strategia de dezvoltare a comunei milisauti, jud suceava

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI MILISAUTI, JUD SUCEAVA

Capitolul I

Cadrul general

Milisauti este un oras in judetul Suceava. Cu o populatie putin de 8.433 (recensamantul din ) si o suprafata de circa 35 km² este asezat in sudul depresiunii Radauti, la o departare de 8 km de Radauti si 28 km de centrul resedinta de judet - municipiul Suceava. Orasul Milisauti este alcatuit din 4 localitati: Milisauti, Badeuti, Gara si Lunca (ultimele doua fiind sate apartinatoare). Localitatea se afla la intretaierea a doua vechi drumuri comerciale, Suceava – Radauti si Radauti – Solca.

Ocupatiile de baza ale locuitorilor sunt: agricultura, cresterea animalelor si prelucrarea produselor agricole; in ultimii ani dezvoltandu-se si un mic sector economic privat, axat in principal pe prelucrarea carnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului si nisipului din bazinul raului Suceava, productia de materiale de constructie, turismul de tranzit, mica mestesugarie, servicii de transport rutiere.

In orasul Milisauti functioneaza 2 scoli generale, 2 gradinite, o biblioteca publica, 2 medici de familie, 2 cabinete stomatologice, o farmacie, un dispensar veterinar, o farmacie veterinara, 6 biserici, 2 case de cultura, un stadion, un oficiu postal.

I.1.Scurt istoric

Conditiile geografice ale Moldovei de Nord au determinat din timpuri stravechi intemeierea unor asezari rurale, care in faza lor incipienta imbracau forma unor mici sate.

In general localitatile componente au o serie de caractere comune, dar timpul cand s-au format difera. Perioada de intemeiere a asezarilor este atestata de cronicele bisericesti, de monografiile sumare ale unor localitati si de o serie de autori ce au referiri in documentele lor asupra acestor sate.

BADEUTI

Fost sat, in prezent face parte din orasul Milisauti, aflandu-se la o departare de cca.5 km de municipiul Radauti.

Denumirea asezarii, vine dupa unii istorici de la cuvantul turcesc ,,bade-wa' - un fel de stofa, iar dupa altii de la cuvtntul ,,bade' plus terminatia ,,vti'.

Cuvantul este o titulatura care se atribuie frecvent barbatilor - bade, badisor, badita.

F.A.Wickenhauser in ,,Geschichte und Urkunden des Klosters Solka' - 1877, cauta pentru Badeuti o etimologie gotica ,,der art an der Wate(Furt)' - sat pe vad, de unde si denumirea de ,,Vadul Vladichii'. Initial a existat un singur sat stravechi numit ,,Badeutiul romanesc' asezat in apropierea confluentei paraului Sucevita cu raul Suceava, caruia in anul 1787 cand are loc colonizarea acestor teritorii cu familii germane, i se mai adauga un mic sat de colonisti numit ,,Badeutiul nemtesc' - dar care treptat a fost asimilat de ,,Badeutiul romanesc' formand un singur sat cel de astazi.

Pe la 1491 se cunoaste si un boier cu numele de Dumitru Badevici.

Acest sat era in calea radvanelor domniei care porneau de la Suceava si Putna. La Badeuti era o straveche curte domneasca (Badevski dvor) ale carei urme se mai pastreaza si un ocol domnesc (okol ot Badeuti) dintre cele statornicite probabil de Bogdan Voda.

La Badeuti satul de frunte al ocolului era pana in anul 1615 resedinta ,,ispravnicului tinutului Badeuti' asezat un voda care stapanea satele si judeca. Pentru administrare erau destinati ,,ureadnicii,, (ocirmuitorii).

Ureadnicii din Badeuti sunt amintiti pentru prima data in documentul Aron Voda din 5 august 1593 prin care acesta daruieste manastirii Putna satul Plesinti, fost ascultator de ocolul Badeutiului, iar despre curtea domneasca din Badeuti se vorbeste in documentul lui Petru Schiopul din 24 februarie 1582, prin care Iancu Voda daruieste manastirii ,,Sfantu Ilie,, - Satu Mare, este amitit si Moga, vornic de Badeuti, iar in documentul din 1617 este amintit ca a fost ,,ureadnic de Badeuti,, Andreica.

Aici la Badeuti se opreau si Voievozii Moldovei, drumetind spre Putna, in popasuri memorabile cand semnau documente, ca Strefan cel Mare in zilele de 8, 13 si 18 septembrie 1503 cu putin inainte de moartea sa , sau in 1538 cand boierii tarii aleg la Badeuti ca domn pe Stefan Lacusta. ,,In 1538 cand Soliman intra cu o armata uriasa in Moldova, iar deodata cu el tatarii si polonii bat coastele tarii, Petru Rares parasit de boieri, este fugar spre munti spre cetatea Ciceiului,,.

,,Soliman Maretul intra in Iasi apoi cucereste Suceava. Boierii se aduna atunci, in satul Badeuti la curtile domnesti incapatoare pentru intregul divan,,. Despre acest fapt zice cronicarul Grigore Ureche: ,,Pradand si stropsind Tara Moldovei, imparatul Soliman si fiind tara bejenita spre munti, stansu-s-au vladicii si boierii de la sat la Badeuti, de s-au sfatuit cu totii ce se vor face de acea nevoie ce le venise asupra. Mai apoi din toate si-au ales sfat ca sa trimita soli la imparatul, cu mare rugaminte si plangere sa-i ierte. Si asa au ales dintre dansii pe Trifan Ciolpan, de l-au trimis sol la Suceava, la imparatul de se rugara de pace si-si cerura domn. Imparatul vazand rugamintea lor s-a milostivit si i-au iertat si au trimis la dansii cu Cioplanul pe un ceaus mare cu credinta, de i-au chemat pre toti la imparatul la Suceava.

Carii cu mare frica au mersu si au cazut la picioarele imparatului pre cari i-au iertat imparatul si cu dragoste i-au primit ca pre niste robi ai sai. Mai apoi le-au pus domn pre Stefan Voda, feciorul lui Alexandru Voda si el s-au intors inapoi cu multa dobanda dimpreuna cu toata oastea sa,,.

Modul cum a fost inscaunat Stefan Lacusta demonstreaza importanta mare pe care o avea satul Badeuti la 1538.

Bogdan Petriceicu Hasdeu spunea : ,,pe atunci sub Petru Rares Voda, Badeutiul cata sa fi avut o deosebita importanta, de vreme ce pe mapa contemporana a sasului Reychersdorfer acest sat este indicat ca si cand ar fi fost un orasel: Badeocze - Badeovce (Moldavial chorografia), ceea ce explica pentru ce tocmai acolo se stransesera ,,vladichii si boierii tarii,,.

Satul Badeuti avea pe vremea lui Alexandru cel Bun, o biserica pe care voievodul o daruieste Episcopiei de Radauti, danie intarita apoi de Stefan cel Mare. Biserica veche din Badeuti - Milisauti a disparut. In locul ei Stefan cel Mare a inaltat o biserica mareata care afost un timp si manastire, inchinata Sfantului Procopie, in amintirea infrangerii lui Basarab ce Tanar zis Tepelus, in iulie 1481.  

De tinutul Badeutiului depindea Sucevita, Volovat, Satu Mare, Granicesti, Draganesti, Ivancicheuti, si Parliseni. Pentru administrare erau destinati asa numitii ,,uriadnici,,(ocarmuitori). Pe la 1612 era inca in Badeuti un uriadnic. In anul 1615 se desfiinta postul acela ,,cat fu Stefan fiul lui Tomsa Voievod al Molodovei, tacura calugarii din Sucevita pentru ocolul din Badeuti, dupa ce el insa fu detronat si Radu din nou voevod al Moldovei, se sculara calugarii din Sucevita cu pretentiile si jaluirea lor pentru ocolul Badeuti.

Pe la 1641 aflam o stire despre un popa Sidor de la Badeuti care era un admirabil caligraf, lucru care dovedeste ca in acea vreme Badeutiul avea o remarcabila activitate culturala, care se desfasura la manastirea din Badeuti, inaltand pe o seama de mesteri caligrafi pana in atentia domniei. Badeutiul Impreuna cu cele opt sate ale sale citate anterior si care erau ascultatoare de ocolul Badeuti, au fost cu timpul dezmembrate din ocol si daruite manastirilor boierilor.

Iancu Sasu Voda a daruit Satu Mare manastirii Sf.Ilie de langa Suceava an anul 1582. Aceeasi soarta o are in anul 1583 Sucevita, daruita aceleiasi manastiri de Petru Schiopul Voda. Tot acest domn daruieste in anul 1587 satul Plesinti mitorpolitului Anastasie, iar in anul 1589 satul Volovat stolnicului Nicula.

In sfarsit, Badeutiul cu cele patru sate care-i mai ramasesera: Draganesti, Crainicesti, Ivancicauti si Praliseni, este intarit de Stefan Tomsa Voda, care prin hrisovul de la 13 martie 1615 si 20 februarie 1625, daruieste satul Badeuti manastirii Solca in a carei stapanire era inca in anul 1776. In 1776 Badeutiul a fost unit cu mosiile Iasicel si Slobozia.

In 1770 a fost anexat Milisautiului. Badeutiul si Milisautiul erau locuite in majoritatea lor de razesi. In apropierea Radautiului, langa drumul care duce la Badeuti si Suceava trece paraul Sucevita prin cunoscutul ,,Vad al Vladichii,, denumire pastrata si astazi, lucru care dovedeste cat de umblat era acest drum de la Suceava la Radauti si la manastiri.

MILISAUTI

Asezare veche, din care s-au format cu timpul doua comune aparte: Milisautiul de Sus care facea parte din districtul Radauti si Milisautiul de Jos din districtul Suceava. Denumirea Milisautiului vine dupa unii de la cuvantul latin ,,ostas,, sau de la cuvantul ,,mel,, + terminatia -vti. ,,Mel,, inseamna var, iar satul este asezat langa o straveche ,,varnita,, de unde-i vine si numele de Melesevo - Melesevti.

Milisautiul este asezat la gura paraului Horait, localitatea fiind tot la fel de veche ca si Badeutiul. Localitatea este legata de biserica din timpul lui Alexandru cel Bun. Pe locul acestei biserici, in apropierea sesului numit Varnita, cunoscut camp de batalie al tatarilor, Stefan cel Mare a zidit biserica Sfantul Procopie in 1487.

Aici pe campul de batalie ,,Varnita,, Stefan cel Mare a nimicit hoardele tatare.

In decursul vremurilor satul a fost purtat de maini boieresti, ducand la neantelegeri intre acestia privind vanzarile si cumpararile. Intr-o vreme satul apartinea in intregime episcopului de Radauti Evloghie, care cumparase jumatate de sat de la un Dumitru din Turiatca, iar alta obsinuta de la parintele Aftanasie care o daruise manastirii Solca.

De la acest vladica, satul Milisautii de Sus a trecut din 1634 la rudele sale, la o sora Ana, care la randul ei, daruieste Milisautiul de Jos manastirii Sfantul Ilie, pe cand Milisautiul de Sus trece in posesia fiicei sale Maria Caragiu, care iarasi il darui nepoatei sale Maria.

Mosia aceasta trecu din mana in mana pana ce deveni a Mariei, sotia hatmanului George Hum. Maria Hum daruieste o parte a Milisautiului manastirii Itcani de langa Suceava. Cealalta parte a mosiei cu toate veniturile si drepturile o vinde visternicului Nicolai pentru ,,o suta de lei li un cal desalat,,

Varlaam Ursachi ieromonahul de la manpstirea Itcani, in ziua de 9 martie 1733 reuseste sa obtina de la Grigore Ghica Voda, un act de danie pentru sine si biserica sa dar nu pentru multa vreme, caci inselaciunea este dovedita sub Ioan Mavrocordat Voda, iar ieromonahul este pus sub urmarire la 14 ianuarie 1744.

La 17 mai 1746 Costandachi, fiul armasului Constantin si unchiul lui Nicolai, vanduse Milisautiul lui Vasile Padure din Suceava cu 110 lei care nu-i era ruda si nici razes.

De aceea, marele vornic Lupu Bals care cumparase atunci o parte a mosiei Romanesti, considerandu-se megies, pe baza contractului de cumparare din 5 iunie 1746 cumpara Milisautiul de la Vasile Padure tot cu 110 lei. Manastirea Solca ii cere lui Bals satul Milisauti, considerand neantemeiata detinerea lui, dar Bals totusi il stapaneste pana in 1760.

Bals vinde Milisautiul manastirii Solca pe baza contractului din 20 ianuarie 1760 care de curand fusese din nou impartit in doua.

Milisautiul de Jos, dupa cum arata un hrisov al lui Ioan Toader Calimachi (calmes) Voda, din 9 ianuarie 1761, a fost daruit manastirii Sf.Ilie de catre Irina, fiica lui Gheorghe Minzul si de barbatul sau Grigoras, iar Milisautiul de Sus apartinea manastirii Solca prin hrisovul din 20 ianuarie 1760.

Satul s-a  aflat sub aceasta stapanire pana in anul 1776.

Milisautiul de Sus s-a unit cu cel de Jos in 1910, in vremea primarului vasile Siretean.

In componenta localitatii mai intra si doua catune: Lunca si Gara.

LUNCA

Sat la marginea Milisautiului, component al localitatii, este situat la sud-vest de satul Gara, in lunca Sucevei. Satul este de tip imprastiat in lunca raului Suceava, care il inunda partial si periodic la revarsari.

A luat fiinta in 1885 cand s-a asezat acolo primul gospodar Ozarchevici Vasile.

GARA

Este deasemenea un sat arondat orasului, care s-a dezvoltat de-a lungul DN 2H Radauti-Suceava precum si in lunca de pe malul stang al raului Suceava.

Satul a fost intemeiat de unii dintre locuitorii de la calea ferata si Gara Milisauti(construite intre anii 1870-1874), punand astfel bazele catunului Gara.

I.2.Cadrul general al localitatii Milisauti

ASEZARE GEOGRAFICA

Strabatand valea Sucevei de la cel mai important centru economic, social si cultural al judetului care este municipiul Suceava, spre locul de vesnica odihna a marelui Stefan cel Mare, Putna, patrundem dupa 28 km intr-o asezare ce se remarca prin frumusetea caselor construite, prin florile multicolore ce insotesc DN 2H pe tot parcursul acestuia prin oras, prin harnicia locuitorilor acestor meleaguri binecuvantate de Dumnezeu, locuitori care cu greu isi gasesc timp pentru odihna.

Fiecare pas pe drumul strabatut, naste rezonante istorice pentru locuitori, ei amintindu-si ca pe aici a pasit si cel care a dat Moldovei stralucire si pe care ei il numesc, cu veneratie ,,cel sfant'.

Este vorba aici de marele domnitor Stefan cel Mare. Poate ca si amintirea acelor vremuri glorioase si demult apuse, ii face pe oamenii de azi sa se daruiasca prin tot ceea ce fac localitatii lor.

Orasul Milisauti este asezat in sudul depresiunii Radauti, in estul judetului Suceava, la o departare spre nord de 28 km de municipiul Suceava si 8 km spre sud-est de municipiul Radauti.

Localitatea se afla la intretaierea a doua vechi drumuri comerciale, azi doua importante artere de circulatie care leaga municipiul Suceava de meleagurile minunatelor manastiri bucovinene - Putna si Sucevita si un altul ce leaga Radautiul de tinuturi cu un bogat trecut istoric - Arbore, Solca si Voronet.

Teritoriul administrativ al comunei este bine delimitat de comunele invecinate de catre raul Sucevita - spre nord, raul Suceava si Dealul Varnitei inspre nord-est, Dealul Horait la est, raul Solca la sud, Dealul Burlei la vest.

Din punct de vedere administrativ, actualul oras Milisauti, cuprinde orasul Milisauti (Milisauti si fostul sat Badeuti), iar ca sate arondate orasului, satele Lunca si Gara.

RELIEFUL

Relieful de pe teritoriul orasului Milisauti, se datoreste in cea mai mare parte actiunii andelungate la scara geologica a factorilor externi, din care rolul principal l-a avut reteaua hidrografica si procesele deluviale de modelarea versantilor.

El deriva dintr-o veche  campie marina (sarmatic inferioara) a carei suprafata initiala, inaltata epirogenetic a fost distrusa si inlocuita cu un relief de dealuri separate de vai largi, cum este cea a raului Suceava, care s-a instalat in perioada Volhyniana si care a fost impins spre est de catre afluentii sai de dreapta (Sucevita si Solca cu afluentul sau Iaslovat) ca urmare a aportului mare de aluviuni.

Trecerea de la zona de ses catre varfurile inalte ale dealurilor marginase se face treptat cu usoare ruperi de panta in fruntea teraselor. In etapa actuala, evolutia reliefului teritoriului orasului Milisauti poseda atat forme de relief sculptural cat si forme de acumulare.

CARACTERISTICI CLIMATICE

Din punct de vedere climatic teritoriul orasului Mililauti se afla in cuprinsul climei Podisului Sucevei, districtul climatic nordic al Podisului Moldovei. Trasatura de baza, consta in permanenta activitatii ciclonice din nord-vestul Europei ceea ce determina ca verile sa fie ceva mai racoroase.

Caracteristicile sale generale constau in temperaturi medii anuale de 7-8 grade, vanturi dominante de vest si nord-vest, ierni cu zapezi abundente si veri cu ploi dese.

GEOLOGIA

Teritoriul din care face parte orasul Milisauti corespunde cu zona in care s-a produs scufundarea maxima a platformei Moldovenesti.

Apa freatica in zona se afla la adancimi diferite si oscileaza in functie de forma de relief. Panza freatica alimenteaza numeroase izvoare care in unele locuri ies la suprafata din cauza inclinarii straturilor.

HIDROGRAFIA

Teritoriul judetului Suceava apartine in intregime bazinului hidrografic al raului Siret, deci si localitatea Milisauti face parte din acelasi bazin, in acelasi timp apartinand bazinului hidrografic al raului Suceava care pe teritoriul localitatii primeste ca afluent paraul Sucevita, in dreptul localitatii Milisauti.

Pe 80% din suprafata, localitatea este drenata de numeroase paraie, care in multe locuri au fost captate de populatia asezarii pentru amenajarea iazurilor folosite in scopuri  gospodaresti.

SOLURILE

Solurile predominante sunt cele specifice zonelor de vegetatie existente - in special cernoziom, soluri brune inchise de padure, soluri brune de padure podzolite, soluri negre de faneata, soluri pseudogleice podzolite, soluri pseudogleice, soluri humicogleice ca soluri zonale.

Dintre cele azonale  intalnim aluviuni si soluri aluviale, regosoluri, complexe de soluri in zona de alunecari si soluri antropice.

Suprafetele usor inclinate care se regasesc pe teritoriul localitatii, au in profilul lor aluviuni cu alternare de terasa si depozite fine de natura coloviala, dand nastere astfel unor depozite formate din nisipuri si prundisuri.

Capitolul II

II.1.Resurse economice

Profil economic si social-cultural

Functiunile economice principale ale orasului sunt: agricultura, cresterea animalelor, prelucrarea produselor agricole, prelucrarea carnii, prelucrarea lemnului, exploatarea balastrului si nisipului din bazinul raului Suceava, productia de materiale de constructie, turismul de tranzit, mica mestesugarie, servicii de transport rutiere.

In Milisauti exista un numar de 3 scoli, 2 gradinite, 1 biblioteca publica, 1 dispensar, 2 cabinete stomatologice, 2 farmacii, 1 dispensar veterinar, 1 farmacie veterinara, 6 biserici, 2 sali de spectacole, 1 stadion, 1 oficiu postal.

Orasul este racordat la reteaua de telefonie avand o centrala telefonica automata. In comuna mai functioneaza si o retea de televiziune prin cablu.

          In  Milisauti functioneaza mai multe societati de productie dintre care amintim:

-         S.C. Ecolact S.A. - fabrica de prelucrare a laptelui si branzeturi

-         S.C.Caldarescu – gater

-         S.C. Construct – balastiera

-         SC Viodram - statie PECO

-         4 abatoare pentru sacrificare animale si productie preparate din carne

-         4 mori de cereale

-         O ferma pentru ingrasarea taurinelor

-         Doua depozite de distribuire a materialelor de constructii

-         O unitate pentru producerea de utilajelor agricole mici

-         Doua asociatii familiale pentru producere incaltaminte

Varza murata - o vehe traditie care s-a transformat intr-o afacere profitabila

De aproape cincizeci de ani, varza murata este una dintre cele mai importante surse de venit pentru locuitorii Milisautiului. Sute de hectare din jurul satului sunt cultivate cu soiuri de varza selectate de gospodari de-a lungul timpului.

O data cu venirea sezonului, satul bucovinean intra in alerta maxima. Se pregatesc cazile de trei-patru tone, iar miile de capatani de varza sunt pregatite pentru marea calatorie.

Cu mic, cu mare, toata suflarea satului se mobilizeaza pentru pregatirea muraturilor. Pe marile cazi nu se poate ajunge decat cu ajutorul scarilor. Una cate una, trecute din mana in mana, capatanile infoiate de varza sunt asezate cu grija si apoi peste ele sunt presarate kilogramele de sare in proportii numai de ei stiute.
Reteta este simpla: varza, apa si sare.

Vecinii din satele apropiate au incercat sa-i imite, dar varza lor nu are acelasi gust ca cea de Milisauti. Secretul consta in faptul ca apa izvoarelor din sat este mineralizata, iar sarea grunjoasa este adusa numai de la Cacica. Specialistii de aici afirma ca varza lor murata tine pana la Pasti. Cristina Sorea a pregatit impreuna cu familia Sauciuc zece tone de varza murata. Ea spune ca secretul gustului deosebit consta in faptul ca varza este pusa la murat in cantitati foarte mari in acelasi recipient.

Recordul de capacitate al unei cazi este de sapte tone. Cada se afla in curtea lui Dumitru Paslaru. In cada a pus cinci tone de varza si doua tone de apa.
Procesul de murare dureaza o luna, iar apoi varza de Milisauti ia drumul pietelor marilor orase, nefiind ocolita nici Capitala.

Pretul pe piata Capitalei al verzei murate de Milisauti va fi de doi lei si cincizeci de bani kilogramul.        

II.2.Infrastructura

Infrastructura orasului Milisauti a cunoscut o modernizare continua, numai in ultimii doi ani fiind asfaltate circa 1500 m strazi principale, balastrat circa 25 km drum comunal, reparatii de poduri si podete, valoarea fondurilor afectate de la bugetul local fiind de circa 1,5 miliarde lei. De asemenea se afla in constructie un pod peste raul Sucevita, investitie evaluata la circa 4 miliarde lei.

In vederea dezvoltarii sectorului de productie pe teritoriul orasului Milisauti, Primaria isi propune sa atraga noi investitori pentru a obtine noi locuri de munca pentru locuitori.

II.3.Resurse culturale – Monumente istorice

Biserica Sf.Procopie Milisauti

Inaltata de Stefan cel Mare in 1487, dupa cum arata pisania ce se afla in dreapta usii de intrare, pe zidul de miazazi : ,,In anul 6989 <=1481>, luna iulie, 8, in ziua Sfantului Mare Mucenic Procopie, Io Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, si cu preaiubitul sau fiu Alexandru, a facut razboi la Rimnic cu Basarab voievod cel Tanar, domn al Tarii Romanesti, poreclit Tapalus. Si a ajutat Dumnezeu pe Stefan voievod si a biruit pe Basarab voievod ; si a fost pieire (cadere) foarte mare printre Basarabi. De aceeea Stefan voievod a binevoit, cu a sa bunavointa si cu gand bun, a zidi casa aceasta intru numele sfantului mare mucenic Procopie, in anul 6995 <=1487> ; si s-a inceput in luna iunie,8 ; si s-a sfarsit in acelasi an, in luna noiembrie, 13>>'.

          Inscriptia, fara chenar, cu literele frumos taiate si clare, se pastreaza in muzeul din Radauti.

,,Muntenii fura biruiti si multime de insi fara numar au pieirt si toate steagurile lor au luatu si multi boieri au picat. Si pre Tepelus Voda inca l-au prins viu si i-au taiat capul. Iar Stefan Voda au pus muntenilor domnu pre Vladu Voda Calugaru,,.

Apoi Stefan Voda s-a intors cu toata oastea sa cu mare fala, ca un biruitoriu, la scaunul sau la Suceava, au zidit biserica pre numele Sfantului mucenic Procopie la satul Badeuti, care a fost una dintre cele mai pitoresti biserici din vremea lui Stefan cel Mare.

Aceasta ctitorie a lui Stefan cel Mare se pastra intre suratele ei din Bucovina, ca cea mai frumoasa straveche infatisare nestricata de carpelile si adaosurile vremuriloe de mai tarziu.

Biserica arata foarte frumos in legatura contraforturilor sure cu muchiile acoperisului de sindrila neagra, veche in izbucnirea subtiraticului turn cu ocniae frumoase, care pastrau sub streasina trei randuri de discuri smaltuite albastre si galbene. Ferestrele erau mici, iar usa laterala obisnuita. Frumusetea consta in proportii iar interesul in acele rotile de smalt nemaiantalnite la alta biserica din Bucovina.

Valoarea artistica a picturilor acestei biserici este evidentiata de Leca Morariu si de V.Tomiuc. Acesta din urma afirma ca ,,frescele din nord si din sud contureaza caracterul original al edificiului, un monument nepretuit,, din punct de vedere istoric.

          Dupa diferite prefaceri suferite in decursul timpului, biserica a fost total distrusa de armata austriaca, in primul razboi mondial. In 1790, fatadele tencuite si pictate fusesera varuite, iar cele trei turle, adaugate nu se stie cand, au fost indepartate, pastrandu-se doar cea mai mare, originara, ascunsa inca de o invelitoare nepotrivita, refacuta in 1890. Tot refacuti erau probabil si contrafortii din caramida.

          Biserica de plan treflat, cu turla pe naos.

Dimensiuni : lungimea 22,50 m ; largirea naosului 8,75 m, largimea in dreptul sanurilor 11,20 m.

          Pronaos patrat, cu intrarea pe latura de sud si cate o fereastra pe laturile de nord si vest. Absidele laterale, ca si absida altarului, semicirculare in interior si cu cate cinci laturi in exterior. Fiecare absida avea cate o fereastra in ax. In locul proscomidiei si diaconiconului, patru mici nise in absida altarului.

          Pronaosul boltit cu un semicilindru intretaiat de doua bolti cu penetratii reunite. Pe naos, o turla ridicata pe cele doua randuri de arcuri ale boltilor moldovenesti. Un al doilea arc mare transversal sprijinea semicalota absidei altarului. In exterior, turla avea 16 fete si era asezata pe o baza de sectiune patrata. Sase contraforti inalti si unul mic la altar, poate adaugati, intareau zidurile in exterior.

          Fatadele, initial in materiale aparente, cu decor de placi smaltuite si ornamentate cu rozete si nasturi au fost ulterior tencuite si pictate. La abside, firide alungite (sapte la altar si cate cinci la cele laterale), iar deasupra acestora un numar dublu de ocnite. La turla, cate o firida si o ocnita pe fiecare latura ; sub streasina, placi smaltuite. O ferestra in arc frant, in zidul de vest, ulterior astupata ; celelalte patru erau dreptunghiulare, cu baghete incrucisate la colturi. Se mai pastreaza inca la cetateni din localitate fragmente sculptate de ancadramente de usa.

Chenarul usii de intrare, cu muluri in arc frant, era incadrat intr-un dreptunghi.Acoperisuri separate pe altar, sanuri si pronaos.

          In 1887, au fost spalate picturile din interior. Partile mai importante ce s-au putut vedea cu aceasta ocazie, au fost : in altar, sirul episcopilor, Cina si spalarea picioarelor ; in naos, Adormirea Maicii Domnului, scene din ciclul Patimilor si tabloul votiv ; in pronaos, martiriul sf.Procopie, patronul bisericii.

Dintre toate bisericile din Bucovina, biserica din Milisauti era unica ce si-a conservat tipul evului mediu neschimbat.

Biserica a fost distrusa in august 1917 prin dinamitarea ei de catre armata austro-ungara. Biserica mai constituia si un important punct de observare pentru soldatii unguri si austrieci. Rusii observand turnul inalt au deschis foc de artilerie asupra bisericii. Ungurii si austriecii, pentru a scapa de tunurile rusesti, pun dinamita sub ziduri si intr-o clipa au transformat-o intr-un morman de pietre.

Distrugerea monumentului in primul razboi mondial a insemnat si distrugerea picturilor, disparute odata cu monumentul.

Aceasta biserica facea parte din marea epoca constructiva in domeniul arhitecturii medievale, epoca in care s-a cristalizat pe deplin stilul moldovenesc de arhitectura.

Din acelasi an dateaza si constructia bisericii din Patrauti. Pictorii muralisti au realizat ansambluri de o suverana valoare artistica prin impodobirea in 1487 a unor biserici  printre care si Milisautiul.

In 1936 s-a terminat casa parohiala din Milisauti, despartindu-se astfel Badeutiul de Mililauti prin parohii separate si cu aceasta ocazie ruinele fostei biserici Sf.Procopie au ramas pe teritoriul Milisautiului.

          Ruinele Bisericii sf. Procopie, se afla in incinta cimitirului din orasul Milisauti.

Ramasite din fosta clopotnita a bisericii care se mai gasesc in incinta cmitirului.

Fantana de la poarta cimitirului, a carei piatra se pastreaza inca din timpul domniei lui Stefan cel Mare.

Capela din lemn existenta in cimitir, ridicata dupa primul razboi mondial in locul istoricului lacas, de catre locuitorii din Milisauti.

Mormantul lui Emil Bodnaras - Iaslovat

Emil Bodnaras - 1904-1976, n. Iaslovat, Judetul Suceava. Militant comunist roman. Membru al grupului de conducere operativa a P.C.R. care a organizat insurectia nationala armata din 23 August 1944.

Turismul de tratament si cura balneo-medicala este o forma specifica a turismului de odihna, care a cunoscut o mare dezvoltare indeosebi in ultimele decenii, odata cu cresterea surmenajului si a bolilor profesionale provocate de stresul vietii si marile aglomeratii urbane. El imbina destinderea cu diferite forme de cura si tratament balneo-medical si se practica in statiunile balneo-medicale si climaterice, situate de obicei in zonele cu un microclimat specific, adecvat pentru tratarea diferitelor afectiuni.

Turismul monahal si cultural se refera la pelerinajele credinciosilor la diferite lacase de cult: manastiri, biserici etc. Turismul cultural presupune vizitarea, in scopul satisfacerii nevoilor culturale si spirituale, a monumentelor de arta si arhitectura, locurilor istorice, muzeelor, galeriilor de arta etc. Manastirile reprezinta patrimoniul nostru cultural, arhitectural si religios cel mai important pentru istoria si identitatea comunitatilor locale. Unele dintre acestea au intrat in patrimoniu UNESCO, datorita frumusetii si a valorilor culturale.

Turismul social reprezinta o forma a turismului de masa, practicat de categoriile de populatie cu posibilitati relativ reduse (tineri, studenti, someri, populatie de varsta a III-a), uneori cheltuielile sunt finantate partial sau chiar integral prin masuri sociale (de sindicate, de casele de asigurari sociale, etc.). Majoritatea celor care practica aceasta forma de turism in statiunea Baile Baltatesti sunt persoanele de varsta a III-a, mai bine zis pensionarii. Acestia ajung in statiune prin Casa nationala de Pensii care ofera bilete de tratament la preturi mici sau chiar la jumatate de pret.

ANALIZA: Selectia in handbal ANALIZA: Aparate de bord si dotari pentru salturi cu parasuta

Turismul de week-end. In Comuna Milisauti aceasta forma de turism se intalneste des in perioada de vara. Sfarsitul de saptamana constituie o buna oportunitate pentru a vizita obiectivele turistice ale judetului sau pentru a petrece cateva zile in mijlocul naturii. Padurile, lacurile, salba de manastiri, numeroasele monumente istorice, peisajele spectaculoase ofera turistilor imaginea completa a unor locuri de neuitat.

Turism montan. Obiectivul turistic central al judetului Neamt care inregistreaza cel mai intens aflux turistic il constituie zona Bicaz – Ceahlau accesul catre aceasta fiind usurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului.

Capitolul III

Probleme si obiective

Disfunctionalitati

Din analizele situatiei existente se desprind o serie de aspecte critice sau disfunctionalitati la nivelul comunei si a localitatilor componente.

- Satul Badeuti despartit in doua parti de paraul Sucevita, circulatia vehiculelor si pietonilor fiind ingreunata din cauza neexistentei nici unui pod prin vad. Constructia unui pod fie chiar din lemn se impune cu necesitate.

- Malul stang al paraului Sucevita este foarte erodat de apa, in unele portiuni existand pericolul ruperii drumului. In aceste situatii trebuie luate masuri de aparare a malului stang al paraului prin indiguirea acestuia in punctele critice.

- Traversarea localitatilor si in special a zonelor centrale de catre traficul greu constituie o situatie de disconfort. Se impune realizarea unor artere de circulatie ocolitoare in mod deosebit pentru acest gen de trafic.

- O serie de drumuri din intravilanul localitatilor sunt in anumite perioade greu practicabile prin lipsa unui pat din piatra compactata.

- reteaua de dotari social -culturale ale satelor este insuficient dezvoltata, iar cea existenta  este insuficient dimensionata.

- Zona cu valoare istorica din cimitirul satului Milisauti este insuficient protejata si pusa in valoare.

- Inexistenta unui sistem centralizat de alimentare cu apa si a unei retele de canalizare a apelor uzate menajere precum si de epurare a acestora inainte de deversare in emisar.

- Iluminatul public al strazilor este insuficient dezvoltat.

- Lipsa unui sistem organizat de aprovizionare a populatiei cu combustibili solizi necesari producerii caldurii in locuinte.

Administratia locala a orasului MILISAUTI ar dori sa realizeze contacte si sa intretina relatii de amicitie, colaborare si eventual de infratire cu alte localitati din Europa. Scopul lor este de a afla cum se poate imbunatati activitatea pentru o mai buna deservire a locuitorilor, de a asimila tehnici si metode moderne pentru rezolvarea problemelor deosebite cu care se confrunta.

Probleme de interes deosebit cu care se confrunta cetatenii din Milisauti:

- restituirea terenurilor agricole;

-organizarea unei evidente cadastrale;

- programe de sprijinire a virstnicilor si copiilor aflati in dificultate;

- mai buna valorificare a potentialului economic al localitatii;

-ecologizarea teritoriului, reducerea poluarii mediului ambiant.

Analiza SWOT

Puncte tari:

o particularitate importanta o reprezinta faptul ca pe teritorii restranse se intalnesc mai multe tipuri de ape minerale, asociate cateodata si cu alti factori - bioclimat adecvat, saline, ceea ce permite tratarea pacientilor cu boli multiple

beneficiaza de un cadru natural exterior reconfortant

posibilitatea practicarii a multiple forme de turism

potential climatic favorabil turismului in sezonul cald, pe o perioada de aproximativ sase luni (cu o perioada optima de patru luni, intre luna iulie si luna octombrie)

regiune bogata mostenire istorica monumente nationale si cetati, manastiri, catedrale si biserici, multe din ele vechi de cateva secole.

tarife mici comparativ cu alte statiuni

Puncte slabe:

imagine asupra statiunilor balneare drept locuri de odihna si tratament pentru bolnavi si varstnici.

accesul foarte greu la cea mai mare parte a obiectivelor turistice, in special datorita drumurilor inadecvate si prost intretinute

lipsa, in momentul de fata, a unui mecanism de finantare durabil pe termen lung

calitatea scazuta a serviciilor si standardelor si nevoia de a avea niste programe de formare profesionala adecvate pentru cizelarea aptitudinilor profesionistilor din turism, ca si nevoia de a avea materiale promotionale pentru pensiunile mici.

distanta mare pana la drumurile europene

aflat in afara rutelor principale (Bucuresti-Bacau-Suceava, Cluj-Iasi)

gama restransa si calitatea serviciilor turistice, insuficienta pregatire a personalului

neoferirea oamenilor de afaceri a unui produs turistic care sa le acorde in acelasi timp ocazia rezolvarii problemelor de afaceri si posibilitatea recreerii in mijlocul naturii

uzura fizica si morala a structurilor de primire, alimentatie si tratament

lipsa unui produs de inalta calitate, cu accent pe tratamentul si cazarea de lux

inexistenta unei specializari a ofertei balneare de interes international, pentru copii si sportivi

clientela axata doar pe un singur segment

pasivitatea si lipsa de interes, de implicatie a populatiei locale

cunostintele de limbi straine ale populatiei locale sunt necorespunzatoare

Oportunitati:

in perspectiva Programului national de redresare a turismului balnear romanesc se acorda dreptul societatilor de turism balnear si de recuperare de a-si angaja personal medical propriu sau de a intra in relatii de parteneriat cu toate structurile medicale legal constituite. Acest fapt realizeaza legarea actului medical de cel turistic cu efecte benefice asupra promovarii produsului turistic integrat pe piata si alinierea legislatiei noastre la cea europeana.

ofera cadrul legal societatilor de turism balnear si recuperare de a intra in raporturi contractuale directe cu casele de asigurari de sanatate din tara si strainatate ori cu alte structuri legal constituite, conducand la o promovare mai eficienta a produsului integrat pe piata externa a asigurarilor de sanatate.

posibilitatea de a atrage turisti in regiune in toate anotimpurile. 

la nivel national cat si international exista o serie de asociatii care au ca obiect de activitate promovarea si protejarea turismului: ANAT, ANTREC a Turismului Rural

turismul balnear nu se adreseaza numai celor cu probleme medicale, ci si celor care vor sa se relaxeze, sa-si regaseasca vitalitatea si o buna conditie fizica, mentala si spirituala

atractivitatea obiectivelor turistice din zona montana

cresterea ponderii populatiei de varsta a treia, atat in Romania, cat si in majoritatea tarilor europene

cresterea segmentului specific al populatiei care are probleme generale de sanatate

Pericole:

depresurizarea zacamintelor hidrogeologice prin saparea unui numar mare de sonde si puturi, ceea ce conduce la reducerea continutului de CO2 si pierderea calitatii apelor minerale;

defectiuni la rezervoarele de stocare a apei minerale

necorelarea rezervelor de apa minerala cu consumul, ceea ce conduce la o exploatare intensiva a apelor pana la limita de epuizare a zacamantului hidromineral;

dezvoltarea economica lenta a zonei;

migrarea tinerilor si de aici lipsa pe piata fortei de munca de viitorii muncitori si specialisti

veniturile obtinute au fost din ce in ce mai mici in raport cu cheltuielile, limitind posibilitatea de autofinantare a activitatii.

preturile si tarifele practicate nu sunt in concordanta cu nivelul calitativ al serviciilor oferite.

Capitolul IV

Formarea planului de dezvoltare si definirea cailor de actiune pentru atingerea obiectivelor

Protectia mediului

Programul actiune pentru Protectia Mediului este conceput ca o componenta a programului de restructurare si dezvoltare.

Programele de actiune pe termen mediu prevad:

a) Protectia si conservarea naturii, a diversitatii biologice si utilizarea durabila a componentelor acesteia, dezvoltarea si buna administrare a retelei de arii protejate, in acord cu strategiile, politicile si practicile puse in aplicare la nivel european si international; realizarea programului de masuri tehnice de evaluare si finantare a costurilor reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, in concordanta cu prevederile Conventiei Cadru pentru Schimbari Climatice (1992) si ale Protocolului de la Kyoto (1997);

b) Aplicarea ferma a legislatiei de mediu (Legea nr. 137/1995); adoptarea unui sistem de norme, standarde si reglementari compatibile cu exigentele Uniunii Europene;

c) Stimularea productiei eco-eficiente si a consumului durabil;

d) Introducerea si utilizarea instrumentelor economice pentru protectia mediului.

Amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala

Strategia pe termen mediu confera o importanta majora Planului de Amenajare, in respectul valorilor dezvoltarii durabile si standardelor Uniunii Europene. Acest plan va fi promovat prin programe, inclusiv credite externe, in vederea dezvoltarii echilibrate a retelei localitatii, a infrastructurii, sistemelor de locuire in cadrul rural, gestionarii responsabile a terenurilor si a patrimoniului national si construit.

Principiile strategice ale dezvoltarii regionale vizeaza:

a) Promovarea mecanismelor economiei de piata in vederea imbunatatirii competitivitatii si realizarii unei cresteri economice permanente;

b) Cresterea capacitatii regiunii (din punct de vedere institutional, financiar, decizional);

c) Promovarea principiilor dezvoltarii durabile;

d) Crearea sanselor egale in ce priveste accesul la informare, cercetare-dezvoltare tehnologica, educatie si formare continua.

e) Preintampinarea aparitiei unor zone – problema;

Comisia de fundamentare a Strategiei a ajuns la concluzia ca obiectivele acesteia sunt nu numai dezirabile, ci si realiste.

Planurile de implementare a Directivelor Uniunii Europene

Stadiul realizarii masurilor  din Planurile de implementare a Directivelor Uniunii Europene privind protectia mediului (dosarul judetului Suceava), din responsabilitatea altor institutii.

Planul de implementare a legislatiei si de consolidare institutionala la nivel local in anul 2007

In perioada 16 – 22.09.2006, s-a desfasurat a IV a editie a ,,Saptamanii Mobilitatii Europene” sectiune care a avut ca scop circulatia fara masini.

In acest sens, s-au distribuit pliante si s-au lipit afise, in care s-a explicat populatiei importanta si rolul acestei actiuni cu privire la protectia mediului.

Deasemenea, reprezentanti ai Agentiei Pentru Protectia Mediului Suceava, impreuna cu reprezentanti ai Primariei Milisauti, au participat la Scoala cu clasele I-VIII din localitate, la o dezbatere cu elevii si cadrele didactice, intalnire care a avut ca scop sensibilizarea locuitorilor, cu privire la importanta acestei actiuni.

Principalele activitati de promovare

Casele de asigurare sociala, asociatiile profesionale ale pensionarilor vor fi abordate direct de prestatori prin lansari de oferte, insotite de cataloage promotionale care vor cuprinde detaliat produsele turistice lansate, tarifele estimate, insintandu-se pe specificul produselor si pe specificul national si zonal.

In ceea ce priveste pensiunile se vor lua urmatoarele masuri:  identificarea structurilor de primire turistica apartinand persoanelor fizice; crearea unei baze de date cuprinzand structurile de primire turistica apartinand persoanelor fizice de pe raza comunei Baltatesti; verificarea si constatarea la fiecare locuinta in parte a conditiilor de confort, igiena, si starea de intretinere a cladirilor respective; interzicerea persoanelor particulare de a aborda turistii in spatii publice (gara, parcari, intersectii); eliberarea avizelor de functionare pentru detinatorii particulari de spatii pentru inchiriere; acordarea de asistenta gratuita si punerea la dispozitia proprietarilor de structuri de primire turistice a documentatiei necesare omologarii si clasificarii de catre Ministerul Turismului. Si pentru a se asigura servicii deosebite si o calitate ridicata ANTREC instruieste proprietarii pensiunilor prin consultanta directa sau organizeaza cursuri de pregatire profesionala, schimburi de experienta, seminarii. In ceea ce priveste pachetele de servicii, acestea cuprind programe de agrement (excursii pe munti - in colaborare cu Serviciul de Promovare si Dezvoltare a Turismului si Salvamont Neamt), excursii la manastiri, vizite la stane, primiri traditionale, primiri cu calareti, plimbari cu carutele, plimbari cu calul, etc.

dezvoltarea durabila, astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatorii de piata

utilizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta durabilitatii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

Reabilitarea si modernizarea sistemului stradal

Reabilitarea cladirilor cu valoare de patrimoniu si punerea in valoare a acestora

Refacerea si modernizarea infrastructurii hoteliere, renovarea spatiilor de cazare cel putin de nivelul standardelor de 3 sau 4 stele;

instalarea unor facilitati moderne de tratament, instalarea unor facilitati suplimentare moderne de wellness, infrumusetare si refacere

dezvoltarea unor atractii suplimentare ca motive de vizitare, cum ar fi facilitati pentru practicarea unor sporturi si sali de conferinta

promovarea produsului de sanatate si mai putin a produsului medical

Patronatele din turismul balnear vor lansa doua programe prin care persoanele interesate pot cumpara in extrasezon Programele 'O saptamana de refacere in statiunile balneare' si 'Decada balneara' sunt lansate de Organizatia Patronala a Turismului Balnear si se adreseaza tuturor categoriilor de turisti, cu scopul valorificarii locurilor disponibile din statiunile balneare in perioada de extrasezon.

Dezvoltarea unui program de educare prevocationala si vocationala in randul populatiei pentru sectorul de activitate turistica, inclusiv in scoli; prin organizarea unor intilniri cu specialisti in domeniu;

formarea si instruirea unor ghizi turistici din randul elevilor

Incurajarea formarii si manifestarii unui comportament de tip comunitar si antreprenorial turistic in randul populatiei: crearea unui schimb informational permanent si eficient intre administratia locala si cetateni privitor la domeniul turismului prin Amenajare puncte de informare turistica la panourile de afisaj; crearea unui serviciu specializat la nivelul Primariei orasului.

Aprobarea de catre autoritatile publice locale a unor modalitati de stimulare a investitiilor in turismul local, prin acordarea urmatoarelor facilitati financiare: Punerea la dispozitie a terenului necesar investitiei la un pret moderat sau gratuit, dupa caz, in functie de criterii bine stabilite (valoare investitie, importanta, domeniu, etc); Scutirea totala sau partiala de taxe si impozite locale pentru dezvoltarea initiala si pentru punerea in functiune a investitiilor.

Definirea unui Brand local si realizarea unor activitati de sustinere a acestuia;

Elaborarea de materiale de promovare turistica pe suport de hartie: postere, brosuri, cataloage, harti, calendare ale evenimentelor, etc si folosirea acestora in scop publicitar;

Activitati de promovare in mass-media;

Promovarea on-line si crearea unei pagini speciale pe internet;

Crearea unui punct de informare turistica intr-o locatie din zona centrala a orasului;

Integrarea ofertei turistice locale in programele judetene, regionale si nationale de promovare;

Realizarea de panouri publicitare amplasate in zone circulate ale orasului;

Participari la manifestari expozitionale de turism, la targuri de turism;

Organizarea si incurajarea diferitelor evenimente publice, concursuri, conferinte, spectacole, etc;

Constituirea si intretinerea unei baze de date si informatii asupra unor zone cu caracteristici si activitati turistice similare, realizarea unor schimburi de informatii si experienta cu acestea, si nu numai.

Marirea numarului de procedure balneare existenteprin deschiderea de noi cabinet si prin suplimentarea personalului medical

Realizarea de info-trip-uri pentru turistii care vin pentru prima data in aceasta statiune, dar si pentru clientii fideli

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT SI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

SPECIALIZAREA: AGROTURISM

PROIECT INDIVIDUAL

TEMA PROIECTULUI: EXTINDEREA SEDIULUI PRIMARIEI IN COMUNA MILISAUTI, JUDETUL SUCEAVA

PROIECT DE DEZVOLTARE RURALA

Extinderea sediului Primariei Milisauti

Proiect propus

Inaltarea constructiei cu un etaj (P+1E);

Incalzire centrala pentru etaj.

Amplasamentul lucrarii :

Str. Florilor, nr. 1, Milisauti, Suceava, Romania 617025

Varianta constructiva existenta:

Primaria functioneaza in prezent pe un teren de 315 mp in intravilanul communei Milisauti, avand un singur nivel (P) .Suprafata construita a cladirii este de 113.91 mp.Suprafata desfasurata 208.87mp.Cladirea are regimul de inaltime P si dispune de spatii pentru activitatile administrative, dupa cum urmeaza :

- 4 birouri

- un singur grup sanitary

- o sala de asteptare(hol).

Cladirea este in stare buna, dar spatiile sunt insuficiente pentru desfasurarea activitatii in conditii optime.

Structura este compusa din fundatii din beton, scari din beton.

Varianta constructiva propusa :

Prin solutia propusa de ridicare cu inca un nivel si mansardare a cladirii acestei primarii, se vor obtine spatii suplimentare, pentru realizarea a  unei sali de sedinte, sala festiva, grupuri sanitare,spatiu pentru birouri, spatiu de depozitare a arhivelor.

Structura este propusa a fi realizata pereti portanti de caramida eficienta cu samburi de beton armat 25x25 cm.Zidaria de umplutura se executa din caramida cu goluri de 30 cm.

Se urmareste creerea a inca 3 birouri, 2 grupuri sanitare, si a unei sali de cosiliu/conferinta.In constructive este inclusa si refacerea acoperisului pe grinzi de lemn tratate impotriva incendiilor.Acoperisul va fi acoperit cu table lindab.

Finisaje  exterioare

Tencuieli praf de piatra cu ciment alb, vopsitorii texturate pe baza de rasini sintetice(culori pastel),soclu similipiatra riglata.

Finisaje interioare

Tencuieli driscuite,glet si zugraveli cu vinarom.

Pardoseala din gresie pe holurile de acces si bai, iar in birouri parchet.

Usile d acces vor fi din profil pvc cu geam termopan. Mobilierul pentru birouri si sala de consiliu va fi achizitionat de la SC PINTO & CO IMPEX SRL - STR. STRAMUTATI NR 48 Neamt.

Masuri P.C.I.:

Conform normativului P118/96 constructia se incadreaza in gr. III rezistenta la foc,iar conform HGR 766/96 constructia se clasifica in categoria “C”- pericol de explozie, iar conform normativelor P 118 art. 2.11 – 2.13 se incadreaza in categoria risc mic de incendiu.

Pentru limitarea propagarii focului vor fi luate urmatoarele masuri P.C.I.:

-toate structurile din lemn vor fi impregnate conform Norm. C58/96 cu solutii fungicide omologate.

-la executarea instalatiilor electrice, de incalzire si sanitare vor fi respectate prevederile conform normativelor in vigoare, iar lucrarile vor fi executate de personae auttorizate.

Peretii noi de compartimentare vor fi din gipscarton pe structura metalica. Se vor realiza inchideri cu ferestre din PVC si geam termopan fixe si mobile.    

Pentru termoizolatie se vor utiliza placi de polistiren.  Distribuirea incarcarilor de la etaj va fi facuta cat mai uniform pe structura de la nivelul inferior, si construirea de  stalpi suplimentari de rezistenta, daca este necesar. Acoperisul cladirii va fi tip sarpanta.

Devizul general estimativ al investitiei :

Total :  43.125.00 lei fara T.V.A.

INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI:

Valoarea totala a investitiei conform

devizului general, preturi decembrie 2009: 75.325  lei (fara  TVA)

Regim de inaltime:  P+E

Finantarea investitiei se face din fonduri de la bugetul local

Durata de realizare a investitiei:5 luni

Acesti indicatori tehnico-economici sunt in conformitate cu devizul general al investitiei, care face parte integranta din prezenta hotarare.

Rezultate asteptate

- crearea de noi locuri de munca;

utilizarea cat mai functional a suprafetei propuse in noua constructive

- posibilitatea angajatilor de a-si desfasura in conditii bune activitatile profesionale in vederea sporirii eficientei

crearea unui centru de sprijinire si dezvoltarea a afacerilor

crearea unui punct de informare intr-o locatie din zona centrala a orasului(primarie)

In aceasta investitie putem include si instalarea unor panouri solare folosite pt apa calda menajera in cadrul institutiei.

Acest tip de centrale reprezinta una dintre posibilele solutii de viitor pentru reducerea costurilor la utilitati. Ideea este deocamdata in faza de studiu, cautandu-se oferte in acest sens pentru evaluarea costurilor.

Daca se va dovedi ca din punct de vedere financiar investitia este una rentabila, ideea va trece din faza de proiect in faza de experiment.

Un proiect de lege a fost propus prin care statul ar urma sa subventioneze aproximativ 90% din costul instalarii de sisteme pentru incalzirea apei menajere, fie ca ele vor folosi panouri solare sau captatoare geotermale.

Sistemul functioneaza indiferent de temperatura exterioara, chiar si iarna.Datorita faptului ca tubul este rotund, razele solare vor radia intotdeauna perpendicular pe suprafata acestuia.          

Tubul colector vidat ofera rezultate excelente chiar pe timp innorat fiind capabil sa capteze razele infrarosii care trec prin stratul de nori. Toate componentele metalice ale sistemelor sunt realizate din INOX.

Domenii de utilizare:

-Producerea apei calde menajere in locuinte,institutii, cat si in restaurante, benzinarii etc.

-Incalzirea piscinelor si a instalatilor aferente acestora.    

-Aport a incalzirii termice centrale a imobilelor in perioada toamna - iarna - primavara.

Alimentare cu apa potabila:

Pentru instalarea unui asemena echipament este nevoie decat de o sursa de apa.Aceasta poate fi obtinuta prin forarea unui put in panza freatica la o adancime de 10-15m, sau mai mult in functie de analizele de laborator realizate.

Pentru instalatiile de apa se vor folosi tevi de pvc.

Pentru apa potabila - Tuburile din RAU-PVC sunt destinate realizarii de conducte pentru apa rece si pentru constructiile de instalatii industriale. Tuburile pentru instalatiile din locuinte servesc la realizarea conductelor de apa potabila.

Ele sunt complet neutre din punct de vedere fiziologic si toxicologic, deci corespund Recomandarilor KTW si pot fi utilizate la transportul apei potabile. Pentru retelele publice de alimentare cu apa sunt autorizate tuburile de presiune din gama PN 10 si PN 16 conform DIN 19532.

Pentru a asigura circulatia apei in instalatie si mentinerea unei presiuni constante este necesara montarea unui hidrofor.

Ex.:

Hidrofor:

Combi 100-24

Hidrofor cu ejector = seria Combi, pot aspira apa de la o adancime de 20 mtr.

Pompele acestora sunt cu autoamorsare si au un debit maxim de 60 l/min

Temperatura maxima a lichidului pompat este 40°C.Putere 800w

Gradul de impuritati suportat 100g/m³.

Marimea particulelor 1,4-1,8mm².

Evacuarea apelor menajere:

Evacuarea apelor menajere se va face intr-un bazin vidanjabil cu un volum de  2-3 mc, amplasat in incinta primariei intr-o zona la care accesul sa se poata face fara probleme de catre cei abilitati in evacuarea acestora prin contract cu o firma de salubritate, agreata in zona.

Pentru canalizare - Tevile PVC pentru sistemul de canalizare impreuna cu sistemele de cuplare si imbinare sunt prevazute pentru constituirea oricarui tip de retea de canalizare. Instalarea este foarte simpla, cuplarea tevilor efectuandu-se prin piese aferente de imbinare, iar piesele din cauciuc asigura o ermetisare si cuplare perfecta. Tevile rezista eficient la temperaturi cuprinse intre -15°C si +90°C. Tevile sunt prevazute pentru transportarea elementelor de canalizare ce nu depasesc temperatura de 60°C. De asemenea, tevile sunt rezistente la apa sarata, alcool, alcaline, sulfatii si sulfuri, la gaze (inclusiv toxice sau corosive) si la diferiti agenti chimici de curatare.Nu pot fi utilizate tevile respective pentru canalizare apelor cu un procent sforit de benzen, petrol sau acetona.

Incalzirea:

Incalzirea se va face cu ajutorul unei centrale termice cu functionare pe combustibil lemnos sau electric.Puterea termica sa fie de min. 65.000 kcal/h

(76w).

Pentru inceput se pot pastra sobele de teracota de la parter,urmand ca, pe viitor sa fie inlocuite cu calorifere din aluminiu pentru a mai castiga spatiu in vederea desfasurarii activitatii propriu-zise.La etaj vor fi montate calorifere dupa cum urmeaza:

-in birouri, cate 1 calorifer din aluminiu cu lungimea de 160 cm.

-in salile de consiliu, cate 2 calorifere cu lungimea de 150 cm.

La instalatii se vor folosi diverse tevi din cupru conform normei EN 1057.

Daca este necesar, se vor folosi radiatoare ce functioneaza cu energie electrica pentru a mari aportul de caldura.

Sunt respectate prevederile normativului 17-98 privin proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000v c.a. si 1500v c.c. precum si ale normativului 19-94 privin proiectarea instalatiilor sanitare.

Ca aport la centrala electrica se poate folosi:

Panoul solar termosifon - Solar Expert (300 litri)  

-pret estimativ: 970 euro~(3977 ron)

TIP: 300 litri

Panoul solar contine 30 tuburi si asigura apa calda menajera in rezervoare de 250 litri (total apa rezervor + tuburi - 300 litri). Acest tip de panou solar se poate conecta la reteaua de apa cu ajutorul rezervorului de presiune cu flotor inclus. Presiunea apei calde livrate este data de inaltimea coloanei de apa la care se monteaza colectorul. De aceea se recomanda montarea acestor tipuri de colectoare pe acoperisul casei.Acest tip de Panou Solar nu este presurizat (presiunea maxima 0.6 bar).

DESCRIERE FUNCTIONARE:

Colectoarele sunt alcatuite dintr-un numar de tuburi duble vidate care au suprafata interioara acoperita cu un strat selectiv. Acest strat lasa sa treaca radiatia infrarosie intr-un singur sens, de la exterior spre interior, avand o rata de absorbtie / reflexie foarte buna:>92%. Caldura este transmisa direct apei din interiorul tuburilor. Sistemul functioneza pe baza convectiei naturale - apa calda din tuburi se ridica in rezervor si este inlocuita de un volum echivalent de apa mai rece.

Sistemul este livrat cu urmatoarele componente:

- Panou Solar Atmosferic - 30 tuburi (suport sustinere inox)

- Controller Digital cu functie antiinghet

- Senzor temperatura si nivel

- Alimentare automata comandata de calculator

- Anod Magneziu (previne depunerile de calcar)

IN PRET SUNT INCLUSE : TOATE MATERIALELE AFERENTE MONTAJULUI , PUNERE IN FUNCTIUNE SI TRANSPORT

AVANTAJE:

• Foloseste tehnologia cu eficienta cea mai mare in colectarea radiatiei solare si transformarea ei in caldura.

• Durata medie de viata foarte mare datorita materialelor utilizate: sticla borosilicat 3.3 si otel inoxidabil: >15 ani (atat suportul si carcasa cat si rezervorul de apa sunt din otel inoxidabil).

• Constructia cilindrica a tubului face ca soarele sa fie mereu perpendicular pe tub,crescand eficienta colectorului.

• Se poate monta pe acoperisuri inclinate sau pe terase plane care au expunere sudica.

• Tuburile pot fi inlocuite individual.

• Functioneaza inclusiv iarna (nu ingheata)

Masuri pentru protectia mediului:

-depozitarea gunoaielor se va face in pubele standard amplasate in apropierea accesului in incinta, cat mai departe posibil de sursa de alimentare cu apa.

-apele pluviale vor fii preluate de jgeaburi si burlane si vor fi orientate catre propria incinta ca apoi sa fie dirijate catre canale si rigole special construite in acest scop.

Firma panouri solare:

-SC TRUST EURO THERM SRL - Piatra Neamt

Instalatii De Climatizare, Solutii Termice, Aer Conditionat

Firma de constructii:

B-TEAM CONSULT & SERVICES SRL - Piatra Neamt

Finantarea investitiei

- Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR)

- Fondul Social European (FSE)

- Fonduri proprii

CONCLUZII

Statiunea balneoclimaterica Baltatesti este o statiune cu un potential ridicat de practicare a turismului.

Resursele balneare au constituit si constituie premisele desfasurarii pe teritoriul statiunii, din timpuri stravechi, a activitatilor balneare. Amplificarea ulterioara a acestor activitati a determinat realizarea unei importante oferte balneare, care i-au conferit acesteia o certa vocatie turistica.

Baltatesti dispune de un fond bogat si variat de resurse balneare: apa minerala, clima, considerate pe de o parte remedii cu valoare deosebita in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice si de recuperare, iar pe de alta parte o alternativa a terapiei cu mijloace farmacologice medicamentoase. Conditiile bioclimatice din toate anotimpurile sunt favorabile pentru tratamentul balnear si climatic, aclimatizarea se desfasoara fara reactii evidente intr-o perioada de 1-2 zile.

Gradul de atractivitate turistica ridicat, generat de factorii naturali este influentat in mare masura negativ, de uzura fizica si morala a structurilor si dotarilor, de oferta redusa a structurilor turistice, de insuficienta dotarilor de interes general.

Pe baza acestor deficiente la care se adauga si tarifele practicate (peste valoarea serviciilor) se constata scaderea numarului turistilor care vin pentru cura balneara in aceasta statiune. Numarul turistilor inregistreaza o fluctuatie cu tendinta de scadere de la un an la altul, aceasta ca urmare a cresterii continue a ponderii turistilor veniti la tratament fata de cei veniti la odihna.

Este necesara modernizarea si structurarea ofertei balneo-turistice intr-o maniera moderna, capabila sa raspunda solicitarilor si tendintelor manifestate de cererea turistica interna si internationala si sa se analizeze la exigentele impuse de oferta balneo-turistica mondiala.

Baza materiala a sectorului de tratament prezinta o complexitate deosebita, trebuind sa asigure extragerea apelor minerale, transportul, depozitarea, incalzirea si utilizarea lor in sectiile de bai. Daca potentialul turistic natural de exceptie ar fi insotit de o infrastructura corespunzatoare, turismul ar influenta si mai mult dezvoltarea economica locala.

Statiunea este considerata in prezent, o statiune pentru pensionari din care lipseste suficienta  agrementului, spatiile comerciale specifice, sunt putine sali de gimnastica si jocuri moderne, care totusi apar in alte statiuni balneare modernizate.

Relansarea produsului turistic romanesc pe piata externa si promovarea imaginii Romaniei ca destinatie turistica constituie preocupari importante si permanente pentru societatile turistice. Pentru lansarea statiunii in turismul international trebuie sa se constituie ca produs turistic competitiv.

In vederea promovarii este necesar sa se organizeze consfatuiri sau conferinte legate de bolile reumatismale degenerative si inflamatorii, neurologice, ale aparatului respirator, nevroze cu participarea personalitatilor lumii medicale din tara si strainatate.

In concluzie statiunea Baltatesti detine un potential turistic ridicat, insa dezvoltandu-se ar avea o atractivitate mult mai ridicata si atunci numarul turistilor ar putea creste considerabil, atat in randul turistilor interni, cat si in randul turistilor externi.