Intretinerea caprelor in stabulatie

Intretinerea caprelor in stabulatie

Ventilatia

Ventilatia se poate asigura prin ventilatoare, guri de aerisire sau prin deschiderea ferestrelor si usilor. Aerul proaspat contribuie la mentinerea starii de sanatate a animalelor cu conditia ca admisia si evacuarea sa se faca controlat pentru a nu produce curenti de aer puternici. Sistemul de ventilatie trebuie sa asigure in perioada de iarna schimbarea unui volum de aer de 0,5-0,6 m³/minut. Ventilatoarele vor fi pozitionate pentru a absorbi aerul viciat dinspre podea, in zilele reci, respectiv dinspre tavan in zilele calde cu ajutorul unei tubulaturi adiacente. Daca schimbarea aerului se face prin guri de aerisire acestea se vor dimensiona avand in vedere ca pentru fiecare animal este necesara o suprafata de admisie de 0,04m² si o suprafata de evacuare de 0,02m². Gurile de admisie se amplaseaza cu cel putin jumatate de metru deasupra celor de evacuare si vor fi protejate cu plasa contra insectelor.

Iluminarea

Iluminarea are dublu efect. Pe de o parte sustine obtinerea unei cantitati mai mari de lapte, in toamna, cand acesta e in scadere, iar pe de alta parte, in primavara, prin cresterea duratei zilei lumina se pot induce caldurile la caprele la care se organizeaza monta in extrasezon (14 ore/zi incepand de la 1 martie).

Conductorii electrici vor fi bine izolati si protejati pentru a nu fi in raza de acces a caprelor. Acestea mesteca si distrug izolatia ceea ce poate duce la moartea lor sau la provocarea de incendii.

Dimensionarea ferestrelor se va face luand in calcul o suprafata de 0,1-0,2 m² pentru fiecare capra intretinuta in adapost. Se vor amplasa la o inaltime suficient de mare incat sa nu poata fi sparte de capre.

Hranirea

Niciodata grauntele sau amestecul de concentrate nu se vor distribui direct pe pardoseala sau pe pamant ci doar in hranitori. Pentru astfel de componente furajere se poate utiliza un hranitor simplu confectionat prin sectionarea unei tevi metalice. Diametrul tevii trebuie sa fie de 7,5 - 10 cm pentru iezi si de aproximativ 35 cm pentru adulte. Lungimea hranitorului se va dimensiona in functie greutatea lui care, daca este prea mare, va constitui un impediment la mutarea intr-un alt spatiu. Caprele ingera grauntele cu lacomie ceea ce le poate cauza probleme digestive. Compartimentarea frontului de furajare la 30-40 cm / animal prin aplicarea unor bratari metalice (inele din fier beton) limiteaza consumul unor cantitati mari de furaj concentrat de catre caprele dominante.

Fanul se administreaza la libera alegere in hranitoare tip scara.

Sunt foarte multe variante constructive dar pentru a alege una buna pentru capre trebuie sa cunoastem comportamentul de hranire al acestora. Caprele sunt notorii in ceea ce priveste risipirea fanului, acesta fiind cel mai important factor care trebuie luat in considerare la construirea unui hranitor. Se va proceda astfel incat caprele sa nu poata urca inauntru si sa contamineze furajul dar in acelasi timp sa ajunga usor la furaj pentru al consuma.

Spatiul prin care caprele au acces la fibroase poate avea forma de gaura de cheie (broasca usii) cu 17,5 cm diametru in partea rotunda (situata sus) si 10,5 cm in partea dreptunghiulara (situata jos). Capra trebuie sa se intinda pentru a introduce capul prin spatiul rotund dupa care gatul aluneca in jos prin spatiul dreptunghiular blocand capul in hranitor. Acest mod de a constrange animalul putem sa il folosim si in actiuni ca mulsul sau ajustarea copitelor. Se preteaza la caprele fara coarne sau cu coarne mici.

Un alt model de hranitor este bazat pe utilizarea unor stinghii sau bare care sa imparta frontul de furajare. La hranire caprele vor sta cu picioarele din fata pe un stativ situat in fata hranitorului si dispus la cativa centimetri de la pardoseala. Pentru a putea consuma furajul trebuie sa introduca capul prin spatiul a doua stinghii asezate oblic intr-un unghi de 63^o (lateral). Deschizatura dintre bare (stinghii) are o marime dependenta de varsta animalelor: 10 cm pentru iezi; 14-18 cm pentru caprele mature (in functie de marimea coarnelor) si 20-23 cm pentru tapi. Animalele trebuie sa aplece capul pentru a ingera hrana. La acest tip de hranitor unghiul e foarte important. In mod obisnuit, capra apuca o cantitate mare de fan si se trage inapoi aruncand jumatate pe pardoseala, pe care, ulterior, refuza sa o consume. Prin inclinarea barelor capra trebuie sa rasuceasca capul pentru a ajunge la furaj. Dupa ce apuca fanul nu poate trage repede capul inapoi deoarece se va lovi cu urechile si coarnele de bare, uitand sa rasuceasca capul, ceea ce le creeaza o senzatie neplacuta. In cateva zile ele se vor dezobisnui de a se trage inapoi si vor sta cu capul in interiorul hranitorului atat timp cat consuma furaj. Fata de perete (in plan vertical) se va asigura o inclinare a barelor la un unghi de 30 de grade. Sipcile pot fi dispuse si paralel insa risipa de furaj va creste. In mod obisnuit dimensiunile hranitorului (cm) sunt cele redate in figura alaturata.

Ladita din partea inferioara poate fi folosita pentru distribuirea grauntelor.

Unii crescatori amplaseaza hranitorul la o inaltime de aproximativ 1 m de la pardosea pentru a obliga caprele sa urce cu membrele anterioare pe bordura de scandura din partea inferioara si in acest mod sa le impiedice sa sara inauntru. In acest caz este de prisos constructia laditei pentru graunte. La iezi inaltimea dispunerii hranitorului e mai mica in functie de dezvoltarea corporala.

In fermele cu efective mari de capre se utilizeaza automate pentru nutretul concentrat (obisnuit la muls) si hranitoare cu banda pentru distribuirea amestecului furajer unic.

Adaparea

Apa curenta trebuie sa fie asigurata la discretie. Se ia in considerare un consum de 3 litri apa la un kilogram de substanta uscata ingerata. Caprele refuza sa consume apa murdara sau cu miros neplacut.

Adaparea se poate face prin diferite sisteme. Se recomanda adapatorule cu nivel constant. Permanent acestea vor fi verificate si curatate. Adapatorile cu flotor sau clapeta pot fi utilizate la animalele tinere. Cele adulte, in special tapii le deterioreaza in timp scurt. Daca totusi le folosim se va proceda la constructia unei cutii metalice care sa protejeze flotorul. Adapatorile si tevile trebuie protejate impotriva inghetului in perioada de iarna, prin izolarea lor. Se va acorda atentie la alegerea materialului de izolare exterior pentru a nu fi consumat de catre capre. O protectie eficienta a tevilor se realizeaza folosind calea subterana de aductie a apei. Adapatorile amplasate afara trebuie curatate de gheata ori de cate ori este nevoie. In aceasta perioada caprele sunt gestante si consumul apei prea reci duce la avorturi.