Situatia turistica a Romaniei - potentialul natural si turistic al Romaniei

ANALIZA SWOT

Cursul online Vanguard Strategy

ANALIZA SWOT A ROMANIEI

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al Romaniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romaniei, ca destinatie turistica internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si modalitatile de interventie.

In realizarea analizei SWOT, Romania trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care detine atat puncte slabe, cat si puncte forte si care actioneaza pe o piata in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si de amenintarile inerente unei piete imperfecte.

Puncte forte. Puncte slabe

Acestea tin in primul rand de capacitatea de organizare a tarii, de resursele de care dispune si sunt o caracteristica a mediului intern. Cea mai buna solutie de promovare este sustinerea punctelor forte si diminuarea punctelor slabe.

Puncte forte

Dupa o analiza a resurselor turistice romanesti am decis ca principalele puncte tari sunt urmatoarele: potentialul natural, potentialul antropic, dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie, posibilitatea de a crea noi produse turistice, potentialul balnear. Iata care sunt argumentele noastre in acest sens.

Potentialul natural

Diversitatea cadrului natural ofera premisele unei dezvoltari viitoare a turismului asigurand totodata si substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: munti, podisuri, litoral, campii, delta, Romania se situeaza printre cele mai frumoase si apreciate destinatii ale Europei.

Muntii Carpati reprezinta o componenta importanta a reliefului, acoperind circa 35% din teritoriul tarii. Chiar daca nu au altitudinile Alpilor, Carpatii au cateva particularitati care ii deosebesc de ceilalti munti ai Europei (Alpi, Pirinei, Tatra) :

• diversitatea peisagistica – asociata structurilor geologice si alternantei tipurilor de relief: peisaje alpine (Fagaras, Retezat, Rodnei, Parang), peisaje carstice (Aninei, Bihor-Vladeasa, Mehedinti, Cernei), abrupturi calcaroase (Piatra Craiului), chei si defilee (Bicazului, Oltetului, Turzii, Oltului, Jiului, Dunarii);

• accesibilitate – datorita pozitiei centrale, configuratiei, numeroaselor vai si defilee, dar si datorita altitudinii mai reduse;

• potentialul speologic bogat: peste 10000 de pesteri (care situeaza Romania pe locul 3 in Europa), dintre care unele au o valoare stiintifica exceptionala;

• complexitate – varietatea formelor de relief, o bogata retea hidrografica, fond cinegetic, domeniu schiabil, asezari umane.

Zona dealurilor subcarpatice si a podisurilor este deosebit de interesanta prin bogatia si varietatea resurselor balneare. In Romania exista factori naturali de cura, de o mare diversitate (ape minerale si termale, lacuri terapeutice, namoluri terapeutice, emanatii de gaze terapeutice de tipul mofetelor, saline, aeroionizarea predominant negativa), in peste 200 de localitati, situand Romania pe unul din primele locuri in Europa.

Zona de campie nu prezinta resurse deosebite, dar se poate folosi in interes turistic prin arealul forestier, fondul cinegetic si piscicol si prin resursele balneare (lacuri sarate, namoluri, ape minerale).

Litoralul (cu 245 km de plaja) se deosebeste de oferta altor tari printr-o serie de caracteristici :

• orientarea spre est si sud-est;

• coborarea in mare cu o panta lina;

• calitatea nisipului;

• latimea plajei.

Delta Dunarii reprezinta una dintre cele mai complexe zone turistice din Romania si una dintre marile atractii ale tarii datorita unicitatii ei in zona europeana. Cele mai importante atractii ale Deltei sunt:

• plajele intinse in zona litorala (Sulina, Petrisor);

• dunele de nisip (Caraorman, Saraturile);

• vegetatia de mare varietate (codrii de stejar-Letea, Carorman, zavoaie de pluta si salcii uriase, stufarisuri, specii rare), cuprinzand peste 1150 de specii de plante;

• fauna piscicola si ornitolgica (peste 300 de specii de pasari si circa 150 de specii de pesti);

• fond cinegetic si piscicol.

Hidrografia cuprinde o vasta retea de rauri, numeroase lacuri de diferite tipuri (glaciar, carstic, vulcanic, de baraj natural) si o mare varietate de ape subterane.

Clima contribuie prin valorile de temperatura, regimul eolian si pluviometric, gradul de nebulozitate la crearea ambiantei favorabile calatoriilor, dar constituie si un motiv special de deplasare prin calitatea de factor de cura (climat excitant-solicitant in zonele de litoral, sedativ in zonele de deal si podis, tonic-stimulent in zonele montane).

Vegetatia constituie componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacanta. Trebuie totodata mentionate si plantele medicinale care constituie un factor natural de cura (fitoterapia) foarte apreciat.

Fauna – Romania dispune de circa 3600 de specii, dintre care unele au o insemnatate cinegetica deosebita (ursul brun, cerbul, rasul, cocosul de munte, rata salbatica). Bogatia faunei si fondul cinegetic deosebit prezinta interes pentru turismul de vanatoare si pescuit sportiv, dar si pentru turismul stiintific.

Potentialul antropic

Romania dispune de un bogat si diversificat potential antropic, rezultat al istoriei de peste 2000 de ani pe aceste meleguri, dar si al factorilor politici care au influentat dezvoltarea tarii. Printre cele mai interesante resurse ale potentialului antropic se numara4:

Vestigiile arheologice:

• cetatile grecesti de pe tarmul Marii Negre: Histria, Tomis, Callatis;

• cetatile dacice din Muntii Orastiei: Sarmisezetusa, Costesti;

• cetatile romane: Drobeta, Apullum, Napoca;

• cetatile medievale din epoca timpurie: Biharia, Severin sau din epoca moderna: Neamt, Suceava, Sighisoara, Alba-Iulia, Bucuresti.

Monumentele istorice, de arta si arhitectura:

• manastirile cu fresce exterioare din Bucovina: Voronet, Humor, Sucevita, Moldovita, Arbore;

• bisericile din lemn din Maramures: Bogdan-Voda, Surdesti, Botiza, Ieud;

• bisericile si cetatile taranesti fortificate din Transilvania: Rasinari, Biertan, Cristian sau din Oltenia: Cula lui Tudor Vladimirescu de la Cerneti, Cula Greceanu de la Maldarasti;

• castele si palate: Bran, Mogosoaia, Hunedoara, Peles, Cotroceni;

• edificii religioase, monumente si statui: catedrala romano-catolica din Alba-Iulia, biserica Sf. Trei Ierarhi – Iasi, Biserica Neagra – Brasov, biserica Stavropoleos – Bucuresti, biserica Manastirii Curtea de Arges, moscheea din Constanta, Turnul Chindiei – Targoviste, Arcul de Triumf – Bucuresti, Ansamblul sculptural C. Brancusi – Tg. Jiu.

Institutiile si evenimentele cultural-artistice

• edificiile unor institutii culturale: Atheneul Roman, Palatul Culturii-Iasi, Casa Sfatului- Brasov;

• reteaua de muzee si case memoriale: peste 450 de muzee si circa 1000 de case memoriale de interes local, national sau international;

• evenimente culturale: festivaluri muzicale (G. Enescu, Mamaia, Cerbul de Aur), ale filmului, targuri, serbari (Serbarile zapezii, Serbarile marii).

Arta si traditia populara

Document online: Etalate - joc de remi - reguli Referat: Pectoral superior - exercitii pac cu pas

• arhitectura si tehnica populara;

• creatia artistica: productia mestesugareasca si de artizanat (Horezu, Corund, Marginea, Vama – centre de ceramica), muzica, dansul, portul (tara Motilor, tara Zarandului, tara Maramuresului), creatia literara;

• manifestari traditionale: Sambra Oilor, targul de fete, Festivalul Narciselor, Cocosul de Horez.

Pot constitui resurse antropice si o serie de obiective economice: amenajari hidroenergetice (baraje, lacuri de acumulare, centrale hidroenergetice), canale de navigatie si ecluze, drumuri transmontane inalte (Transfagarasan), defilee (Jiului, Oltului, Dunarii), precum si localitatile urbane sau rurale pentru arhitectura specifica, cultura, civilizatie.

Dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie

Diversificarea capacitatii de cazare s-a realizat prin aparitia unor noi tipuri de unitati de cazare, precum pensiunile turistice (numarul acestora a crescut de la 16 unitati in 1993 la 492 unitati in 2002), pensiunile agroturistice (de la 61 unitati in 1996 la 461 unitati in 2002), hostelurile (11 unitati in 2002), spatii de cazare pe nave (6 unitati in 2002), dar si prin dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele).

Acesta s-a dezvoltat prin intrarea pe piata din Romania, prin contracte de management sau de franciza, a unor mari lanturi hoteliere internationale precum: Sofitel, Hilton, Howard Johnson, Marriott, dar si prin proiecte de investitii autohtone: Club Scandinavia din Mamaia, Complexul Europa si hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarca o tendinta tot mai accentuata de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin aparitia multor unitati de primire de dimensiuni mici, adresate in special turismului de afaceri. Acestea sunt investitii noi care ofera o alternativa, din ce in ce mai cautata, la hotelurile de mari dimensiuni.

Dezvoltarea unitatilor de alimentatie s-a realizat atat pe baza dezvoltarii unitatilor de cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unitati care vin sa acopere cererea rezidentilor din localitatile de resedinta. S-au dezvoltat atat lanturile de alimentatie rapida (McDonald’s, SpringTime), in special in marile orase ale tarii, dar si restaurantele clasice, restaurantele cu specific national (italienesc, francez, german, indian, chinez), cat si cele specializate (restaurante vanatoresti, pescaresti, rotiserii, pensiuni) care ofera o gama sortimentala variata si care tenteaza prin noutate.

1.1.4 Crearea de noi produse turistice

In ultimii ani, Romania a avut o prezenta mai activa pe pietele internationale prin dezvoltarea unor produse turistice nationale pentru mai multe categorii de turisti: Romania tara Vinurilor, Dracula, Croaziere pe Dunare, SuperSki in Carpati, Agroturism in Romania. Aceste programe turistice, la nivel national, au fost promovate la manifestarile internationale de profil pentru diferite segmente de clientela, dar fara evidentierea clara a unuia dintre ele la care celelate sa fie considerate adiacente.

Este un prim pas pe care Romania l-a facut pentru recastigarea pietelor internationale, pas care va trebui sustinut de politica turistica interna referitoare la modernizarea unitatilor de primire turistica, la sustinerea investitiilor in turism si chiar la coordonarea activitatii turistice la nivel guvernamental.

1.1.5 Potentialul balnear

Potentialul balnear, chiar daca a fost amintit in cadrul potentialului natural – zona dealurilor si podisurilor, merita o atentie deosebita atat datorita factorilor de cura (unii dintre ei unici in Europa), cat si datorita bazei tehnico-materiale aferente.

Romania dispune de un potential balnear unic in zona Europei; au fost identificate peste 200 localitati cu factori naturali de cura de o mare diversitate.

Intr-o clasificare succinta, factorii naturali de cura se impart astfel :

Ape:

• oligominerale (termale, mezotermale, reci) cu o concentratie mai mica de 1g/litru;

• carbogazoase (>1g/litru);

• alcaline (>1g NaCO₂/litru): Poiana Negri, Bodoc, Borsec, Zizin, Slanic Moldova, Sangeorz Bai, Covasna;

• alcalino-feroase (CO₂, Ca, Mg): Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin;

• feruginoase (>10mg Fe/litru): Covasna, Brasov, Vatra Dornei, Buzias;

• arsenicale (>0,7mg arsenic/litru): Covasna, Salu Dornei;

• clorurate-sodice (>1gNaCl/litru): Baile Herculane, Malnas Bai;

• iodurate (>1mg iod/litru): Govora, Bazna;

• sulfuroase (>1mg sulf/litru): Baile Herculane, Pucioasa, Calimanesti;

• sulfatate: Amara, Vatra de jos;

• radioactive (~10^-7 sare de uraniu/litru): Baile Herculane, Borsec.

Namoluri terapeutice:

• sapropelice (sulfuroase);

• namoluri minerale de izvor: Carpatii Orientali;

• namoluri de turba: Poiana Stampei, Borsec, Tusnad, Semenic.

Emanatii naturale de gaze terapeutice:

• CO₂: Muntii Oas, Calimani, Harghita;

• hidrogen sulfurat (unic in lume): Sugag Bai, Santimbru Bai.

Salinele: Slanic Prahova, Tg. Ocna, Praid, Turda si Cacica.

Lacuri terapeutice: Ocna Sugatag, Bazna, Ocna Dej, Lacul angalia, Lacul Sarat, Sovata.

Bioclimatul, care poate fi: excitant in zonele de campie si litoral, sedativ in zonele de deal si podis si tonico-stimulent in zonele montane.

Cu ajutorul acestor factori naturali de cura se pot trata o gama larga de afectiuni: reumatism, boli ale aparatului locomotor, boli ale sistemului nervos central, boli respiratorii, dermatologice, boli ale sistemului renal, afectiuni ORL (sinuzite, laringite), ale aparatului respirator (bronsite, astm), afectiuni neurologice, endocrinologice, boli profesionale, afectiuni cardiovasculare (tensiune arteriala, cardiopatie ischemica, stari post infarct), reumatism, afectiuni ale sistemului neurolocomotor, boli ale sistemului digestiv, boli de nutritie, hepato-biliare, renale, de metabolism (diabet, obezitate), astenii, afectiuni dermatologice.

Turismul balnear are sansa sa-si recastige locul pe care-l detinea inainte de 1989 prin investitii in dezvoltarea si modernizarea bazei de tratament si diversificarea procedurilor folosite. Una dintre problemele de care se loveau statiunile de tratament era legata de personalul medical; problema a fost rezolvata si societatile de turism balnear au dreptul de a-si angaja personal medical propriu si de a incheia contracte cu casele de asigurari, dar si de a presta servicii medicale.

1.2 Puncte slabe

In dezacord cu nivelul asteptarilor clientelei turistice consideram a fi:

Slaba dezvoltare a serviciilor oferite turistilor se face simtita mai ales in zonele rurale. Daca in marile orase ale tarii exista modalitati diverse de petrecere a timpului liber: cinematografe, baruri, cluburi, sali si terenuri de sport, discoteci, cazinouri, oferte pentru excursii la obiective din zona, in orasele mai mici sau statiunile turistice, aceste servicii se regasesc doar partial. Este un punct slab, care odata eliminat va dezvolta mai ales industriile conexe, asigurand o dezvoltare armonioasa a zonelor turistice.

Lipsa unei infrastructuri la nivel cat mai apropiat de cel european reprezinta unul dintre punctele slabe ale Romaniei, un dezavantaj al tarii nu numai la nivelul turismului, dar si la nivelul investitiilor generale in alte sectoare de activitate.

Lungimea totala a retelei drumurilor publice din Romania este de 78.836 km (din care 25,3% sunt drumuri publice modernizate), distributia acestora fiind relativ uniforma pe intreg teritoriul tarii, cu exceptia regiunii Bucuresti-Ilfov. Aceasta dispune de o densitate mai mare a drumurilor publice, aproape jumatate dintre acestea fiind modernizate. Desi in perioada 1995-2002 reteaua drumurilor publice modernizate din Romania a inregistrat cresteri, densitatea drumurilor publice (33 km/100 km²) continua sa fie foarte scazuta comparativ cu media tarilor UE (116 km/100 km²).

Principalele orase ale Romaniei sunt legate printr-o retea de aproximativ 20.000 km de drum principal, incluzand aproape 1.000 km de sosea cu trei sau patru benzi de circulatie si doar 160 km de autostrada (prin inaugurarea in iunie 2004 a primului segment, in lungime de 55,7 km al autostradei Bucuresti-Constanta). Pana in 2005 vor fi inaugurati alti 92 km de autostrada pe tronsoanele Lehliu-Drajna, Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda, urmand ca ultimul tronson, Cernavoda-Constanta, sa fie finalizat pana in anul 2006. Printre avantajele unei autostrazi se numara: capacitatea mare de circulatie, viteza mare de deplasare de circa 120 km/h, siguranta sporita a traficului, crearea de noi locuri de munca, accelerarea dezvoltarii socio-economice a regiunilor traversate, atu pentru integrarea europeana si pentru turism.

Rapoartele organismelor financiare internationale sugereaza ca doua treimi din retea (in jurul a 10.000 km) au ajuns in starea care necesita reparatii urgente, iar aproape jumatate se afla in conditii precare. Lipsa intretinerii a aproape 2.000 de poduri a provocat alte probleme - 40% dintre acestea sunt sub nivelul de standardizare privind greutatea admisa, implicand restrictii de greutate pentru autovehicule.

„Starea drumurilor variaza foarte mult pe teritoriul Romaniei. In vreme ce strazile principale din orasele mai mari si principalele sosele care fac legatura intre orase sunt intr-o stare acceptabila pana la buna, majoritatea celorlalte sosele sunt in stare proasta, sunt slab iluminate, inguste si deseori nu au benzi marcate. Multe sosele, in special in zonele rurale, sunt folosite si de pietoni, animale, biciclisti, carute trase de cai care sunt foarte greu de vazut, in special noaptea. Circulatia pe sosele poate sa fie deosebit de periculoasa atunci cand carosabilul este umed sau acoperit cu zapada sau gheata. Aceasta este situatia in special pe drumurile montane.”

Acest fapt a dus la devierea vehiculelor pe drumuri secundare, cauzand congestionarea traficului si cresterea concentratiei poluantilor, alaturi de scaderea sigurantei circulatiei. Reteaua de drumuri judetene si locale se gaseste de asemenea intr-o stare proasta. Estimarile arata ca aproximativ 60% din lungimea drumurilor acoperite cu asfalt au depasit timpul de viata, in timp ce o treime se afla intr-un stadiu avansat de uzura. Site-ul oficial al Ambasadei SUA in Romania apreciaza astfel situatia drumurilor din Romania:

• Siguranta transportului public: Buna;

• Starea/intretinerea drumurilor in mediu urban: Acceptabila;

• Starea/intretinerea drumurilor in mediu rural: Proasta;

• Posibilitati de asistenta tehnica/ambulanta pe sosea: Acceptabile.

In anul 2002 reteaua de cai ferate din Romania avea 11.002 km de linii in exploatare, din care 3.950 km (35,9%) sunt electrificati si 2.965 km (26,9%) sunt linii duble. Reteaua de cai ferate si-a diminuat lungimea cu 3,2% in 2002 fata de 1995. Lungimea desfasurata a liniilor este de 22.298 km, clasand Romania pe locul 7 in Europa, dupa Germania, Franta, Italia, Spania, Polonia si Ucraina. Densitatea cailor ferate in exploatare este de circa 46,2 km/1000 km² de teritoriu, fiind in scadere fata de anul 1997 si aflandu-se sub media tarilor UE (65km/1000 km²).

In Romania exista 17 aeroporturi. Cele mai importante aeroporturi sunt Bucuresti Otopeni (aproape 75% din traficul total), Bucuresti Baneasa (9,3%), Timisoara (5,2%) si Constanta (2,2%). Aceste patru aeroporturi functioneaza sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in timp ce celelalte 13 functioneaza sub autoritatea Consiliilor Judetene.

Cel mai important aeroport international este Bucuresti-Otopeni (deschis in 1970), situat la 18 km de Bucuresti (el a preluat zborurile externe de la vechiul aeroport civil de la Baneasa). 15 orase au aeroporturi: Constanta-Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Arad, Sibiu, Suceava (toate si pentru trafic international), Bacau, Baia Mare, Caransebes, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi, Oradea, Satu Mare, Targu Mures, Tulcea.

Toate cele 17 aeroporturi sunt deschise traficului international. In prezent, pe 9 din aeroporturi se efectueaza curse internationale in mod regulat.

Lipsa utilitatilor reprezinta un handicap in concurenta cu alte state din regiune. Turistii straini veniti in Romania doresc sa beneficieze de conditii de cazare rezonabile care sa le asigure un minim de confort. Exista inca, in mileniul trei, intr-o tara care se pretinde a fi pe deplin europeana, localitati neelectrificate in zona muntilor Apuseni. La acestea se adauga lipsa unei alimentari curente cu apa, lipsa canalizarii si numarul mic de posturi telefonice din localitatile rurale. Toate acestea nu creeaza premisele unei dezvoltari adevarate a turismului rural, ci doar impresia unei intoarceri in timp care poate distra turistul stain obisnuit cu facilitatile vietii moderne. Reteaua de utilitati (alimentare cu apa, cu gaze si canalizare) este insuficient dezvoltata in raport cu suprafata si populatia tarii, dar mai ales in comparatie cu situatia tarilor dezvoltate din Europa. Intr-o abordare de ansamblu, situatia utilitatilor in Romania se prezinta astfel:

Reteaua de alimentare cu apa :

15,98 km retea/100 km2 suprafata

1,70 km retea potabila/1000 loc

Reteaua de canalizare

0,73 km retea canalizare/1000 loc

Reteaua de gaz metan :

0,96 km retea gaz metan/1000 loc

9,06 km retea gaz metan/100 km2

Cultura si turismul au o relatie simbiotica. Lipsa investitiilor pentru punerea in valoare a resurselor culturale ale tarii va avea efecte negative asupra turistilor, dar si asupra populatiei rezidente. Arta si mestesugurile, dansurile, ritualurile, legendele risca sa fie uitate de catre generatiile tinere, dar pot fi revitalizate atunci cand turistii isi arata interesul asupra lor. Monumentele si obiectivele culturale pot fi valorificate prin utilizarea fondurilor provenite tocmai din activitatea turistica. De fapt, aceste monumente abandonate sufera tocmai din lipsa de vizitatori. Cultura si turismul trebuie sa se sustina reciproc si sa dezvolte o relatie sustinuta de intrajutorare pe termen lung. Aceasta cooperare se poate realiza prin implicarea atat a sectorului guvernamental, cat si a sectorului privat intr-un parteneriat reciproc avantajos.

Ca promovare, Romania nu si-a creat o imagine clara si puternica pe piata internationala deoarece nu a adoptat o politica sistematica si sustinuta de atragere a turistilor straini. Intr-un an a fost promovat litoralul si Dracula, in anul urmator s-a promovat Delta Dunarii si turismul rural, toate acestea creand o imagine confuza in mintea strainilor interesati de Romania. Actiunea de promovare trebuie sa fie puternica si concertata, sa prezinte elementele care ne diferentiaza de tarile din regiune, trebuie sa prezinte un element unic de atractie care sa stimuleze cat mai multi turisti straini sa viziteze Romania. La fel cum Grecia este tara vacantelor insorite, Ungaria este tara tratamentelor balneare, Croatia prezinta Mediterana „asa cum a fost odata”, Portugalia este singura tara din Europa cu iesire numai la Oceanul Atlantic9 si Romania trebuie sa gaseasca un element unic de atractie in jurul caruia sa graviteze celelalte oferte turistice nationale.

Din analiza punctelor forte si slabe ale Romaniei se pot identifica directiile de actiune pe care va trebui sa le urmeze strategia de relansare a turismului international al Romaniei: dezvoltarea infrastructurii generale, dezvoltarea infrastructurii turistice, crearea si promovarea intensiva a unor produse turistice competitive care sa valorifice atat potentialul antropic, cat si cel natural, imbunatatirea serviciilor oferite turistilor, dar si crearea unei imagini coerente pe pietele externe, imagine care trebuie sa fie total diferita de cea a concurentilor directi: Ungaria, Bulgaria.

2 Oportunitatile si amenintarile

Oportunitatile si amenintarile, tinand mai mult de mediul extern al tarii nu pot fi decat anticipate si sustinute sau prevenite prin masuri de natura sa maximizeze efectele benefice si sa minimizeze rezultatele negative. Trebuie desfasurata o analiza permanenta a evolutiilor economice, sociale si politice din pietele tinta pentru a observa schimbarile care apar, schimbari care pot influenta pozitiv sau negativ activitatea turistica international-receptoare a Romaniei.

2.1 Oportunitati

Prin pozitia geopolitica pe care o detine in cadrul continentului, Romania beneficiaza de un mare avantaj fata de tarile concurente. Romania se afla la intretaierea celor mai importante rute comerciale ale continentului: se gaseste la jumatatea distantei intre nordul si sudul Europei, precum si pe drumul care leaga Europa de Vest de Asia. Acest avantaj se poate dezvolta din perspectiva turismului de tranzit, cat si din perspectiva turismului de odihna si relaxare prin distantele relativ reduse intre Romania si tarile vestice. Dezvoltarea unei infrastructuri rutiere de nivel occidental va reduce timpul parcurs in conditiile in care calatoriile rutiere detin cea mai importanta pondere in preferintele de transport ale turistilor straini sositi in Romani. Daca se mentioneaza si posibilitatea ca viitoarea conducta de petrol si gaze naturale de la Marea Caspica sa tranziteze Romania se accentueza si mai mult importanta geopolitica a tarii in zona central-europeana.

Intrarea Romaniei in NATO desi nu creeaza oportunitati imediate asa cum gresit se crede de multe ori, acest eveniment are o semnificatie importanta atat pentru noi – ca stat – printr-o despartire clara de trecut, cat si pentru noii aliati, prin afirmarea clara a valorilor democratiei. Pentru straini, aderarea Romaniei la NATO inseamna siguranta, stabilitate, inseamna garantia unei tari care, chiar in reconstructie economica, crede in valorile democratiei mondiale si ale carei interese sunt legate de interesele tarilor aderante.

Siguranta Romaniei, comparativ cu alte state europene receptoare de turisti, poate fi o oportunitate care poate fi exploatata in conditiile in care atentatele teroriste s-au facut simtite si in tari care, pana nu demult, nu prezentau nici un fel de pericol. Printre tarile care s-au confruntat cu astfel de atacuri se numara Turcia si Spania, ambele fiind destinatii importante pentru turismul de litoral.

Atentatele din data de 15 noiembrie 2003 din Turcia, au avut rezultate negative imediate nu numai asupra economiei Turciei. Tranzactiile lirei turcesti au fost suspendate, dupa ce moneda s-a devalorizat cu peste 7 procente, imediat dupa explozii.

Tranzactiile la bursa din Londra s-au prabusit imediat dupa aflarea vestii ca atentatele au vizat obiective britanice din metropola turca. Vestea atentatelor a provocat si scaderea cotatiilor la actiunile firmelor de turism si asigurari.

Investitorii au preferat sa vanda aceste actiuni si sa cumpere obligatiuni sau aur. In Germania, unde Turcia este una dintre cele mai bine vandute destinatii turistice, actiunile firmelor de turism au scazut cu aproape sase procente. O lovitura serioasa au primit si companiile aeriene si cele hoteliere care au afaceri in Turcia. Analistii spun ca evenimente tragice ca cele de la Instanbul nu vor avea un impact economic major in urmatoarele luni. Daca se vor mai produce noi atentate este foarte probabil ca o parte din fluxurile turistice catre Turcia sa se orienteze catre alte destinatii considerate mai sigure.

Atentatul de la Madrid din 11 martie 2004 a condus la scaderea ritmului de crestere economica a UE datorita scaderii ponderilor cheltuielilor si a cresterii economiilor. Printre cele mai afectate sectoare ale economiei se numara aeronautica, turismul si bunurile de lux, dar nu sunt excluse scaderi nici in domeniul electrocasnicelor si al autoturismelor. Printre expertii in domeniu se numara si Herve Goulletquer, coordonatorul pentru studii europene la Credit Lyonnais, care afirma: „Nu trebuie sa asteptam o reactie patriotica precum in Statele Unite, unde americanii au consumat in mod fortat pentru a sustine economia dupa atentate”10.

Valorificarea relatiilor de cooperare in anumite domenii economice, cu anumite tari precum SUA si China se pot extinde si asupra turismului. Printre cele mai importante actiuni desfasurate la nivel de ministri se numara si vizita, la inceputul lunii februarie 2004, a unei delegatii guvernamentale condusa de prim-ministrul Adrian Nastase, in China. Aceasta vizita a avut ca scop impulsionarea relatiilor economice romano-chineze, dar si deschiderea unui birou de turism in Beijing, masura de natura sa impulsioneze calatoriile catre tara noastra nu numai in scopuri economice. In urma acestei vizite, oficiali romani si chinezi in domeniul turismului au demarat discutii in vederea primirii de catre tara noastra a Statutului de Destinatie Turistica Autorizata (ADS), conditie premergatoare dezvoltarii circulatiei turistice intre cele doua tari. Statutul va fi obtinut in urma incheierii unui acord care sa prevada obligatia de repatriere a turistilor de catre agentiile de turism prin care ei au plecat, in cazul in care acestia intentioneaza sa emigreze in tara vizitata. In luna aprilie, un grup de tur-operatori chinezi si un alt grup de jurnalisti, formatori de opinie, au vizitat Romania pentru informare asupra resurselor turistice11.

2.2 Amenintari

* Infrastructura de transport neadaptata la standardele comunitare;

* Infrastructura de utlitati (apa, canalizare, management al deseurilor) slab dezvoltata in zona rurala;

* Competitie puternica la nivel de destinatie – destinatii turistice externe la preturi similare si conditii superioare;

Printre amenintarile cu care se mai poate confrunta Romania se numara si deteriorarea situatiei economice a tarilor Europei de Vest si in special a marilor emitatori de turisti: Germania, Marea Britanie, Olanda, Franta, Italia, Austria la care se adauga amenintarile unor noi atentate teroriste (dupa cele din Turcia si Spania), care vor contracta si mai mult cererea turistica. Raportul FMI evidentiaza slabiciunea economiilor din zona euro in raport cu restul lumii. Uniunea Europeana a inregistrat o tendinta de crestere economica pe baza unei cereri externe mai viguroase, consumul intern pastrandu-se la un nivel foarte redus. Cresterea consumului se lasa inca asteptata, cu toate ca rata somajului da semne de scadere. Insa ultimii indicatori macroeconomici la nivelul UE mentin incertitudinea unei depasiri clare a perioadei de recesiune. Astfel, mentinerea consumului la un nivel scazut, chiar in conditiile unei cresteri economice, nu este de natura sa favorizeze calatoriile, ci mai degraba investitiile si asteptarea unor momente mai prielnice.

Cresterea pretului petrolului pe plan international va avea efecte negative si asupra fluxurilor turistice, prin cresterea pretului la biletele de avion datorita ponderii ridicate a costurilor legate de combustibil in totalul costurilor de operare a unei companii aeriene. Pretul petrolului influenteaza si situatia economica a tarilor emitatoare de turisti, incetinind ritmul de crestere economica cu efecte negative asupra consumului.

Daca la conditiile de incertitudine economica in care se gasesc majoritatea economiilor din zona UE se adauga si perspectivele unor atentate teroriste sau reactivarea unor focare de agitatie din Balcani (Kosovo) este mai mult ca sigur ca vom asista la o mentinere constanta sau chiar o scadere a cererii turistice la nivel european. In conditiile in care toate tarile din regiune (Bulgaria, Ungaria, Romania, Turcia, Grecia) doresc o crestere a fluxurilor international-receptor, intre ele se va manifesta o concurenta acerba din care Romania poate iesi dezavantajata datorita politicii turistice manifestate pana in acest moment.

Globalizarea poate aduce, la randul ei, pe langa efectele pozitive legate de sporirea investitiilor, cresterea numarului de locuri de munca si efecte negative. Acestea din urma se vor resimti mai ales in planul cultural prin deteriorarea, de dragul profiturilor mai mari, a obiceiurilor si a modului de viata traditional. Astfel, mancarurile traditionale se vor adapta gusturilor turistilor, obiceiurile si datinile populare vor fi in pericol de a deveni sinonime kitchului, iar valorile culturale ale poporului se vor schimba dupa valorile culturii dominante, in prezent cultura americana.

Spre exemplu, desi avem o sarbatoare specifica dedicata indragostitilor „Dragobetele” (24 februarie), sarbatorita de sute de ani in Romania, noi o inlocuim cu o sarbatoare de import „Valentine’s Day” (14 februarie), datorita profitului aferent: mici sau mari cadouri intre persoanele indragostite, flori, petreceri. In traditia populara, acesta sarbatoare isi are originea in ciclurile naturii, mai ales in lumea pasarilor. Nu intamplator, pasarea era considerata una din cele mai vechi divinitati ale naturii si dragostei. Ei bine, romanii numeau sarbatoarea Dragobetele si Logodnicul Pasarilor, spunand ca acum acestea se imperecheaza si isi fac cuib, de la pasari obiceiul fiind preluat si de catre oameni. Conform obiceiului, fiecare baiat urmarea fata care ii cazuse draga; daca flacaul era iute de picior si fetei ii placea respectivul urmaritor, atunci avea loc o sarutare mai indelungata in vazul tuturor. Sarutul acesta semnifica, in fapt, logodna ludica a celor doi, cel putin pentru un an de zile, de multe ori astfel de logodne prefatand logodnele adevarate.

Acesta este unul dintre efectele negative ale globalizarii, turistul fiind interesat nu numai de resursele naturale si antropice ale unei tari, dar si de aspecte ce tin de valori culturale, obiceiuri si datini, sarbatori specifice. In conditiile in care se doreste promovarea Romaniei ca o destinatie de descoperire a traditiilor, exista riscul ca peste cateva decenii sa nu putem prezenta obiceiuri si valori specifice Romaniei decat in poze sau in evenimente special organizate si care vor purta amprenta societatii de consum.

Cea mai buna solutie este investirea resurselor in promovarea pe plan extern a punctelor tari ale Romaniei si pentru eliminarea punctelor slabe din plan intern, concomitent cu urmarirea oportunitatilor oferite de pietele externe.