Medicatie apicultura biologica

MEDICATIE APICULTURA BIOLOGICA

Calitatea mierii si a produselor apicole certificate in apicultura ecologica este strans legata de tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar in egala masura si de conditiile de extractie, de prelucrare si de depozitare a produselor apicole.

- prevenirea bolilor si tratamentele veterinare: principiile stau la baza prevenirii bolilor in apicultura ecologica:
- pastrarea in stupina numai a familiilor cu rezistenta sporita la boli si la conditiile de mediu;
- o selectie permanenta efectuata in stupina proprie pentru a promova spre inmultire numai familiile sanatoase si rezistente la boli;
- reinnoirea permanenta a fagurilor intr-un procent de inlocuire de minim 35% in fiecare an;
- izolarea familiilor bolnave si tratarea acestora separat;
- este interzisa folosirea medicamentelor de sinteza in tratamentele impotriva diferitelor boli ale albinelor (antibiotice si diverse medicamente care contin antibiotice, Varachet, Mavrirol, Baivarol, Perizin etc.);
- pentru tratarea varoozei se vor folosi numai produsele permise in agricultura ecologica;
- pentru stimularea capacitatii de aparare a albinelor impotriva bolilor se pot utiliza ceaiuri din diferite plante (galbenele, menta, cimbru, coada soricelului, busuioc, papadie, suc de ceapa etc.).

Diagnosticarea bolilor la albine

1. Diagnosticul clinic

Primavara stupinele trebuie controlate pentru urmatoarele maladii: viroze, loca europeana, loca americana, nosemoza, ascosferoza, varrooza si intoxicatii.

Fenomenul depopularii. Disparitia albinelor din stupi in cantitati mai mari decat nivelul biologic normal, este determinata de urmatoarele:

v     moartea albinelor in camp ca urmare a vizitarii unor zone in care s-au efectuat recent tratamente fitosanitare, sau exista substante cu remanenta mare;

v     acumularea in timp a substantelor toxice in organismul albinelor si pieirea acestora in afara stupului;

v     reducerea vietii albinelor infestate cu pana la 50% in functie de gradul de parazitare;

v     in cazurile grave de depopulare este suspectat virusul paraliziei acute asociat parazitului Varroa.

Pentru a lupta cat mai eficient impotriva acestor depopulari si asocieri maladive, trebuie sa actionam prin toate mijloacele in vederea obtinerii unor familii cat mai puternice, avand mare grija ca fagurii din cuib sa fie bine acoperiti cu albine, luand toate masurile de igiena apicola (mutarea fagurilor din stupii considerati infestati - in alti stupi - este interzisa), toate resturile de albine si materialele suspecte vor fi arse, avand grija sa luam masuri si pentru preintampinarea furtisagului la albine.

Semnele de boala

v     larve moarte necapacite sau capacite fara semne de loca sau ascosferoza,

v     nimfe moarte de culoare alba-cenusie,

v     albine moarte inainte de eclozionare (uneori innegrite si depilate, fara aripi),

v     albine vii malformate (cu aripile insuficient dezvoltate, cu exsudat la suprafata corpului, cu un picior sau mai multe paralizate etc.),

v     fagurii cu puiet au aspect pestrit, acesta fiind diseminat in faguri, iar albinele in general blocheaza cu nectar celulele goale nelasand o perioada de timp matca sa oua in ele,

v     familiile grav afectate se depopuleaza putand sa piara pana in toamna sau iarna, sub influenta negativa a rigorilor vremii

Un control total, adica cu desfacerea cuibului, se poate face numai daca temperatura aerului in atmosfera este nu mai putin 14 grade C la umbra. O revizie fugitiva se admite la 12-10 grade C. Inaintea examinarii cuibului si in timpul examinarii se vor lua urmatoarele masuri: pregatirea inventarului necesar, spalarea pe miini, folosirea echipamentului de protectie, folosirea fumului pe deasupra ramelor numai atunci cand este nevoie etc. Desfacind cuibul apicultorul nu trebuie sa faca miscari bruste, sa loveasca in stup, sa striveasca albine, sa nu stea in fata ori in calea albinelor. Se evite furtisagul. Examinarea cuibului sa se faca cu un scop precis si cit mai rapid.

Uneori verificarea activitatii se poate face doar privind activitatea albinelor de la urdinis sau privind portiunea din fata urdinisului numita oglinda stupului.

Diagnosticul de laborator se pune pe baza semnelor clinice si a examenelor de laborator de inalta calificare (laboratoarele sanitar-veterinare raionale sau la Centru Republican de Diagnostica Veterinara din Chisinau).

Recoltarea probelor

v     Pentru diagnosticul virozelor se trimit albine vii si bucati de fagure cu puiet afectat si neafectat.

v     Pentru loca se trimit bucati de fagure cu puiet bolnav.

v     Pentru puiet varos se trimit faguri cu puiet si larve moarte si eliminate de albine pe fundul stupilor sau in afara acestora.

v     Pentru varrooza se trimit albine recoltate vii si faguri cu puiet capacit, mai ales cu celule de trantori.

v     In caz de intoxicatii se recolteaza si se trimit albinele moarte recent si vii, faguri cu puiet mort, precum si bucati de faguri ce contin polen si miere recent introdusa in faguri. In caz de intoxicatie cronica se trimit albine, faguri cu miere capacita si pastura.

Probele trebuie sa cuprinda cel putin 20-30 de albine. Albinele bolnave ce se tarac pe oglinda stupului sunt luate si omorate prin scufundare in alcool. Dupa ce au murit se usuca intre 2 sugative sau 2 foi de hartie, dupa care se impacheteaza in pachetele de hartie. Pe fiecare cutie se va scrie numarul familiei de la care provin albinele. Pentru diagnosticul nosemozei, in perioada de la sfarsitul iernii se pot recolta si albine moarte de pe fundul stupilor. In cazul banuielii intoxicatiei cu substante chimice probele vor contine 300-500 de albine moarte de curand. Probele se vor impacheta intr-o cutie rezistenta la transport, iar in interior se va introduce o nota cu urmatoarele date:

v     Denumirea stupinei

v     Numele apicultorului

v     Adresa exacta

v     Numarul familiilor din stupina la care s-au observat semne de intoxicare, precum si orice alte date sau amanunte legate de aceasta problema.

Probele de faguri cu puiet bolnav se vor recolta din portiunile cele mai atacate, cu cele mai multe larve bolnave. Fagurele nu trebuie sa cuprinda celule cu miere, dimensiunile sale fiind de 10 x 10 cm, ambalat intr-o cutie de lemn, fiind bine fixat in interior, spre a nu se misca. Pe fundul cutiei si pe capac se fixeaza 2 sipculite de lemn de grosimea unui creion spre a tine fagurele departat, spre a nu mucegai sau deteriora

Pentru prevenirea bolilor la albine se practica urmatoarele masuri:

v    selectarea unor anumite specii si linii de albine;

Analiza: Gripa aviara - lucrare de specialitate (Diagnostic, tratament si combatere)

v    griji permanente pentru familiile de albine  in functie de sezon prin:

v    inlocuirea daca este necesar a matcilor de albine,

v    inspectarea regulata a familiilor de albine si detectarea timpurie a bolilor

v    inspectia trantorilor,

v    intretinerea unor conditii igienice si sanitar veterinare corespunzatoare in gospodariile apicole si a cladirilor auxiliare si implementarea unor activitati permanente de dezinfectie

v    eliminarea in timp util a materialelor contaminate si focare de infectiei si implementarea unor masuri finale de dezinfectie,

v    inlocuirea regulata a fagurilor de ceara,

v    intretinerea unui numar constant de faguri cu miere si polen in stup

v    pregatirea pupilor pentru iernare, lasand o cantitate suficienta de miere, care sa asigure o viata normala familiilor de albine.

Daca se constata o boala contagioasa sau provocata de parazite, stapanul gospodariei apicole trebuie sa asigure un tratament veterinar corespunzator, iar in caz de boala contagioasa tratamentul este urmat si de o perioada de carantina  a gospodariei apicole.

Medicatia alternativa

Folbex. Este medicamentul consacrat in tratamentul acariozei. A fost folosit si in varrooza insa cu rezultate mediocre. Substanta activa consta din clorbenzilat, care este impregnat in tichete fumigene, ce se introduc in stup si li se da foc.

Tutunul. Folosit in special in Olanda si China, tutunul s-a dovedit a fi deosebit de eficient. Este folosit fie prin fumigatie (1 tigara pentru un corp de stup pe 10 rame), fie prin picurarea nicotinei pe o sugativa ce se plaseaza pe fundul stupilor.

Acidul formic. Folosit in Germania si Rusia, acidul formic se utilizeaza primavara dupa zborul de curatire, vara si toamna. Se pune pe fundul stupului acid formic 98% in sticlute a 180 ml, prin a caror gura se introduce un fitil lejer de tifon, hartie sau bumbac, pentru evaporarea lenta. Este eficient la temperaturi de peste 14-15 grade Celsius. In prezent sunt recomandate concentratiile de 60% administrate sub forma buretelui absorbant sau a vaporizatorului, respectand insa conditiile de temperatura si administrare.

In Romania, folosirea acidului formic a fost recomandat de Hristea, iar prin OUG 34/2000 si Normele metodologice de aplicare (conform HG 917/2001 art 26, 3, e) se recomanda folosirea acizilor organici in controlul varozei datorita calitatii de a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lipsei fenomenului de rezistenta a parazitului si a eficacitatii tratamentului in conditiile unei folosiri adecvate.

Atentie!

Trebuiesc respectate cu strictete regulile de manipulare, pastrare si utilizare, pentru a preveni accidentarile datorate contactului acidului cu ochii, pielea ori prin inhalare sau inghitire.

Amitrazul. Eficacitatea cea mai mare a acestui produs are loc in lipsa puietului, fiind recomandat in tratamentul de toamna, eficienta sa depasind-o pe cea a altor medicamente ca: Varostan, Kelthan, Diagvar, Folbex sau acid formic.

Malation. Folosit in Grecia, necesita multa manopera.

Perizzinul. Are ca substanta activa un produs organo-fosforic cunoscut sub denumirea de cumafos. Este produs de firma Bayer (Germania) in colaborare cu Pharmachim (Bulgaria). Se administreaza in hrana (in doza de 5 g granulat la litru de sirop, pentru un tratament fiind necesare 0,8-1 l la familiile puternice si 0,5 l la familiile slabe), efectul durand 7-8 zile. Se recomanda 2 administrari primavara timpuriu (2 administrari la 7-8 zile interval), 1 tratament inaintea culesului de productie si 1 tratament (ce consta din 3 administrari la interval de 7-8 zile) dupa recoltarea mierii de la ultimul cules.

Sineacar concentrat. A fost folosit in Romania si a avut o inalta selectivitate pentru acarieni. Folosit in dozele indicate actiona puternic asupra acestora, fara sa dauneze totusi albinelor, matcilor si puietului. Inainte de folosire, cele 500 g Sineacar - concentrat se dilueaza, amestecandu-se treptat si indelung intr-un vas smaltuit, cu 4500 g faina de grau, pana se realizeaza o omogenizare perfecta. Se prefera amestecul cu faina fata de pudra de zahar intrucat faina nu este mancata de albine, ramane mai mult timp in stup si  asigura un efect medicamentos indelungat. La stupii verticali se trateaza separat fiecare corp si magazin.

Sulful. Pentru tratarea varoozei se presara cca 1 g praf de sulf (100 mg de fiecare fagure acoperit cu albine) pe leaturile superioare, repetandu-se de 3 ori aceasta administrare, la interval de 12-14 zile. Daca se depaseste doza sau temperatura  exterioara este mai mare de 30 grade Celsius, larvele necapacite mor iar albinele adulte vor fi si ele afectate.

Timolul. Prin pudrare acarienii pot fi distrusi in procent de 73-98 % daca familiile sunt tratate in mai multe reprize cu cate 0,25 g timol in amestec cu zahar pudra sau faina de grau, presarat printre rame. Administrarea se poate face in orice perioada a anului, dar este eficace numai intre 8-42 grade C. In infestari grave se administreaza 3-4 prize la interval de 4 zile, iar in cazuri usoare 2-3 reprize la 7 zile interval. Poate fi administrat in combinatie cu fenotiazina sau cu tratamentul termic. Este de 1-5 ori mai eficace decat fenotiazina. In concentratie de  0,002 % in sirop nu este daunator pentru albine. 

 Metode ecologice de combatere a varoozei

- apicultorul sa fie membru al unei forme asociative legal constituite, de profil;
- sa detina calitatea de producator in agricultura ecologica - fisa de inregistrare aprobata de directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana si avizata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si sa aiba un contract cu un organism de inspectie si certificare acreditat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
- sa fie inregistrat la directia pentru agricultura si dezvoltare rurala judeteana privind productia ecologica sau este in perioada de conversie;
- familiile de albine sa fie inregistrate la directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, dupa caz, si in registrul agricol;
- sa aiba pregatire in domeniul apiculturii, confirmata prin atestat sau certificat ori diploma, conform legislatiei in vigoare;
- sa detina si sa completeze carnetul stupinei, document elaborat de forma asociativa si aprobat de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, conform legislatiei in vigoare;
- medicamentele achizitionate sa fie inscrise in lista medicamentelor biologice de uz veterinar omologate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice si Medicamentelor de Uz Veterinar;
- tratamentele sa se desfasoare in baza unui calendar intocmit anual, conform tehnologiei apicole, urmarit de reprezentantii formei asociative legal constituite.

Acidul oxalic este mult mai recomandat a fi folosit prin metoda pulverizarii. Prin aceasta metoda este eficient in proportie de 95% si bine tolerat de albine. Daca se va folosi metoda prin picurare este bine a se utiliza solutia italiana, fiind de preferat a se trata cu o solutie mai putin concentrata de acid oxalic, adica de 45 g de acid oxalic la un litru de sirop de zahar 1:1.

Atentie! Acidul oxalic este deosebit de toxic pentru om si, de aceea, trebuiesc luate masuri cu totul speciale de protectie!

Acidul lactic. Este folosit in Rusia in solutie de 10-15% prin pulverizare, in perioada de vara-toamna.

Atentie! Acidul oxalic este deosebit de toxic pentru om si, de aceea, trebuiesc luate masuri cu totul speciale de protectie!

Amitrazul. In Franta, pentru administrarea amitrazului prin aspersie, este folosit un aparat special 'le Furet', prevazut cu o conducta pana la gura de difuzare, incalzita cu ajutorul unei butelii de voiaj compresate in vederea obtinerii de aerosoli. Acest aparat permite tratarea a 30 de stupi dintr-o data, in 10 minute. Tratamentul se face de 2 ori pe an, dupa recolta, la interval de 9 zile. Produsul utilizat e amitrazul diluat. Cu aproximativ 5 cm3 de amitraz si 2 litri de petrol se pot trata 70 de stupi. Fumul dispare din stupi dupa aproximativ 15 minute, iar acarienii ce iau contact cu fumul cad imediat. Tratamentul nu are efect decat asupra acarienilor liberi. Tratand o data pe toamna, in absenta puietului, la o temperatura de +12 grade C se poate reduce la zero numarul acarienilor. In timpul tratamentului nu trebuie respirat fumul deoarece ar putea fi cancerigen. Pericolul potential la care se expune apicultorul, care executa sute sau mii de tratamente in cursul carora inhaleaza fumul, nu este de neglijat.

In privinta substantelor active pe care in general produsele ecologice le contin (indiferent ca este vorba de timol, camfor, ulei de menta sau acizi organici, etc), si indiferent de denumirea produsului finit (Ecostop, BeeVital, Apilife, etc), efectul acestora este aproximativ acelasi, si anume in primul rand acaricid, si apoi antiseptic, antimicrobian, de mediu sanatos in interiorul stupului.

Geschlossener Wachskreislauf.

Metoda termica

Acarienii se desprind de albine la o temperatura de 46-48 grade C. Cercetatorii sovietici au preconizat o metoda termica care consta din expunere albinelor la o temperatura ridicata urmata de centrifugare. Pe langa multa manopera aceasta metoda prezinta si riscul omorarii albinelor, cunoscand ca acestea nu suporta o temperatura mai mare de 49-50 grade Celsius.

Metoda biologica

1. Cercetatorii germani au preconizat o metoda care consta din a obliga matca (cu ajutorul gratiei Haneman) sa insamanteze 1-2 faguri (la inceput de sezon sau dupa culesurile principale), faguri in care femelele Varroa se vor grabi sa intre pentru inmultire si care, dupa capacire vor fi distrusi impreuna cu parazitii ce ii contin. Profesorul R. Ruttner considera ca prin aceasta metoda familiile de albine pot fi eliberate aproape complet de varrooza. In afara volumului mare de munca, principalul inconvenient este necesitatea de a renunta la o insemnata cantitate de puiet si aceasta tocmai in perioadele in care dezvoltarea familiilor de albine este mai necesara.
2. Mult mai rezonabila este eliberarea continua a puietului de trantor capacit, puiet pentru care parazitul are o predilectie deosebita. Acest obiectiv se realizeaza prin mentinerea permanenta langa cuibul cu puiet a unei rame colectoare de ceara, in fagurele careia matca va depune puiet de trantor si care, dupa capacire, va fi topit. Metoda va fi completata prin taierea si eliminarea portiunilor de faguri (in special de la partea inferioara a acestora) care contin puiet de trantor capacit. Metoda e recomandata a fi aplicata in toate stupinele chiar si ca un mijloc alternativ eficient de diminuare si combatere a varoozei.
3. O alta metoda recomanda folosirea unor gratii pe fundul stupului, avand montate deasupra lor site cu ochiuri de 3 x 3 mm (unse cu email gras), sub acestea punandu-se tifon si plante aromate (cu miros de menta, polen, rasini), parazitii cazuti pe fundul stupului nemaiputandu-se ridica. Aceasta metoda nu este prea comoda in cazul stupinelor mari, si nu garanteaza vindecarea.
4. Pentru combaterea varroozei mai sunt recomandate uleiurile eterice (cu conditia ca acestea sa nu fie toxice pentru albine),infuziile si sucurile de plante cu efect acaricid (sucul tulpinilor de tomate spre exemplu).
5. Tratamentul cel mai eficient se face in lipsa puietului, si pentru aceasta, in luna octombrie, dupa o prealabila verificare a stupilor, toti fagurii cu puiet sunt scosi din stupi si introdusi in cateva familii care vor fi supravegheate indeaproape in vederea unui tratament prelungit

Concluzii

Tratamentele 'de soc' care se fac cu substante chimice (Varachet, Mavrirol, Apistan etc.) in special dupa recoltarea mierii de salcam si floarea soarelui, sa fie asociate cu:

v     tratamente de sustinere' (acid formic, camfor, timol etc.conform indicatiilor si precautilor aratate) si metode biologice de combatere' (folosirea ramei claditoare, a roiurilor tratate in lipsa puietului capacit etc.);

v     indiferent de metoda folosita, tratamentul trebuie facut de toti apicultorii pentru scaderea intensitatii parazitului la nivel national si consecutiv, pentru evitarea reinfestarilor dupa tratament;

v     in conditiile unei infestatii minime (minimum 10 paraziti pe familie), combaterea varoozei s-ar putea reduce la un singur tratament de toamna (2-3 aplicatii, din care cel putin una in lipsa puietului capacit).

Varul nestins

Pus intr-o cantitate mica, intr-o cutiuta, pe fundul stupului previne imbolnavirea de puiet varos. Oxidul de calciu este folosit si la dezinfectia stupinei.

Examinarea urdinisului si a oglinzii

Uneori verificarea activitatii se poate face doar privind activitatea albinelor de la urdinis sau privind portiunea din fata urdinisului numita oglinda stupului.

Virozele. Dezinfectia propriu zisa

v     Stupii se supun unei dezinfectii riguroase conform indicatiilor;

v     Halatele, sorturile si bonetele se vor dezinfecta prin fierbere intr-o solutie de soda de rufe 5% timp de 30 de minute;

v     Manusile se supun vaporilor cu formol;

v     Fagurii fara puiet mort, proveniti de la stupii infectati se dezinfecteaza in camere ermetizate cu vapori de formol, acid acetic glacial sau prin sulfurizare (fagurii stropindu-se cu apa inainte de afumare fiind apoi spalati si uscati inaintea introducerii in stupi);

v     Fagurii cu puiet mort se elimina si se topesc, ramele goale de faguri urmand a fi curatate si dezinfectate;

v     Mainile se vor dezinfecta prin spalare cu apa si sapun.

Prevenirea si combaterea virozelor

Prevenirea si combaterea virozelor si rickettsiozei albinelor a devenit o problema majora a apiculturii europene, iar la noi in tara incepand din vara anului 1986. Pe plan mondial nu exista medicamentatie specifica combaterea facandu-se prin urmatoarele actiuni:

v     conferirea unei rezistente crescute prin pastrarea in stupina numai a familiilor puternice;

v     combaterea maladiilor clasice; prevenirea si combaterea germenilor de asociatie si ai virozelor;

v     dezinfectii repetate;igiena in stupi si in stupina;alimentatie optima in tot cursul anului;

v     exploatare rationala;evitarea aglomeratiilor de stupine in pastoral;prevenirea intoxicatiilor ce conduc atat la slabirea rezistentei albinelor ramase in viata cat si la grave depopulari, familiile astfel slabite cazand prada aproape sigura virozelor si altor maladii;

v     intarirea imunitatii (orice adminstrare de sirop sa contina vitamina C in extract de ceaiuri stimulative, la care se adauga suc de ceapa, suc de usturoi, sau alte sucuri ce contin vitamine (morcov, hrean) sau fitoncide.

In apicultura bio prevenirea bolilor este echivalenta cu selectarea “raselor” rezistente, innoirea regulata a matcilor, controlul sistematic al stupilor pentru a detecta orice forma de boala, dezinfectarea materialelor si echipamentelor la intervale regulate, reinnoirea regulata a cerii si constituirea unor rezerve suficiente de miere si polen in familiile de albine. Atunci cand, in ciuda acestor masuri, coloniile s-au imbolnavit, ele trebuie tratate imediat. Cu produse fitoterapeutice si homeopatice. Atentie! Medicamentele chimice de sinteza se pot folosi numai cand “leacurile naturiste” se dovedesc ineficiente, numai sub control veterinar si cu avizul organismului de certificare. Coloniile “contaminate” cu antibiotice trebuie izolate si, dupa vindecare, supuse perioadei de conversie de un an.