, primele pete galbene apar in regiunea mediana a frunzelor.

F%

3.

Erysiphe graminis f. sp. Hordei

(fainarea cerealelor)

Petele de fainare apar ca si la grau, pe frunze sub forma unor pernute albicioase, pulverulente care cresc in dimensiuni si pot acoperi toata frunza.

F%

I%

4.

Ustilago nuda

(taciunele zburator al orzului)

Este una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boli ale acestei culturi. Pierderile pot ajunge la pana la 15%. Plantele infectate inspica inaintea celor sanatoase. Toate componentele spicului cu exceptia rahisului sunt distruse si transformate intr-o pulbere bruna-cafenie.

F%

spicelor

5.

Ustilago hordei

(taciunele imbracat al orzului)

In comparatie cu taciunele zburator al orzului, spicul atacat isi pastreaza forma normala. In locul boabelor se formeaza o pulbere neagra alcatuita din clamidospori, ce raman pana la recoltare acoperiti

de un invelis subtire, argintiu, persistent. Clamidosporii nu sunt spulberati de vant, ca la taciunele zburator.

F%

spicelor

6.

Pyrenophora graminea

(sfasierea frunzelor de orz)

Apare in primaverile si verile umede pe plantutele de orz incepand din perioada de infratire si pana aproape de coacere.

F%

I%

7.

Barley stripe mosaic

(mozaicul dungat al orzului)

Plantulele atacate sunt slab decolorate, apoi devin marmorate, datorita striurilor sau benzilor verzi si galbene sau albe-cenusii.

F%

I%

8.

Pyrenophora teres

(patarea reticulara a frunzelor de orz)

Striatii inguste, longitudinale si transversale, ce dau petelor un aspect reticular. Frunzele nu se sfasie ca in cazul Pyrenophora graminea.

F%

I%

9.

Rhynchosporium secalis

(arsura frunzelor de orz)

Pe frunze si teci apar pete, izolate la inceput, de forma ovala si de culoare cenusie sau verde-albastruie deschis. Apoi petele au centrul cenusiu-galbui deschis si marginea brun-inchisa.

F%

I%

10.

Puccinia spp.

(ruginile orzului)

Idem grau.

F%

I%

11.

Puccinia hordei

(rugina bruna)

Este rugina cea mai frecventa la orz.

F%

I%

12..

Puccinia striiformis f. sp. hordei

(rugina galbena)

Se manifesta foarte rar.

F%

I%

13.

Puccinia graminis f. sp. hordei

Pe pai spice si ariste.

F%

I%

DAUNATORII ORZULUI SI ORZOAICEI DE TOAMNA

1.

Zabrus tenebrioides

(gandacul ghebos)

Idem grau.

F%

2.

Agriotes spp. (viermi sarma)

Sunt atacate atat boabele aflate in curs de germinare cat si radacinutele plantelor rasarite.

F%

3.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Larvele consuma numai epiderma superioara si parenchimul lasand intacta sub forma unei pielite albe epiderma inferioara.

F%

4.

Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R. padi, Metopolophium dirhodum

(afidele cerealelor)

Populatii de afide ataca atat toamna cat si la inceputul verii in perioada de inspicare.

F%

5.

Haplothrips aculeatus

(tripsul gramineelor)

Pe rahis si spiculete.

F%

6.

Eurygaster spp., Aelia spp.

(plosnitele cerealelor)

Faza de maturitate in verde- maturitatea galbena a spicelor

Densitatea medie

a indivizilor pe m.p

7.

Haplodiplosis marginata

(viermele rosu al paiului)

Atacul din faza de burduf al plantei.

Densitate de 5-6 larve pe planta.

8.

Mustele cerealelor

Toamna in faza de 2-3 frunze.

F%

9.

Oscinella pusilla, O. frit

(musca suedeza a orzului)

Idem grau

F%

10.

Chlorops pumilionis

(musca galbena a cerealelor)

Ingalbenirea si uscarea frunzei centrale.

F%

11.

Leptohylemya cilicrura

(musca cenusie a boabelor in germinatie si musca plantulelor)

Boabele de orz sunt degradate in timpul germinatiei, in zona embrionului. De asemenea, larvele pot perfora tulpinita sub forma de galerie care conduce la distrugerea plantei.

F%

12.

Mayetiola destructor

(musca de Hessa)

Pagubele mari sunt produse de larvele generatiei hibernante, toamna, pana cand isi incheie dezvoltarea.

F%

13.

Opomyza florum

(opomizidul galben al cerealelor)

Primavara in urma distrugerii mugurelui de crestere de catre larve, frunza centrala se ingalbeneste, tulpina piere.

F%

14.

Phorbia securis, Ph. penicilifera

(musca neagra a cerealelor)

Ataca orzul semanat si rasarit timpuriu.

F%

15.

Cicadele graului

Inteapa frunzele plantelor, sugand seva cu care se hranesc.

F%

16.

Cnephasia pasiuana

(omida miniera a cerealelor)

Paiul este ros partial sau total sub spic.

F%

17.

Microtus arvalis

(soarecele de camp)

Idem grau.

F%

18.

Cricettus cricettus

(harciogul)

Se hraneste cu partile verzi, radacinile si semintele

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE ORZOAICEI DE PRIMAVARA

1.

Erysiphe graminis f. sp. Hordei

(fainarea cerealelor)

Atacul este mai intens indeosebi in primaverile umede si reci si in culturile cu soiuri sensibile.

F%

I%

2.

Pyrenophora graminea

(sfasierea frunzelor de orz)

Ciuperca ataca in primaverile si verile umede si reci.

F%

I%

3.

Pyrenophora teres

(patarea reticulara a frunzelor de orz)

Frunzele puternic atacate nu se sfasie, ca in cazul atacului produs de Pyrenophora graminea, dar se ingalbenesc si se usuca incepand de la varf.

F%

I%

4.

Rhynchosporium secalis

(arsura frunzelor de orz)

Pete pe frunze si teci, de culoare cenusie sau verde-albastruie deschisa.

F%

I%

5.

Ustilago nuda

(taciunele zburator al orzului)

Plantele infectate inspica inaintea celor sanatoase.

F%

spicelor

DAUNATORII ORZOAICEI DE PRIMAVARA

1.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Sunt atacate atat boabele aflate in curs de germinare, cat si radacinutele plantelor rasarite.

F%

2.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Larvele consuma numai epiderma superioara si parenchimul , lasand intacta, sub forma unei pielite albe epiderma inferioara.

F%

3.

Macrosiphum avenae, Rhopalosiphum maidis, R. padi, Metopolophium dirhodum, Schizaphis graminum

(afidele cerealelor)

Vara, in perioada de inspicare se va stabili densitatea de afide. P.E.D. este de 25 afide/planta.

F%

4.

Haplothrips aculeatus

(tripsul)

Datorita atacului adultilor de trips, pe rahis si spiculete se produce sterilitatea partiala sau totala a spicului (albeata spicului).

F%

5.

Mustele cerealelor

Idem grau.

6.

Oscinella pusilla

(musca suedeza)

La atacul generatiei de primavara plantele se ofilesc si pier.

F%

7.

Opomyza florum

(opomizidul galben al cerealelor)

Larva distruge mugurele de crestere, frunza centrala se ingalbeneste si se usuca.

F%

8.

Cnephasia pasiuana

(omida miniera a cerealelor)

Spice retezate, complet uscate; boabe atrofiate.

La 100-200 larve/m.p. paguba este de 16-27%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE OVAZULUI

1.

Graminevorus avenae

(impapusarea ovazului)

Boala se caracterizeaza printr-o infatisare neobisnuit de bogata cu formarea de lastari noi in decursul intregii perioade de vegetatie. Simptomele primare constau in aparitia pe suprafata frunzelor a unor dungi de culoare verde deschis sau galbuie, paralele cu nervurile. Plantele infectate in faza tanara raman mici (10-15 cm), nu formeaza spice sau spiculetele formate sunt sterile. Foarte caracteristice sunt transformarile florale, care constau in proliferarea ovarului, al carui stil modificat iese mult din spiculet. In celulele epidermice din dreptul zonelor clorotice se observa incluzii de forma inelara, care uneori se desfac in pseudocristale aciculare. La plantele foarte pitice se observa o necrozare a floemului.

F% I%

2.

Ustilago avenae

(taciunele zburator al ovazului)

La inspicare raman intregi numai ramurile paniculului.

F%

paniculelor

3.

Ustilago kolleri

(taciunele imbracat al ovazului)

Paniculele taciunate ies mai tarziu decat cele sanatoase.

F%

paniculelor

4.

Puccinia coronata var. avenae

(rugina coronata)

Apare in lunile mai si iunie pe frunze. G.A. poate atinge 50-60%

F%

I%

5.

Puccinia graminis f. sp. avenae

(rugina neagra)

La maturitatea in verde atacul este maxim.

F%

I%

6.

Septoria avenae

(septorioza ovazului)

Pe frunze apar pete mici circulare sau ovale de culoare albicioasa in centru si cu margine bruna. Pe suprafata petelor apar picnidiile, sub forma unor punctisoare negre.

F%

I%

7.

Pyrenophora avenae

(patarea frunzelor de ovaz)

Pe frunze apar pete alungite pana la lineare, cu marginea neregulata, de culoare ruginie deschisa.

F%

I%

8.

Pseudomonas coronafaciens

(arsura bacteriana ovazului)

Pe frunze apar pete hidrozate (cu aspect apos) care apoi se usuca si se inrosesc. Pe frunzele mature petele sunt ovale bine delimitate, sau difuze, dispuse mai ales pe marginea limbului. Petele sunt galbene-verzui.

F%

I%

DAUNATORII OVAZULUI

1.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Ovazul este preferinta lui de baza. Adultii (gandacii) rod frunza complet, lasand ferestruici intre nervuri. Larvele consuma doar epiderma superioara si parenchimul, dar nu si epiderma inferioara; aspectul frunzelor este pergamentos.

F%

2.

Frankliniella intonsa

(tripsul)

Larvele ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de coacere in ceara. Determina sterilitate partiala si totala paniculului.

F%

3.

Macrosiphum avenae

(paduchele ovazului)

Albirea si sterilitatea paniculelor.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE OREZULUI

1.

Piricularia oryzae

(arsura orezului)

Este una din cele mai raspandite si boli ale acestei plante. Atacul se manifesta pe frunze, tulpini, panicule si in zona internodului de sub panicul.

F%

I%

2.

Helminthosporium oryzae

(patarea bruna a orezului)

Apare pe frunze, tulpini si panicule. Frunzele puternic afectate se brunifica si apoi se usuca incepand de la varf.

F%

I%

3.

Fusarium roseum f. cerealis

(fusarioza orezului)

Atacul se manifesta pe plantule, frunze, panicule si seminte.

F%

I%

4.

Cercospora oryzae

(patarea frunzelor)

Pete mici, alungite, de culoare bruna-rosietica sau ruginie.

F%

I%

5.

Xanthomonas oryzae

(arsura bacteriana a orezului)

Toate organele plantei sunt atacate.

F%

I%

6.

Spyrogira spp.

(algele)

Algele sau matasea broastei formeaza o pasla densa de culoare verde care acopera plantele de orez si le scufunda in apa.

F%

DAUNATORII OREZULUI

1.

Lymnea stagnalis, Gyraulus albus

(melcul de apa dulce)

Produce dezradacinarea plantutelor si reteaza coltul aparut al orezului facand ca multe boabe germinate sa piara.

F%

2.

Apus caneriformis

(racul mic)

Produce dezradacinarea plantutelor.

F%

3.

Hydrellia griseola

(minierul frunzelor)

(musculita orezului)

Larvele rod frunzele intre epiderme.

F%

4.

Chironomus plumosus

(tantarul orezului)

Sunt roase frunzele plantulelor intinse pe apa de catre larvele-viermisor ale tantarului. Este cel mai frecvent si pagubitor daunator.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE PORUMBULUI

1.

Fusarium spp.

(fuzarioza-putregaiul tulpinilor sau stiuletilor de porumb)

Boala este periculoasa in anii cu conditii de clima rece si umeda. Produce putrezirea semintelor in curs de rasarire si a plantulelor in primele faze dupa rasarire, precum si putrezirea tulpinilor si a stiuletilor. Ciuperca incepe atacul in zona radacinilor adventive, pe internodiile bazale apare o ingalbenire si apoi o brunificare, iar interiorul tulpinii atacate capata o culoare roz. Din interiorul tulpinii, ciuperca se extinde in lungul tulpinii. Boabele pot fi infectate de conidii, formand ulterior pe stiulete un mucegai alb-roz, care se intinde, incepand de la varf si cuprinde intreg stiuletele, dezvoltandu-se abundent sub panusile ce raman lipite de boabe.

F%

I%

2.

Helminthosporium turcicum

(patarea cenusie a frunzelor de porumb)

Boala se manifesta pe frunze, incepand de la baza tulpinii pe care apar pete alungite de culoare cenusie-verzuie, apoi cafenie-deschis. Tesutul afectat se usuca si frunzele se sfasie. Apare mai frecvent in anii ploiosi sau in conditii de irigare.

F%

I%

3.

Ustilago maydis

(taciunele comum al porumbului

Boala apare mai frecvent dupa ce plantele au 7-8 frunze, pe tulpini, frunze, panicule si indeosebi pe stiulete. Produce pagube mai ales in locurile unde plantele au fost ranite.

F%

4.

Sorosporium holci-sorghi

(taciunele prafos al inflorescentelor)

Boala apare in perioada infloritului si fructificarii, transformand inflorescentele intr-o masa pulverulenta bruna-negricioasa, alcatuita din telentosporii ciupercii.

F%

5.

Mosaico del mais

(mozaicul striat al porumbului)

Virusul are ca planta gazda costreiul (Sorghum halepense). Boala se manifesta pe frunzele porumbului sub forma de pete mici verzi-galbui, apoi conflueaza in striuri albicioase.

F%

6.

Erwinia carotovora f. sp. zeae

(putregaiul bacterian sau putregaiul moale al tulpinilor de porumb)

Boala apare in perioada dinaintea infloritului si este localizata pe tulpina, sub teaca frunzelor. Un rol major in initierea infectiei cu aceasta bacterie il are Ostrinia nubilalis.

F%

I%

7.

Nigrospora oryzae

(putregaiul uscat al stiuletelui)

Boala se manifesta pe stiulete in faza de maturitate. Stiuletii atacati au rahisul putrezit, sfaramicios si de culoare cenusie-murdara. Boabele sunt sistave fara luciu caracteristic.

F%

8.

Puccinia sorghi

(rugina porumbului si sorgului)

Se manifesta pe ambele parti ale frunzei sub forma de pustule eliptice, de culoare bruna-deschisa sau galbena.

F%

I%

9.

Fusarium moniliforme

(inflorirea alba a boabelor)

Boala se manifesta pe boabe care la inceput isi pierd luciul caracteristic, apoi are loc craparea (inflorirea) lor si aparitia endospermului la suprafata.

F%

I%

DAUNATORII PORUMBULUI

1.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Atacul este caracteristic primaverilor reci si umede cu insamantare prea adanca. O larva/m² provoaca goluri mari.

F%

2.

Tanymecus dilaticollis

(gargarita frunzelor de porumb-ratisoara porumbului)

Este cel mai periculos daunator. Adultii ataca din faza de rasarire a porumbului.

F%

3.

Ostrinia nubilalis

(sfredelitorul porumbului)

La panicul larvele rod staminele si perforeaza ramurile si pedunculul paniculului care se frange in timpul vantului si ploilor. Daune mai mari sunt produse de larvele care sapa galerii in tulpina sau in pedunculul stiuletilor. Cavitatile si vatamarile determina o stanjenire a dezvoltarii plantelor, precum si o frangere a numeroase tulpini, ceea ce are ca rezultat sistavirea boabelor si deci o reducere a productiei.

F%

4.

Diabrotica virgifera virgifera

(viermele vestic al radacinilor de porumb)

Este un daunator nou pentru Europa. La noi se considera ca in urmatorii ani aria de raspandire se va extinde in zonele care din punct de vedere climatic asigura conditii propice de dezvoltare. Larvele produc pagubele cele mai insemnate la radacinile porumbului. Larva apare la jumatatea lunii mai.

F%

5.

Falsii viermi sarma :

Opatrum sabulosum

(gandacul pamantiu)

Gonocephalum pusillum

(gandacelul pamantiu)

Pedinus femoralis

(gandacul negru)

Produc pagube atat larvele (ca viermii sarma) dar si adultii, la porumbul in curs de germinatie sau dupa rasarire.

F%

6.

Blaniulus guttulatus

(sarpele orb patat)

Este un miriapod ce traieste in soluri bogate in humus, roade embrionul la semintele in germinare.

F%

7.

Citellus citellus

(popandaul)

Ataca porumbul pe cale de germinatie si plantele rasarite.

F%

8.

Corvus frugilegus frugilegus

(cioara neagra de semanatura)

Corvus cornix sardonius

(cioara sura)

Ataca primavara de la insamantare la rasarire.

9.

Gryllotalpa gryllotalpa

(coropisnita)

Ataca plantutele la colet imediat deasupra radacinii.

F%

10.

Scotia segetum

(buha semanaturilor)

Pe terenurile de lunca ataca de la rasarire pana la stadiul de 8-10 frunze.

F%

11.

Oscinella frit

(musca suedeza)

Plantele se indoaie sub forma de carje si nu apare paniculul.

F%

12.

Anoxia villosa

(carabusul de stepa)

Melolontha melolontha

(carabusul de mai)

Ataca din luna mai pana in toamna, indeosebi la carabusul de stepa, larvele ataca frecvent porumbul distrugand complet radacinile. Apare mai frecvent in Dobrogea si sudul judetelor Ialomita si Calarasi.

F%

13.

Pentodon idiota

(gandacul negru al porumbului)

Ataca in perioada rasaririi si primelor faze de vegetatie; roade tulpina imediat sub nivelul solului pe o lungime de aproximativ 2 cm.

F%

14.

Rhopalosiphum maidis

(paduchele verde al porumbului)

Se dezvolta pe organele de crestere ale plantei. Pe plante se acumuleaza roua de miere si fumagina.

F%

15.

Heliothis armigera

(omida capsulelor de bumbac)

Omizile consuma din matase, iar apoi rod si distrug boabele in special cele in lapte.

F%

16.

Laxostege sticticalis

(omida de stepa)

Larvele distrug frunzele complet lasand doar nervura principala si petiolul.

F%

17.

Locusta migratoria

(lacusta calatoare)

Dociostaurus maroccanus

(lacusta marocana)

Calliptamus italicus

(lacusta italiana)

Tetigonia viridissima

(cosasul verde)

Ataca diferite organe ale plantelor de porumb.

In anii de invazie puternica, mai ales Locusta migratoria poate provoca pagube mari in culturile de porumb.

F%

18.

Lema melanopa

(gandacul ovazului)

Noii adulti ataca frunzele sub forma unor dungi longitudinale, perforand ambele epiderme.

F%

19.

Microtus arvalis

(soarecele de camp)

Roade stiuletii formand misune in camp.

F%

20.

Cricettus cricettus

(harciogul)

Indoaie tulpinile si reteaza stiuletii cu dintii incisivi si curata boabele.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SORGULUI

1.

Pseudomonas holci

(bacterioza sorgului si a ierbii de Sudan)

In anii ploiosi se observa pete caracteristice de forma circulara sau eliptica, neregulate, izolate sau confluente de culoare galbena-aramie, inconjurate de un halou rosu-carmin si un halou periferic, galbui.

F%

I%

2.

Bacillus sorghi

(bacterioza maturilor)

Pe tecile frunzelor apar zone uniforme, colorate in rosu sau pete in forma de puncte de aceeasi culoare.

F%

I%

3.

Sorosporium holci-sorghi

(taciunele zburator al sorgului)

Paniculul este transformat intr-o masa neagra pulverulenta. Boala este raspandita, mai ales, in culturile de sorg din sudul tarii.

F%

I%

DAUNATORII SORGULUI

1.

Tanymecus dilaticollis

(gargarita porumbului)

Produce pagube la rasarire si imediat dupa rasarire.

F%

2.

Schizaphis graminum

(paduchele verde al cerealelor)

Cel mai periculos daunator al sorgului. Ataca in a doua jumatate a lunii mai, a doua decada a lunii iunie si se mentine ridicat pana la sfarsitul lunii iunie si a doua jumatate a lunii iulie.

F%

3.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Opatrum sabulosum

(falsii viermi sarma: gandacul pamantiu)

Falsii viermi sarma prezinta o problema pentru sorg in conditiile de uscaciune, in timp ce viermii sarma produc pagube in conditii de umiditate a solului.

F%

4.

Anoxia villosa

(carabusul de stepa)

Melolontha melolontha

(carabusul de mai)

Larvele se hranesc pe radacini si plantele de sorg raman pipernicite. O larva poate distruge toate plantele cuprinse de distanta de 30-60 cm dintr-un rand.

F%

5.

Rhopalosiphum maidis

(paduchele verde al porumbului)

Insecta este prezenta in verticilul frunzelor si pe organele in crestere, sub tecile frunzelor sau pe panicule.

F%

6.

Ostrinia nubilalis

(sfredelitorul porumbului)

Ataca uneori sorgul pentru boabe, producand galerii in tulpina.

F%

7.

Passer montanus montanus

(vrabia de camp)

Pagube importante in faza de lapte a semintelor.

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE FASOLEI

1.

Marmor phaseoli; Phaseolus virus 1

(mozaicul comun al fasolei)

Pete decolorate de forma si marime diferite pe limb. Frunzele sunt deformate, gofrate cu aspect mozaicat din cauza alternantei dintre tesutul bolnav si cel sanatos.

F%

2.

Marmor manifestum;Phaseolus virus 2

(mozaicul galben al fasolei)

Pete clorotice rotunde, bine conturate. Forma frunzelor devine concava si cu aspect lucios. Simptomatologia este mult mai accentuata si cu consecinte mai grave.

F%

3.

Marmor lethale, Nicotiana virus 11

(brunificarea nervurilor fasolei)

Boala este produsa de o tulpina a virusului necrozei tutunului. In faza initiala a bolii, nervurile din anumite portiuni ale frunzelor se coloreaza in brun-rosiatic, iar tesuturile respective devin verzi-gri si se usuca. Astfel iau nastere pete necrotice, adesea de forma mai mult sau mai putin rotunda, mari de unu pana la mai multi centimetri in diametru. Pe partea inferioara, nervurile devin rosiatice, mai ales la marginea petelor si uneori pana la nervura principala. Pete necrotice apar de asemenea pe petiol si pe tulpini. Adesea, baza tulpinii putrezeste si plantele se ofilesc. Pe pastai se observa pete adancite, violacee pana la brun-rosiatice. In unele cazuri apar benzi sau inele brune la suprafata epidermei. Infectia are loc din sol ; transmiterea se face si prin atingerea plantelor intre ele.

F%

4.

Xanthomonas phaseoli

(arsura bacteriana a fasolei sau arsura comuna)

Cea mai pagubitoare boala in cultura de fasole. Ataca toate organele aeriene ale plantei. Pete mici, verzi-galbene, cu aspect apos, care devin colturoase, galben-rosietice sau brune, inconjurate de o zona galbena. Tesuturile se necrozeaza si adesea se rup. Pe pastai, petele sunt circulare, adancite, de culoare galbuie, inconjurate de un inel rosiatic-caramiziu.

F%

I%

5.

Xanthomonas fuscans

(arsura comuna fuscans)

Boala are o raspandire mai restransa decat arsura comuna. Bacteria infecteaza organele verzi ale plantei, producand leziuni foarte asemanatoare cu cele de la arsura comuna.

F%

I%

6.

Pseudomonas phaseolicola

(arsura aureolata)

Pe cotiledoane, tulpini, pastai, boabe, simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de arsura comuna. Exudatul bacterian este insa alb-crem.

F%

I%

7.

Corynebacterium flaccumfaciens

(vestejirea bacteriana a fasolei)

Pe frunze apar pete de culoare verde-inchis pana la cafeniu-rosiatic, iar tesuturile din dreptul acestor zone se sfasie. Pe pastai si tulpina pot sa apara pete sau crapaturi cu o scurgere de exudat bacterian.

F%

I%

8.

Colletotrichum lindemuthianum

(antracnoza fasolei)

Boala este mai frecventa si pagubitoare in anii cu precipitatii abundente. Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantei, in toate fazele de vegetatie, indeosebi dupa formarea pastailor. Pe tulpini apar pete alungite, adancite, brune. Pe frunze, petele sunt circulare, galbene- brunii cu marginea brun-rosiatica. Tesuturile, in dreptul petelor se necrozeaza, se rup si frunza apare ciuruita sau sfasiata. Pe pastai apar pete circulare, galbene, apoi brune, fara exudat, adancite in tesut si cu marginea proeminenta, brun-negricioasa.

F%

I%

9.

Uromyces appendiculatus

(rugina fasolei)

Se manifesta mai frecvent pe frunze, mai rar pe tulpini si pastai. Pete galben-verzui, iar in dreptul petelor se formeaza puncte mici, alb-galbui.

F%

I%

10.

Ascochyta phasoleorum

(ascochitoza fasolei)

Pe frunze apar pete mari, circulare, brune. La un atac puternic planta se desfrunzeste.

F%

I%

11.

Rhizoctonia bataticola

(putregaiul radacinii si tulpinii fasolei)

Radacinile si baza tulpinii plantelor tinere putrezesc.

F%

I%

12.

Fusarium martii var. phaseoli

(putrezirea radacinilor de fasole)

Plantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, boala afectand in principal sistemul radicular. Deoarece functiunile radacinilor atacate sunt mult stanjenite, plantele raman mici, infloresc si leaga mai putin si ajung mai repede la maturitate. Ca urmare a acestei maturari fortate, boabele raman mici si zbarcite. Frunzele se ingalbenesc, se vestejesc si cad. Plantele bolnave se smulg usor din pamant si au radacinile putrezite si acoperite cu un invelis alb-roscat, format din miceliul si conidiile ciupercii.

F%

I%

13.

Isariopsis griseola

(patarea unghiulara a frunzelor de fasole)

Incepand din iulie, pe frunze apar pete mici, cenusii sau cafenii, de 2-5 mm diametru, unghiulare, limitate de nervure, izolate sau confluente. Pe partea inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se observa numeroase punctisoare brune, reprezentand conidiofori si conidii. In regiunile umede atacul este foarte intens si produce uscarea si caderea prematura a frunzelor. Atacul apare uneori si pe pastai sub foma unor pete mici colturoase.

F%

I%

14.

Phytophthora phaseoli

Ataca frunzele, tulpinile si pastaile tinere ale fasolei, pe care produce pete mici, brune inchis sau purpurii, inconjurate de o aureola clorotica, la suprafata carora se formeaza un puf alb, alcatuit din conidioforii ciupercii. Pe pastai, petele sunt rotunde, adancite in tesut.

F%

I%

15.

Macrophomina phaseolina

Este o ciuperca polifaga, care paraziteaza de regula radacinile, insa poate sa treaca si pe tulpini si frunze. Radacinile sI baza tulpinii putrezesc si plantele se opresc din crestere si se usuca. Ciuperca prezinta diferite forme de dezvoltare; mai frecvent se intalneste sub forma de microscleroti (Sclerotinia bataticolum) si forma de miceliu (Rhizoctonia bataticola) si mai rar sub forma de picnidii (Macrophomina phaseolina).

16.

Cercospora phaseoli

(cercosporioza)

Produce cercosporioza,ataca frunzele pe care apar pete aproape circulare de 0,5-1cm,brune-rosiatice pe partea superioara si cenusii inchis pe cea inferioar

F%

I%

17.

Thielaviopsis basicola

Produce putrezirea si innegrirea radacinilor.

F%

I%

18.

Botritys cinerea

(putregaiul cenusiu al fasolei)

Sunt atacate semintele in curs de germinare si plantulele dupa rasarire.

F%

I%

19.

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb)

Pe tulpini si pastai apare un mucegai alb stralucitor ce formeaza scleroti.

F%

I%

20.

Fusarium spp.

(putregaiul fuzarian)

Sunt atacate plantulele in perioada de rasarire. La plantele mature se observa innegrirea coletului si putrezirea radacinilor. Pe organele atacate apare un mucegai alb-roz.

F%

I%

21.

Pythium de baryanum

(putregaiul plantutelor)

Coletul de innegreste, apoi frunzele se vestejesc, planta se ofileste si moare.

F%

I%

DAUNATORII FASOLEI

1.

Acanthoscelides obtectus

(gargarita fasolei)

Prin pagubele ce le produce, daunatorul prezinta o importanta economica deosebita. Boabele de fasole atacate au numeroase galerii perforate de catre larve.

F%

2.

Delia platura

(musca cenusie a plantulelor)

Larvele se hranesc cu boabele in curs de germinatie, cu cotiledoanele, tulpinita si radacina plantulelor.

F%

3.

Tetranychus urticae

(paianjenul rosu)

Ataca la temperature de 25-30⁰C si umiditate ridicata. Hranirea are loc de preferinta pe partea inferioara a frunzelor, unde formeaza colonii. Paianjenii inteapa si sug sucul celular si, ca urmare, frunzele se decoloreaza si capata un aspect mozaicat. Frunzele atacate se ingalbenesc, se usuca si cad. Atacul poate avea loc si pe pastai cu manifestari drastice.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SOIEI

1.

Marmor sojae;

Soja virus 1

(mozaicul soiei)

Primele simptome apar la 6-14 zile de la infectie, cu manifestari de cloroza trecatoare a nervurilor secundare ale frunzei. Apoi se poate observa clorozarea tesuturilor frunzei, cu exceptia unor benzi situate in lungul nervurilor principale care sunt puternic incretite. Alternanta intre tesutul sanatos (verde) si zonele clorotice da aspectul de marmorat. Temperaturile atmosferice de 18-20⁰C favorizeaza aparitia simptomelor.

F%

2.

Pseudomonas glycinea

(arsura bacteriana a soiei)

Boala se observa in toate fazele fenologice, pe toate organele aeriene. Pe cotiledoane se manifesta prin aparitia de pete mici, apoase, care se maresc si apoi se brunifica, provocand piticirea plantulelor. Mai tarziu, in perioada de vegetatie, atacul se manifesta pe frunze sub forma de pete mici translucide, galbene sau brune deschis, care apoi devin negricioase. Ele sunt repartizate neuniform pe toata suprafata frunzei, in grupuri izolate sau confluente. Pe partea inferioara, in dreptul petelor, pot aparea picaturi mici de exudat bacterian, care dupa ce se usuca formeaza o pojghita lucioasa de culoare cenusiu inchis. In anii cu umiditate atmosferica ridicata si temperaturi mai scazute, pierderile de productie se pot ridica la 20%.

F%

I%

3.

Xanthomonas sojense

(bacterioza pustulara)

In toate fazele de crestere sunt atacate frunzele, pe care apar pete mici, verzi deschis sau brun-roscate, care cu timpul se ingroasa, formand proeminente sau pustule. Ele apar ca urmare a hipertrofiei si hiperplaziei parenchimului, iar grosimea lor poate fi dublul grosimii parenchimului foliar. Mai tarziu, tesutul bolnav se atrofiaza si apar pete neregulate, care uneori prezinta un halo galbui. Tesutul din dreptul acestor pete se poate desprinde.

F%

I%

4.

Fusarium scirpi var. accuminatum

(putregaiul fuzarian al plantutelor de soia)

Este o boala care provoaca pagube, pana la 50% in timpul si dupa rasarirea plantutelor. O parte din plantutele atacate mor inainte de rasarire. Cand atacul se produce in faze mai avansate de vegetatie, plantele se opresc din crestere, frunzele se ingalbenesc, se usuca si cad. Atacul se produce uneori in regiunea coletului, care se innegreste, se subtiaza si plantele se usuca si cad. Pot fi atacate si semintele in care ciuperca ierneaza sub forma de miceliu.

F%

I%

5.

Peronospora manshurica

(mana soiei)

Apare pe toate organele aeriene. Pete brune pe fata superioara a limbului, in dreptul carora pe fata inferioara se formeaza un puf fin cenusiu-violaceu, continand sporii ciupercii.

F%

I%

6.

Diaporthe phaseoleorum

(arsura tulpinilor si pastailor de soia)

Boala considerata foarte pagubitoare. Primele simptome apar pe petiolul frunzelor din etajul inferior. Pe tulpini si pastai apar puncte negre (picnidii) distribuite in siruri. Ele sunt grupate in zona nodurilor, in conditii de umiditate atmosferica ridicata, aparand pe intreaga tulpina. Miceliul ciupercii de pe pastaie infecteaza si boabele.

F%

I%

7.

Ascochyta sojaecola

(ascochitoza soiei)

Pe frunze, tulpini si pastai apar pete cenusii de-a lungul nervurilor principale. Pe tulpini si pastai apar leziuni negricioase, iar tesutul crapa. Semintele atacate putrezesc.

F%

I%

8.

Phytophthora sojae

(putrezirea radacinii si tulpinii de soia)

Boala apare in perioada de germinatie si rasarire a plantelor si duce la producerea de goluri in cultura datorita disparitiei plantelor, mai ales pe soluri grele, nedrenate.

F%

I%

9.

Septoria glycines

(septorioza soiei)

Apare in toata perioada de vegetatie. Pe cotiledoane si frunze se formeaza pete, care se maresc si are loc defolierea, incepand de la baza spre varful plantei.

F%

I%

DAUNATORII SOIEI

1.

Etiella zinckenella

(molia pastailor)

Larvele din cele doua generatii rod boabele din pastaie.

F%

2.

Autographa gamma

(buha gamma)

Omizile din prima generatie mai-iulie rod frunzele partial sau in intregime, pot ataca si bobocii florali.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE MAZARII

1.

Marmor leguminosarum;

Pisum virus 2

(mozaicul mazarii)

In faza de inceput a bolii se observa o ingalbenire a nervurilor frunzelor tinere. Mai tarziu, portiuni din limb situate in apropierea nervurilor iau culoarea verde inchis, contrastand cu zonele clorozate. La atacuri puternice, plantele raman mici, cu foliolele deformate. La 12-14⁰C boala este mascata, pe cand la 18-24⁰C simptomele apar intr-un timp scurt. Transmiterea bolii se face mai putin prin samanta, sursa de infectie fiind trifoiul rosu, care este de regula puternic infectat cu acest virus sau de tulpini ale acestuia.

F%

2.

Marmor iners

(stricul mazarii)

La plantele din camp, simptomul cel mai evident consta in aparitia pe petioli si tulpini a unor leziuni necrotice, oblonge, brune deschis sau purpurii, de marime variabila. Mai tarziu, acestea se unesc formand leziuni mari, care pot cuprinde mai multe internodii. Apar de asemenea pe pedunculii florali si pe linia de sudura dorsala a frunzelor. Pastaile si frunzele prezinta pe suprafata lor pete necrotice neregulate, brune deschis, putin adancite. Varful plantelor este slab deformat datorita scurtarii internodiilor si incretirii frunzelor. Frunzele din varf prezinta o slaba decolorare generala. Unele plante sunt complet distruse, la altele productia este mult redusa.

F%

3.

Pseudomonas pisi

(arsura bacteriana a mazarii)

Ea apare pe toate organele aeriene ale plantei, primele simptome observandu-se pe frunzele de la baza sub forma de pete colturoase de 1-6 mm diametru, la inceput galbene-cafenii, iar mai tarziu brune. Petele au aspect umed datorita exudatului bacterian, ceea ce le deosebeste de antracnoza. Pe tulpini petele apar la locul de insertie a petiolului frunzei, de unde se extind. Pe pastai se formeaza pete neregulate de culoare inchisa. Atat pe tulpini, cat si pe pastaile atacate apare exudatul bacterian caracteristic. Cand pastaile sunt atacate inainte de formarea semintelor, acestea raman nedezvoltate si seci. De obicei, simptomele mai acute se afla in partea bazala a plantei.

F%

I%

4.

Peronospora pisi

(mana mazarii)

Este o boala frecvent intalnita, mai ales in anii cu precipitatii bogate. Frunzele au pe fata superioara pete mari neregulate, de culoare galbena sau galbena-verzuie. Pe partea inferioara petele sunt acoperite de un puf fin cenusiu-violaceu, reprezentand fructificatiile ciupercii. In cazul unui atac puternic, frunzele se usuca si cad. Pe stipele, carcei, pastai si boabe, atacul este asemanator celui de pe frunze.

F%

I%

5.

Erysiphe polygonii

(fainarea mazarii)

Atacul apare pe frunze, tulpini si pastai. Pe frunzele atacate se observa pete albicioase-fainoase, alcatuite din miceliul si fructificatiile ciupercii. La inceput, petele sunt mici, insa in scurta vreme ele cresc in dimensiuni si conflueaza, acoperind adesea intreg limbul. Simptome asemanatoare se observa pe tulpini si pastai, care pot fi acoperite partial sau total de o pasla albicioasa, pulverulenta. In aceasta pasla se formeaza puncisoare mici, la inceput galbui, apoi brune-negricioase, ce reprezinta periteciile ciupercii.

F%

I%

6.

Uromyces pisi

(rugina mazarii)

Atacul apare de obicei in a doua jumatate a perioadei de vegetatie si se manifesta pe frunzele de mazare prin pete galbui, in dreptul carora apar in numar mare pustule de uredospori, mici, rotunde sau lenticulare, prafoase, brune deschis, risipite pe toata suprafata limbului. Ceva mai tarziu apar si pustule de telentospori, brune negricioase, pulverulente, risipite pe limbul frunzei. In urma unui atac puternic, plantele se usuca prematur.

F%

I%

7.

Ascochyta pisi

(antracnoza mazarii)

Antracnoza sau ascochitoza mazarii este considerata la noi cea mai pagubitoare boala in zonele cu climat umed. Simptomatologia se manifesta pe frunze, tulpini si pastai. Dupa rasarirea plantelor, pe frunze si stipele apar pete mici, de culoare bruna spre rosu, sau galbena-cenusie mai mult sau mai putin delemitate. Pe masura ce boala evolueaza, tesutul din dreptul petelor se usuca si se sfasie, iar la un atac puternic planta se defrunzeste, incepand de la baza. Pe lastari si petioluri, petele sunt longitudinale, brun-rosietice, adancite in tesut. Acacul la pastai incepe chiar de la formarea lor si este cu atat mai grav, cu cat incepe mai devreme. Petele de pe pastai la inceput sunt izolate mai mult sau mai putin cufundate in tesut, brune deschis si cu marginile proeminente, brune-rosietice. Ele sunt circulare sau neregulate si la un atac puternic conflueaza. Cand pastaile se imbolnavesc la inceputul dezvoltarii lor, acestea raman mici, se opresc din crestere, se rasucesc si se usuca.

F%

I%

8.

Colletotrichum pisi

Produce antracnoza adevarata a mazarii, care se manifesta prin simptome asemanatoare cu cele ale ascochitozei mazarii, produsa de Ascochyta pisi. Pe frunze produce pete de forma neregulata, brun-cenusii, deseori cu o margine mai inchisa. Pe pastai, petele sunt aproape rotunde, iar pe tulpina alungite.

F%

I%

9.

Sclerotinia sclerotiorum

Produce putregaiul alb al mazarii. Sunt atacate radacinile, baza tulpinii si pastaile, pe care apar leziuni acoperite pe vreme umeda de un mucegai, la inceput alb, apoi cenusiu. Tesuturile atacate se inmoaie si putrezesc, iar plantele se ofilesc, se ingalbenesc si se usuca. La suprafata sau in interiorul organelor atacate se formeaza sclerotii ciupercii.

F%

I%

10.

Septoria pisi

(septorioza mazarii)

Produce septorioza mazarii. Ataca frunzele si tulpinile de mazare, pe care produce pete galbui, de 0,3-2 cm, limitate de nervuri, vizibile pe ambele fete ale frunzei. In dreptul petelor se observa mai tarziu picnidiile ciupercii sub forma unor puncte de culoare inchisa. Poate produce pagube mari in anii cu veri ploioase.

F%

I%

DAUNATORII MAZARII

1.

Acyrthosiphon pisum

(paduchele verde al mazarii)

Se hraneste cu partile vegetative, in plina crestere : frunze, tulpini, flori, pastai.

F%

2.

Bruchus pisorum

(gargarita mazarii)

Larvele patrund in pastai si apoi in boabe. Atacul poate ajunge pana la 39%.

F%

3.

Sitonia lineatus

(gargarita leguminoaselor)

Adultii hibernanti apar primavara de timpuriu, se hranesc intens 3 saptamani rozand frunzele tinere.

F%

4.

Laspeysesia nigricana

(molia pastailor)

Adultii in mai-iunie depun ponta in floare. Larvele patrund in pastaie si se hranesc cu semintele in formare. Evaluari din ultimii ani in cateva zone din Campia Romana au pus in evidenta frecvente medii de atac la boabe, cuprinse intre 16 si 25%.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE NAUTULUI

1.

Mycosphaerella rabiei

(antracnoza nautului)

Sunt atacate frunzele, mai rar tulpinile, pastaile si boabele. Pe frunze atacul se manifesta prin aparitia de pete rotunde sau ovale, de culoare bruna, inconjurate de o margine rosiatica. Frunzele puternic atacate cad de timpuriu. Pe tulpini, leziunile sunt brune, alungite, iar acestea se pot rupe la nivelul leziunilor. Pe pastaile atacate apar pete rotunde, brune, la inceput superficiale, apoi ciuperca poate patrunde adanc in peretii pastailor.

F%

I%

2.

Uromyces ciceri-arietini

(rugina nautului)

Este o boala raspandita in culturile de naut din tara noastra. Se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzei, dar mai ales pe cea inferioara, a unor pete brune in care se formeaza pustule pulverulente (uredospori). Mai tarziu, apar si alte pustule brun-negricioase (teleutospori). Un atac puternic produce desfrunzirea prematura a plantelor bolnave.

F%

I%

3.

Fusarium vasifectum

Produce o traheomicoza a nautului, care se manifesta prin ofilirea si uscarea plantelor.

F%

I%

4.

Macrophomina phaseolina

Ataca radacinile si baza tulpinii, producand uscarea plantelor de naut.

F%

I%

DAUNATORII NAUTULUI

1.

Liriomyza cicerina

(musculita miniera)

Larvele se hranesc cu tesutul frunzei, rozand in parenchim galerii (mine) caracteristice, care uneori pot ocupa intreaga frunza, excrementele ramanand pe marginea galeriei. Prin atacul daunatorului, se produce ingalbenirea frunzelor, uscarea si caderea lor prematura. Pot fi distruse astfel peste 70% din frunze, productia de samanta fiind redusa calitativ si cantitativ.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE BOBULUI

1.

Broad bean stain virus

(virusul patarii semintelor de bob)

Plantele de bob infectate natural manifesta un mozaic relativ slab, cu pete galbene si verzi. In unele cazuri, cloroza cuprinde portiuni mari din suprafata limbului, in cadrul carora raman insule de culoare normala. Datorita cresterii incete a tesuturilor afectate, suprafata frunzelor este mai mult sau mai putin incretita. Manifestarea bolii depinde, in mare masura, de conditiile climatice, la temperaturi ridicate simptomele fiind slabe iar pe vreme racoroasa mult mai severe. Cresterea plantelor bolnave este mult franata, numarul de pastai micsorat, productia de boabe putand fi redusa.

F%

2.

Broad bean true mosaic virus

(virusul mozaicului adevarat al bobului)

Dupa o clorozare slaba a nervurilor, frunzele plantelor de bob infectate manifesta un mozaic foarte variabil, format din pete clorotice mari, neregulate sau in forma de benzi care inchid in interior insule de culoare normala. Intr-o faza mai inaintata, frunzele sunt ceva mai mici, puternic incretite si deformate. Inaltimea plantelor este grav afectata, internodiile fiind scurte si cu pete necrotice brune. Greutatea plantelor este redusa, iar productia de boabe cu 60%.

F%

3.

Broad bean wilt virus

(virusul ofilirii bobului)

Virusul produce ingustarea si deformarea frunzelor,suprafata limbului prezentand zone de culoare verde-inchis pe fond clorotic si desene inelare difuze. Cresterea plantelor este stopata, iar la unele soiuri boala duce la ofilirea si uscarea unor frunze sau a plantelor in intregime.

F%

4.

Broad bean mottle virus

(virusul marmorarii bobului)

Plantele de bob infectate natural manifesta la inceput clorozarea nervurilor, urmata de simptome mozaicale, caracterizate prin clorozarea tesuturilor internervuriene. Intr-un stadiu mai inaintat, frunzele au suprafata redusa si, uneori, se necrozeaza. Simptomele sunt asemanatoare cu cele produse de virusul mozaicului adevarat al bobului.

F%

5.

Pseudomonas fabae

(putregaiul bacterian al bobului)

Sunt atacate toate organele plantei. Radacinile putrezesc, iar pe tulpini, frunze si pastai se formeaza pete brune inchis. Cand umiditatea creste, este distrusa intreaga planta.

F%

I%

6.

Uromycea fabae

(rugina bobului)

Sunt atacate organele aeriene ale plantei. Primele simptome apar primavara (in luna mai) sub forma unor pete galbene pe partea inferioara a funzelor, pe petioluri si tulpini, in dreptul carora tesuturile sunt deseori hipertrofiate. Uneori, pustulele se formeaza in numar atat de mare, incat intreaga planta capata un aspect cafeniu. Plantele puternic atacate, desfrunzite prin caderea prematura a frunzelor, se brunifica si se usuca de timpuriu.

F%

I%

7.

Botrytis fabae

Produce o patare bruna-cafenie a frunzelor si a tulpinilor.

F%

I%

8.

Fusarium vasinfectum

Ataca radacinile si tulpina plantelor tinere, care se vestejesc si se usuca.

F%

I%

9.

Cercospora fabae

Produce cercosporioza bobului.

F%

I%

10.

Sclerotinia sclerotiorum

Produce putregaiul alb al bobului.

F%

I%

11.

Mycosphaerella pinodes

Ataca si bobul si produce o boala asemanatoare cu antracnoza mazarii.

F%

I%

DAUNATORII BOBULUI

1.

Tetranychus urticae

(Paianjenul rosu comun)

Ataca aparatul foliar, flori.

F%

2.

Aphis fabae

(paduchele negru al bobului)

Ataca aparatul foliar, flori, pastai.

F%

3.

Sitona lineatus

(gargarita frunzelor de mazare)

Ataca aparatul foliar.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE FLORII-SOARELUI

1.

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb)

Botrytis cinerea

(putregaiul cenusiu)

Sensibilitatea cea mai mare la atacul de Sclerotinia este imediat dupa rasarire si apoi in perioada formarii capitulelor. In cazul Botrytis cinerea, atacul caracteristic si frecvent se manifesta pe capitule, catre sfarsitul verii. Pete albe-cenusii acoperite cu miciliu paslos in dreptul carora are loc o inmuiere a tesuturilor si respectiv a maduvei. Pe capitule, pe partea inferioara apar pete brune, in dreptul carora tesuturile se inmoaie si putrezesc, iar pe partea superioara se formeaza o pasla cenusie de miciliu. Sunt atacate si semintele pe care apar pete galbene, sunt lipsite de luciu, sistave, cu gust amar, neplacut si se scutura usor. Miez nu se mai formeaza sau, daca se formeaza este acoperit de miceliu.

F%

I%

2.

Plasmopora helianthi

(mana florii-soarelui)

Boala se manifesta pe frunze, iar atacurile timpurii stanjenesc dezvoltarea intregii plante. Se recunosc usor in camp datorita dimensiunilor reduse. Pe fata superioara frunzele au pete decolorate, in dreptul carora pe fata inferioara se dezvolta o pasla compacta alb-cenusie.

F%

I%

3.

Phomopsis helianthi

(patarea bruna si frangerea tulpinilor)

Boala a aparut in 1981. Sunt atacate tulpinile, frunzele, petiolul, mai rar capitulele. Pete brune-castanii, cu margini difuze, amplasate de obicei in jurul punctului de insertie al petiolului pe tulpina, care se extind antrenand si tesuturile din profunzime. Sunt afectate si putrezesc maduva tulpinii si tesuturile mecanice de sustinere,plantele frangandu-se sub propria lor greutate

F%

I%

4.

Phoma macdonaldi

(fomoza sau innegrirea tulpinilor)

A fost semnalata la noi in1972. Se manifesta in special la sfarsitul perioadei de vegetatie. Atacul apare in special pe tulpina. Apar leziuni. Spre deosebire de Phomopsis, petele produse de Phoma macdonaldi sunt de culoare negru-intens, delimitate de restul zonelor verzi si pot capata un luciu metalic caracteristic. Numai in cazul unor atacuri foarte intense are loc innegrirea totala a tulpinii, altfel necroza se limiteaza la epiderma si tesuturile subepidermale. Ca simptome pot apare, leziuni, crapaturi, suberificari. Pe frunze apar pete negre, de forme si marimi diferite, incepand de la frunzele bazale.

F%

I%

5.

Sclerotium bataticola

(putrezirea radacinii si tulpinii)

Atacul se manifesta pe radacini, colet, tulpina. Este caracteristica prezenta microslerotilor negri, incrustati in maduva tulpinii sau la suprafata zonelor atacate.

F%

I%

6.

Orobanche spp.

(lupoaia sau verigelul)

Planta superioara anuala sau perena parazita. Ataca in toata perioada de vegetatie. Observatiile se fac in a 9-10-a zi de la infloritul florii-soarelui.

F%

I%

7.

Alternaria spp.

(alternarioza sau patarea bruna a frunzelor, tulpinilor si capitulelor de floarea-soarelui)

Atacul se produce de obicei in faza de formare a butonului floral, mai ales pe frunze si tulpini, prin pete brune-cenusii care duc la defoliere prematura.

F%

I%

8.

Septoria helianthi

(patarea cenusie a frunzelor)

Se manifesta numai pe frunze, in toate stadiile de vegetatie, numai in anii ploiosi. Pete circulare sau colturoase, galben-brune si apoi brun-inchis, mai numeroase spre varful limbului.

F%

I%

9.

Puccinia helianthi

(rugina)

Este o boala mult raspandita in intreaga tara, in toate fazele de vegetatie ale culturii de floarea-soarelui. Primavara, devreme, apar pete galbene-portocalii, apoi in iulie-august, mai ales pe partea inferioara a frunzelor apar numeroase pete sau pustule mici, prafoase, de culoare bruna-castanie, iar spre toamna apar pustule negricioase. Frunzele puternic atacate se ofilesc si se usuca .

F%

I%

10.

Macrophomina phaseolina

(putregaiul carbunos)

Primul simptom al bolii este caracterizat prin albirea partii bazale a tulpinii, care cu timpul capata o culoare gri-metalizata. Atacul ciupercii se localizeaza pe radacina pivotanta si pe tulpina bazala, conducand la distrugerea maduvei. La colet, atacul se manifesta prin dezorganizarea tesuturilor parenclimatice si transformarea lor intr-o masa gomoasa. Tulpinile atacate devin goale, putrede, avand in sectiune transversala aparenta de 'teanc de farfurii', datorita contractiei tesuturilor medulare. La suprafata tesuturilor afectate, dar si in profunzime, la nivelul tesuturilor medulare si vasculare se disting numerosi microsleroti negri, care dau tulpinii un aspect carbunos si care constitue un diagnostic caracteristic al bolii. Frunzele isi pierd culoarea verde si se ingalbenesc, apoi se usuca. Toate acestea duc la moartea prematura a plantei.

F%

I%

11.

Verticillium spp.

(ofilirea verticiliana)

Simptomele cele mai evidente apar in timpul infloritului. Una dintre cele mai caracteristice simptome ale verticiliozei este aparitia bolii numai pe o singura parte a plantei, in timp ce cealalta parte prezinta un aspect normal. Adesea se intampla ca patarea cuprinde numai jumatate din frunza pana la nervura centrala, iar cealalta jumatate ramane de culoare normala si turgescenta.

F%

I%

12.

Erysiphe cichoracerum f.sp.helianthi

(fainarea florii soarelui)

Apare pe organele aeriene ale plantelor, in special pe frunze, sub forma unor suprafete fainoase albepana la cenusiu care se maresc pana cand este infectata cea mai mare parte a suprafetei plantei.

DAUNATORII FLORII-SOARELUI

1.

Tanymecus dilaticollis

(gargarita frunzelor de porumb)

Prin roaderea frunzelor cotiledonale si a varfului de crestere, plantele nu se mai refac. Evitarea cultivarii florii-soarelui dupa porumb, cultura care lasa intotdeauna o rezerva destul de mare de gargarite.

F%

2.

Opatrum sabulosum

(gandacul pamantiu)

Prefera floarea-soarelui si produce pagube foarte mari, mai ales in anii secetosi, adultii rod frunzele abia formate.

F%

3.

Homoeosoma nebulella

(molia florii-soarelui)

Larvele prefera floarea-soarelui. Ele se hranesc cu polen sau cu organelle florale, apoi perforeaza coaja semintelor si patrund in interior, hranindu-se cu miezul lor. Produce daune mari in anii cu precipitatii abundente, in a doua jumatate a verii.

F%

4.

Agriotes spp.

(viermii sarma)

Produc pagube in perioada de germinatie a semintelor, cat si a rasaririi plantelor.

F%

5.

Citellus citellus

(popandaul)

Corvus frugillegus frugillegus

(cioara neagra de semanatura)

Corvus cornix sardonius

(cioara sura)

Atacul se manifesta ca in cazul porumbului, producand dezradacinarea si smulgerea plantutelor.

6.

Brachycaudus helichrysi

(paduchele galben)

Produce pagube mari la floarea-soarelui. Coloniile de afide se dezvolta pe ambele fete ale frunzelor si pe inflorescente, provocand datorita intepaturilor, deformari caracteristice.

F%

7.

Mamestra brassicae

(buha verzei)

In lunile iulie-august rod si perforeaza frunzele.

F%

8.

Lygus rugulipennsis

(plosnita de camp)

Produce daune apreciabile in culturile de floarea-soarelui prin atacul pe seminte si miez afectand calitatile biologice ale semintelor. Adultul are colorit ce variaza intre cenusiu, cenusiu-roscat, verde-cenusiu si cafeniu cu atac maxim in lunile august si septembrie.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE RAPITEI SI MUSTARULUI

1.

Peronospora brassicae

(mana cruciferelor)

Pe frunze apar pete decolorate, neregulate, de culoare galbuie. In dreptul acestora pe fata inferioara a frunzei, se formeaza o pasla alba ce constituie fructificatiile ciupercii.

F%

I%

2.

Erysiphe communis

(fainarea)

Sunt atacate (inca din toamna la rapita) frunzele si tulpinile. Pe ambele fete ale frunzelor este prezenta o pasla albicioasa. Poate apare si pe silicve.

F%

I%

3.

Cystopus candidus

(rugina alba)

Pete albe lucioase pe toate organele aeriene in anii cu exces de umiditate si temperaturi scazute. Tulpinile se ingroasa, se indoaie si se rasucesc.

F%

I%

4.

Alternaria brassicae

(alternarioza)

Pe frunzele mature apar pete rotunde sau ovale de culoare bruna, de pana la 1 cm diametru. Caracteristic pentru aceasta boala este atacul pe silicve, portiuni mari sunt afectate si au culoare neagra. Silicvele atacate sunt deformate, crapa inainte de coacere, iar semintele se scutura fara sa fi ajuns la maturitate.

F%

I%

5.

Plasmodiophora brassicae

(hernia radacinilor)

Plantutele raman pipernicite cu frunzele inrosite. La radacini apar ingrosari si umflaturi pe toate lungimile lor sau numai pe anumite portiuni. Umflaturile produse de ciuperca sunt pline cu un tesut compact de culoare alba.

Plantele bolnave se smulg cu usurinta din pamant.

F%

I%

6.

Phoma lingam

(putregaiul negru al rapitei)

Simptomele pot aparea pe rapita inca din toamna. Pe cotiledoane, frunze si tulpina apar pete rotunde, necrotice, la inceput mici si superficiale. La o infectie puternica, ciuperca poate ataca coletul si radacinile. Se poate produce maturizarea precoce a plantelor, frangerea la nivelul coletului si in final vetejirea.

F%

I%

7.

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb)

Afecteaza culturile de rapita si mustar pe intreaga perioada de vegetatie. In zona bazala a tulpinii, tesutul se brunifica si putrezeste, iar planta se frange.

F%

I%

8.

Botrytis cinerea

(putregaiul cenusiu)

Idem putregaiul alb.

F%

I%

DAUNATORII RAPITEI SI MUSTARULUI

1.

Meligethes aeneus

(gandacul lucios)

Adultii se hranesc cu bobocii nedeschisi, iar larvele ataca bobocii si organele florale.

F%

2.

Entomoscelis adonidis

(gandacul rosu al rapitei)

Larvele ataca in primavara timpuriu (februarie-martie). Cand temperaturile cresc, ele se urca pe plante. In toamna adultii si larvele rod frunzele si plantutele de rapita, distrugandu-le.

F%

3.

Phyllotreta atra

(puricele negru al rapitei)

Adultii ataca primavara in zilele insorite.

F%

4.

Colaphellus sophiae

(gandacul albastru al mustarului)

Adultii rod frunzele, producand perforatii neregulate, mai ales la inceputul perioadei de vegetatie, in zilele insorite. Larvele rod frunzele, butonii florali, organele interne ale florilor, precum si silicvele in formare.

F%

5.

Athalia colibri

(viespea rapitei)

Larvele produc perforatii mici in mijlocul sau pe marginea frunzei.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SOFRANELULUI

1.

Erysiphe cichoracearum

(fainarea sofranelului)

Frunzele puternic atacate se usuca si cad.

F%

I%

2.

Puccinia carthami

(rugina sofranelului)

Rugina este o boala destul de des intalnita in culturile de sofranel, si se manifesta cu frecventa si intensitate ridicata. Incepand din luna iunie se pot observa pe ambele fete ale frunzei, dar mai ales pe cea superioara, uredosporii ciupercii, risipiti sau grupati, uneori confluenti, circulari, pulverunlenti, de culoare brun-castanie.

F%

I%

3.

Ramularia carthami

(patarea bruna a frunzei de sofranel)

Se manifesta pe frunze sub forma unor pete circulare, de 3-6 mm in diametru, uneori mai mari si neregulate, de culoare galbena-cenusie, izolate sau confluente.

F%

I%

4.

Macrosporium carthami

(macrosporioza frunzelor de sofranel)

Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete amfigene, circulare sau ovale, cu diametrul de 3-6 mm, la inceput galbene, apoi culoarea se inchide treptat, capatand o tenta bruna-cafenie.

F%

I%

5.

Alternaria chartam si Psudomonas syringae

Se pot manifesta in anii excesiv de poliosi.

F%

I%

DAUNATORII SOFRANELULUI

1.

Achanthiophili helianti

musculita sofranelului)

Pragul economic de daunare este rareori atins. La avertizare se efectueaza tratamente in vegetatie cu insecticide.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE RICINULUI

1.

Botrytis cinerea

(putregaiul cenusiu)

Este principala boala a ricinului. Patogenul determina putrezirea tesuturilor atacate, deformarea organelor, sterilitatea florilor si fructelor. Inflorescentele au la inceput culoarea galbena-cenusie, apoi se necrozeaza si se acopera cu o pasla miceliana cenusie, iar in final, tesuturile se brunifica, crapa si se transforma intr-o masa umeda ce putrezeste.

F%

I%

2.

Cercosporina ricinella

(patarea bruna a frunzelor de ricin)

Pete colturoase pe frunze de culoare bruna-ruginie la inceput si vanata mai tarziu. In dreptul petelor, pe fata inferioara se formeaza un puf fin micelian, cenusiu deschis, constituit din conidiofori si conidii.

F%

I%

3.

Macrosporium ricini

(innegrirea frunzelor)

Este o boala specifica ricinului producand niste pete circulare sau eliptice de culoare galbena-bruna. Mai tarziu, petele conflueaza si frunzele se usuca. In anii ploiosi boala trece si la inflorescente, care se innegresc si se acopera cu un miceliu cu aspect catifelat negru. Produce uscarea prematura a frunzelor.

F%

I%

4.

Macrophomina phaseolina

Tulpina devine spongioasa, indoita la pamant, cu capsule innegrite, iar semintele sistave. In sectiune, tulpina si radacina prezinta o brunificare a tesuturilor in unele zone ale cilindrului vascular si al cortexului. De-a lungul zonei vaselor libero-lemnoase, in special, la baza tulpinii se observa scleroti mici negri. Ciuperca supravietuieste in sol 2-3 ani sub forma de scleroti, pe radacini si pe tulpini de pe plantele putrezite care au fost atacate.

F%

I%

DAUNATORII RICINULUI

1.

Mamestra brassicae

(buha verzei)

Ataca si ricinul, indeosebi dupa aparitia inflorescentelor. Larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul sub forma de orificii neregulate care cu timpul se extind.

F%

2.

Heliothis armigera

(omida capsulelor de bumbac)

Larvele se hranesc cu inflorescentele, iar ulterior patrund in capsule.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE INULUI

1.

Colletotrichum lini

(antracnoza inului).

Atacul se manifesta atat la inul pentru fibre cat si la cel pentru samanta.

Pete mici galbene pe cotiledoane in dreptul coletului si pe radacinile plantulelor.

Pe tulpina, frunze si capsule apar pete galbene-brunii cu margine rosietica usor adancite.

Frunzele se rasucesc si se usuca iar capsulele se deformeaza. Semintele atacate sunt mate, sistave, zbarcite, usoare.

F%

I%

2.

Fusarium lini

(vestejirea fuzariana)

Atacul plantulelor prezinta importanta deosebita.

Plantulele atacate se ingalbenesc, se brunifica, varful se ofileste si in cele din urma cade la pamant si se usuca.

Boala se manifesta in vetre.

F%

I%

3.

Septoria linicola

(septorioza inului)

Este considerata boala de carantina. Plantulele provenite din seminte bolnave prezinta pe cotiledoane pete bine delimitate verzi-galbui, adancite, care cu timpul devin cenusii si apoi brune inchis. Pe plantele mature apar pe toate organele pete brune. Atacul se manifesta sub forma de vetre.

F%

I%

4.

Pythium de baryanum

(putrezirea plantelor de in)

In anii cu primaveri umede plantulele cad la pamant si putrezesc

F%

I%

DAUNATORII INULUI

1.

Aphtona euphorbiae

(puricele inului)

Pagubele cele mai mari sunt produse de adultii hibernanti care ataca inul inca de la rasarire perforand frunzele cotiledonale si cele adevarate.

F%

2.

Thrips linarius

(tripsul inului)

Daunator specific culturilor de in. Caracteristic lui este producerea brusca a invaziilor si a intepaturilor pe frunze, flori si fructe.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE CANEPEI

1.

Septoria cannabis

(septorioza canepei).

Este specifica acestei culturi aparand in toate fazele de vegetatie pe toate organele aeriene. Pe frunze apar pete circulare de culoare galbuie-albicioasa bine conturate, cu o margine bruna. In dreptul petelor se formeaza picnidiile.

F%

I%

2.

Sclerotinia sclerotiorum

(putregaiul alb al canepei)

Boala extrem de pagubitoare. Atacul se manifesta atat pe plantute dar, mai ales pe plantele dezvoltate. Tesuturile tulpinii se degradeaza, fiind afectale parenchimul, fibrele si lemnul. Tulpina isi pierde rezistenta, se vestejeste si se smulge usor.

F%

I%

3.

Orobanche spp.

(lupoaia si verigelul)

Paraziteaza canepa in tot cursul perioadei de vegetatie.

F%

I%

DAUNATORII CANEPEI

1.

Psylliodes attenuata

(puricele canepei)

Adultii hibernanti rod frunzele de canepa, distrugand una din epiderme si parenchimul si lasand una din epiderme neatinsa.

F%

2.

Grapholitha delineana

(molia canepei)

Larvele moliei ataca cu precadere canepa dar se intalneste si pe hamei. Are loc ingrosarea, deformarea, aparitia de gale pe tulpinile de canepa iar pe portiunile vatamate se observa galerii de diferite lungimi.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE BUMBACULUI

1.

Xanthomonas campestris

(gomoza-bacterioza bumbacului)

Este una din cele mai raspandite boli ale acestei plante. Boala apare in toate fazele de vegetatie pe toate organele aeriene ale plantei, cotiledoane, frunze, tulpina, ramuri si capsule. Petele la inceput sunt undelemnii, apoi brun-negricioase, care treptat se acopera cu un exudat lipicios, galben-cenusiu, care se transforma intr-o pojghita albicioasa.

F%

I%

2.

Verticillium dahliae

(ofilirea verticiliana a bumbacului)

Produc cloroza frunzelor pana la vestejirea ireversibila a plantei.

F%

I%

DAUNATORII BUMBACULUI

1.

Heliothis armigera

(omida capsulelor de bumbac)

Produce mari pagube in tara noastra, la culturile de bumbac.

F%

Elemente

Agentul patogen/

Scurta descriere a atacului

ce se

daunatorul

determina

BOLILE SFECLEI DE ZAHAR

1.

Fusarium spp., Phytium spp., Phoma spp., Aphanomyces spp., Rhizoctonia spp., Erwinia spp.