Activitatile de finantare trebuie sa se desfasoare intr-una din localitatile incluse in cele 11 zone prioritare care au fost identificate in acord cu prevederile Planului National de Dezvoltare . Proiectul trebuie sa fie localizat intr-una din aceste localitati.

Zonarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu probleme economice si sociale carora sa se adreseze masurile de politici regionale specifice, astfel incat sa poata fi diminuate discrepantele inter si intraregionale.

Necesitatea zonarii este determinata de evolutia diferita a structurilor economice spatiale. Ea se realizeaza din ratiuni practice, legate de gasirea celor mai adecvate „cadre spatiale”, teritoriale care trebuie ajutate prin masuri de politici regionale pentru a se asigura echilibrul national al dezvoltarii.

Existenta unui mare numar de zone cu probleme de restructurare economica face dificila zonarea tarii. Totusi, ea a trebuit sa fie realizata pentru a solutiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se confrunta anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici, fluxuri importante de emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepantele teritoriale.

Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identificarea a 11 Zone de Restructurare Industriala care au si potential de crestere economica.

Un alt tip de zonare s-a realizat, in principal, pentru zonele miniere, cele mai multe dintre acestea avand situatii economice si sociale foarte grele. Acest tip de zone au fost denumite „zone defavorizate” evidentiindu-se si prin titlu capacitatea mai mica a acestor zone, comparativ cu zonele de restructurare industriala, de a-si redresa economia.

In functie de specificul celor doua tipuri de zone si tipul de ajutor financiar este diferentiat:

Sprijin financiar pentru investitii acordat zonelor de restructurare industriala cu potential de crestere economica

Facilitati fiscale acordate investitorilor in aceste zone care sprijina revigorarea economica in aceste zone defavorizate.

In zonele de restructurare industriala cu potential de crestere urmeaza, conform si intelegerii cu comisia UE, sa fie concentrate fondurile PHARE incepand cu 2001 pe o perioada de cel putin trei ani. Guvernul va continua sa sprijine „zonele defavorizate”. De asemenea, incepand din acest an sunt lansate mai multe programe pilot intr-un numar de regiuni si judete care provizoriu (pana la consolidarea conceptiei teoretice au fost numite „zone asistate”.Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme concrete printr-o mai buna orientare a ajutoarelor regionale, dar in acelasi timp urmaresc imbunatatirea capacitatii administrative si experientei in dezvoltarea regionala.  

Zone de restucturare industriala cu potential de crestere economica

Fig. 2.2

Probleme economice si sociale complexe, care necesita solutii urgente, se intalnesc in toate regiunile. Pentru a concentra resursele financiare din asistenta acordata de UE, Guvernul impreuna cu Consiliile de Dezvoltare Regionala au identificat unsprezece zone prioritare, pe teritoriul a sapte din cele opt Regiuni de Dezvoltare, care au fost denumite Zone de Restructurare Industriala.

Identificarea acestor zone a avut la baza doua seturi de criterii: primul se refera la problemele grave de restructurare industriala cu care ele se confrunta, iar al doilea set de criterii are in vedere potentialul acestor zone de crestere economica. Aceste unsprezece zone detin 25% din populatia tarii.

Criteriile de selectie a zonelor de restructurare industriala cu potential de crestere economica :

Fiecare zona selectata trebuie sa cuprinda concentrari urbane bine delimitate care au probleme grave de restructurare industriala ca o consecinta a concentrarii masive a activitatilor industriale si a fortei de munca in intreprinderi mari neprofitabile (cele care au peste 1000 de salariati)

Zona sa aiba probleme de poluare care afecteaza calitatea vietii locuitorilor acesteia si totodata imaginea zonei si chiar a tarii

Zona sa aiba areale cu caracter monoindustrial, lipsite in prezent de posibilitatea de a-si diversifica activitatea, astfel incit sa faca pasi spre oprirea declinului economic

Fiecare zona selectata sa beneficieze de infrastructura de transport (rutiera si feroviara) si sa fie traversata de culoare de transport european sau sa se afle in proximitatea acestora

Localitatile urbane componente ale zonei sa fie traditional legate prin relatii de cooperare, fie ca urmare a acelorasi tipuri de activitati pe care le realizeaza, fie ca urmare a complementaritatii activitatii lor

Zona sa aiba conditii de comunicare la standarde europene, absolut obligatorii pentru atragerea investitorilor romani sau straini; majoritatea localitatilor componente sa dispuna de retele digitale de telefonie

Zona sa aiba resurse care sa poata sustine realizarea prioritatilor nationale de dezvoltare regionala identificate in Planul National de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, sustinerea populatiei tinere in integrarea acesteia in societatea informationala, etc)

Colectivitatile locale sa se fi remarcat prin dinamism si preocupare pentru dezvoltarea propriilor localitati si imbunatatirea calitatii vietii prin implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare

Zonele prioritare selectate au doua importante caracteristici: suporta impactul negativ al restructurarii industriale, dar in acelasi timp au si potential de crestere economica. De aceea ele au fost denumite 'zone de restructurare industriala cu potential de crestere economica'.

In fiecare din aceste zone se are in vedere implementarea unor proiecte care vizeaza:

Diversificarea economica, inclusiv valorificarea potentialului turistic prin sprijinirea dezvoltarii IMM

Dezvoltarea resurselor umane: modernizarea scolilor profesionale si furnizarea de servicii sociale

Imbunatatirea calitatii retelei infrastructurale regionale; va continua dezvoltarea infrastructurii regionale si locale initiata prin programul PHARE 2000 , punandu-se accent pe refacerea mediului si dezvoltarea turismului

Reabilitarea micii infrastructuri urbane si turistice

Cele 11 zone de restructurare industriala sunt urmatoarele:

Tabelul 2.2 Zonele de Restructurare Industriala stabilite in cadrul proiectului

Deoarece zona alesa pentru implementarea acestei investitii (Zona Bran-Tohanu Nou-Zarnesti) si localitatile limitrofe se situeaza in Zona de Restructurare Industriala a Transilvaniei Centrale, ne vom indrepta atentia numai asupra studiului acestei zone, restul ramanand doar la stadiul de enumerare precedent.

Zona de industrie complexa a Transilvaniei centrale

Caracteristici generale

Zona se situeaza in cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru. Are o populatie de 802.244 locuitori si cuprinde 24 orase; principalele centre – Brasov (311.000 loc.), Medias (62.000 loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) si Fagaras (44.000 loc). Celelalte orase au o populatie intre 5.000 si 40.000 de locuitori .

Retelele de transport rutier si feroviar sunt bine dezvoltate , Brasovul fiind punctul de intersectie a principalelor axe de transport. Zona este deservita de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mures si Cluj.

Probleme economice si sociale

Zona se caracterizeaza printr-o concentrare a activitatilor industriale in peste 25 de intreprinderi mari (situatie inregistrata in anul 1999), cele mai multe fiind situate in Brasov (6), Medias (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu Secuiesc (3), Tarnaveni (3) si Copsa Mica (2).

Concentrarea fortei de munca in mari intreprinderi face dificil si problematic procesul de restructurare, prin fenomenele sociale pe care le antreneaza. Restructurarea marilor intreprinderi industriale din domeniul constructiilor de masini (in Brasov uzinele Roman, tractorul, Hidromecanica etc.) si prelucrarea metalelor va accentua fenomenul somajului in judetul Brasov.De asemenea se inregistreaza un puternic impact social al somajului in orasele monoindustriale axate pe prelucrarea metalelor, chimie, constructii de masini.Localitatea miniera Baraolt cu o suprafata de 128,48 km² a fost declarata “zona defavorizata”

Zona Copsa Mica, unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de poluare al aerului si solului din Europa – este monitorizata prin programe ale Bancii Mondiale.Chiar daca fenomenul poluarii nu are efecte la fel de grave ca la Copsa Mica, si in alte localitati cum ar fi Brasov, Fagaras, Victoria, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Medias, Tarnaveni s-au inregistrat depasiri ale concentratiilor maxime admise.

Densitatea ridicata a industriei militare, lipsita de comenzi si programe de privatizare (Zarnesti-Tohan, Cugir, Brasov)

Potential de dezvoltare

Potentialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat si se bazeaza atat pe elemente naturale (resurse, potential turistic) cat si pe structura si nivelul de calificare, respectiv mentalitatea atat a fortei de munca dispnibile cat si a populatiei locale in general.

Astfel resursele ce pot fi exploatate sunt compuse din : gaz metan, lemn, ape minerale (Zizin), materiale de constructii (Vlahita, Racos, Rasnov, Brasov, Fagaras) argile refractare, cresterea animalelor, plante industriale, viticultura.

Forta de munca este foarte bine calificata in domenii variate, populatia fiind educata in spiritul harniciei si ordinei.

Gradul de cultura al regiunii este ridicat – scoli de traditie (Brasov, Sighisoara, Miercurea-Ciuc) si centre universitare in apropiere (Sibiu, Targu Mures, Cluj Napoca etc.). Se inregsitreaza relatii de secole cu Europa Centrala si cu populatia germana emigrata (Sighisoara este centrul de intalnire anuala a emigrantilor din zona).

Reteaua de localitati este bine structurata, cu cai de comunicatii inter si intra-regionale dezvoltate, alimentare extinsa cu gaze naturale, centre de servicii tertiare complexe.

Mestesuguri traditionale dezvoltate (prelucrarea artizanala a sticlei, metalului, lemnului, ceramicii).

Capacitatea de dezvoltare a turismului este foarte ridicata, valorificand atat aspectul medieval si originalitatea cultural-arhitectonica a unor localitati (Brasov, Rasnov, Sighisoara, Fagaras, Rupea), cat si a cetatilor taranesti. Potential turistic montan in Carpatii de Curbura (climat, ape minerale, bogatii cinegetice, alpinism, sporturi de iarna drumetie etc.) mai ales in orasul Brasov si zonele turistice din imprejurimi , Poiana Brasov, Bran, Rasnov etc.

Fig.4.3. Zona de industrie complexa a Transilvaniei centrale

Sursa datelor: Institutul National de Statistica

Analiza SWOT a zonei Transilvaniei Centrale