Posibilitati de perfectionare a turismului in comuna dragoslavele

POSIBILITATI DE PERFECTIONARE A TURISMULUI IN COMUNA DRAGOSLAVELE

TURISMUL RURAL IN ROMANIA CU PRIVIRE SPECIALA ASUPRA COMUNEI DRAGOSLAVELE

Teritoriul Romaniei prezinta o mare varietate de valori culturale istorice – arta populara, etnografie, folclor , traditii, vestigii istorice – un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural.

Turismul rural in tara noastra se practica dintotdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii '20-'30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unei asezari rurale.

Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca a fost un inceput promitator, caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica internationala procedeaza la identificarea si selectarea unor localitati rurale reprezentative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.

Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordin al Ministerului Transportului numarul 744/1973 se declarau experimental, sate de interes turistic, denumite ”sate turistice”, urmatoarele 14 localitati: Leresti (Arges), Fundata si Sirnea (Brasov), Sibiel (Sibiu), Tiamana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea), Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni (Valcea).

In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a interzis cazarea turistilor straini in locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international. Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism ”Carpati”

Bucuresti si contracte pe piata externa, se realizeaza o bresa – prin intrmediul unei ordonante a fostei puteri politice (cancelaria PCR) – pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Mirighiol si Crisan.

Scurta perioada de ”oficiliarizare” a turismului nu a facut posibila organizarea activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea turistilor romani se facea in mod neorganizat si fara o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit pana in anul 1989.

Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului in zonele rurale.Una din acestea este Federatia Romana pentru Dezvoltarea Mantana (1990) ce isi propune racordarea agroturismului romanesc la sistemul international si Asociatia Nationala pentru Turism Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC)- 1994-, membra a Federatiei Europene de Turism Rural (EUROGITES).

Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in mare parte a realizat ceea ce isi propunea la fondare:

- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc;

- formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;

- burse de specializare;

- editarea de buletine informative si reviste;

- infiintarea unei banci de date;

- cooperarea cu organizatii guvernamentale si nonguvernamentale de specialitate din tara si din strainatate;

- companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;

- participarea la targuri si expozitii nationale si internationale;

- realizarea unui sistem de rezervatii in turismul rural romanesc

Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sorturilor, Ministerul Educatiei Nationale si insusi Guvernul Romaniei.

Urmarea fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural in zona montana, Delta Dunarii si litoralul Marii Negre (Ordonanta Guvernului nr. 62/24 august 1994) si

Ordinul Ministerului Turismului nr. 20/1995 referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.

Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la sfarsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau gospodarii taranesti), care au atras 18500 de turisti – din care 3500 turisti straini – cu un sejur de 4 zile/turist.

Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de ANTREC, saptamanalul economico-financiar ”Capital” a acordat asociatiei premiul Oscar– Capital pentru anul 1995, recunoscand si confirmand prin acesta ”initiativa cu cel mai mare impact social”.

Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 filiale si ridicarea nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere calitati ANTREC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cusuri de tehnica turistica si marketing turistic in mod centralizat sau zonal in regiunile de circulatie turistica insemnata( Brasov, Maramures, Bucovina, etc.), pe de alta parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turismul rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

In cel de-al treilea an de experienta (1997) la ANTREC Romania numarul membrilor sai a ajuns la 3000 iar cel al filialelor la 28. asociatia a reusit editarea primului CD-rom, al primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale(targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale.

Anul 1998 concretizeaza imaginea ANTREC-ului in:

-cei peste 2500 membrii, organizati in 30 de filiale judetene;

- mai mult de 1000 de pensiuni turistice si agroturistice – omologate si clasificate;

- aproximativ 150.000 turisti romani si straini, cu un sejur mediu de 4 zile.

Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor turistice si agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O problema vitala ce se doreste realizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unui sistem viabil de asigurari pentru turistii care practica turismul rural, pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile taranesti.

Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul Turismilui au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerului Turismului 59 iulie 1995, Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din acesta comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare pentru Turism, Institutul National de Formare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectia Mediului si Ministerul Educatiei Nationale.

Pe langa cele prezentate pana acum, consider ca nu lipsita de importanta este existenta, in momentul de fata, a peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: ”Branimex” si ”Ovidiu Tour” Bran (Brasov), ”Trans Tour” Praid (Harghita), ”Dublion” Campulung (Arges), ”Darugus” Balavanyos (Covasna), ”Montana Service” Vidra (Vrancea).

Concluzii:

Agroturismul valorifica potentialul economic al gospodariilor locale prin dezvoltarea unor servicii de gazduire si de valorificare a produselor din gospodaria proprie si locale. Agroturismul valorifica excedentul de cazare din gospodaria taraneasca, pregatit si amenajat ca sa primeasca oaspeti (de multe ori se adauga constructii separate, destinate oaspetilor).

Ecoturismul este o “calatorie intr-un mediu natural neatins sau necontaminat avand ca obiectiv specific studierea, admirarea, placerea privirii peisajelor, a animalelor si plantelor salbatice, ca si manifestarile culturale (trecute si prezente) din aceste areale”.

Teritoriul Romaniei prezinta o mare varietate de valori culturale istorice – arta populara, etnografie, folclor , traditii, vestigii istorice – un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural.

Turismul rural in tara noastra se practica dintotdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii '20-'30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unei asezari rurale.

Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca a fost un inceput promitator, caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica internationala procedeaza la identificarea si selectarea unor localitati rurale reprezentative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.

Etapele de dezvoltare ale locuitorilor din Muscel

Prima etapa este mai greu de studiat din cauza numarului redus de exemplare existente pe teren, era caracteristica perioadei feudale si a celei de inceput a capitalismului. Casele erau joase, cu un singur cat, fara prispa.

Etapa urmatoare se desfasoara in a doua jumatate a secolului al XIX-lea. Atunci se ridica masiv locuinte cu doua caturi, care nu au caracter de intarire. Parterul si scara de acces la etaj sunt aparate de un zid exterior puternic.

In a treia etapa, corespunzator primei jumatati a secolului XX se raspandeste noul material de constructie – caramida – masura tot mai mare, atat prin casele joase, cat si prin cele inalte. Odaia se generalizeaza, prispa bine formata, de asemenea.

Dezvoltarea in inaltime a locuintelor nu se petrece pretutindeni in acelasi timp, si nici in aceeasi masura. Din tabelul statistic publicat de Pop Martian reiese ca este vorba in primul rand de Campulung si plasa ce cuprindea Rucarul si Dragoslavele, adica doua sate neobisnuit de mari. Toate trei localitatile se afla asezate pe un drum insemnat, drum de negot ce lega Brasovul de Tara Romaneasca.

”Locuitorii din comunele Rucar, Namaiesti, Dragoslavele, Leresti, Valea Mare, Leordeni, Stefanesti, Boteni, Topoloveni, Domnesti si Corbi au locuinte foarte bune, se nutresc si se imbraca foarte bine; cei din celelalte comune, exceptand pe cei bogati, au lociunte foarte rele si vatamatoare sanatatii construite pe locuri stramte si vai inguste.”

In urma analizei SWOT, rezulta ca judetul Arges are ca oportunitati de dezvoltare urmatoarele:

Programe UE de finantare a extinderii/reabilitarii infrastructurii de transport;

Cresterea gradului de atractivitate a investitiilor prin reabilitarea siturilor industriale si a zonelor urbane aferente;

Dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatilor  economice datorita Fondurilor Structurale UE;

Dezvoltarea cooperarii nationale si internationale;

Dezvoltarea antreprenoriatului;

Dezvoltarea si cresterea competitivitatii sectorului IMM.;

Cresterea transferului de tehnologie si de know-how;

Cresterea investitiilor straine in judet;

Utilizarea potentialului oferit de domeniul cercetarii si mediul universitar;

Diversificarea activitatilor economice, in special in sectoarele de servicii si inalta tehnologie;

Expertiza in domeniul managementului si fluxuri monetare din partea emigrantilor romani;

Cresterea nivelului de utilizare a nuovelor tehnologie informationale si de comunicatie (TIC);

Potential ridicat pentru dezvoltarea turismului, datorita rrresurselor naturale si culturale ale judetului;

Imbunatatirea calitatii serviciilor turistice;

Sustinerea investitiilor de protectie a mediului si al dezvoltarii durabile;

Orientarea programelor educationale, de formare si instruire spre specializari in domeniile cerute pe piata fortei de munca;

Cooperarea nationala si internationala in domeniul educatiei si formarii.

Contributii proprii:

La capitolul 1 am contribuit la prezentarea situatiei actuale a judetului Arges cu subcapitolul 1.1 si anume :

Judetul Arges este situat in bazinul Argesului Superior cu vecini la nord, creasta muntilor Carpati, talonat de judetele Sibiu si Brasov, iar la sud, imparte campia Gavanul Burdea cu judetele Teleorman, Olt, urmand cumpana de ape pe latura de vest a judetului Valcea, dintre bazinele Oltului, Argesului si Vedea. Dinspre rasarit, vecini de pe culmile masivului Leaota, pana la sud cu judetul Dambovita, cotat ca Mica Romanie, Argesul, nume luat de la raul ce-l strabate, are o forma alungita pe linia nord-sud, acoperind 2,9% din suprafata tarii, fiind al 11-lea in ordinea marimii dintre judete.  De la nord la sud, regasim toate cele trei forme de relief: munti, dealuri, campii, cu mentiunea ca zona, de peste 50% este ocupata de dealuri, muntii impartind cu campia restul teritoriului. Teritoriul judetului cuprinde doua bazine hidrografice: Bazinul Arges, in zona muntoasa si cea deluroasa si Bazinul Vedea, in zona deluroasa si cea de campie.
            Judetul Arges are o suprafata de 6801 kmp si o populatie de aproape 676000 de locuitori, care isi gasesc locul de trai in trei municipii, patru orase si 95 de comune. Suprafata judetului Arges reprezinta 2,9 % din suprafata totala a tarii, iar locuitorii sunt distribuiti in trei municipii (Pitesti, Campulung-Muscel si Curtea de Arges), patru orase (Mioveni, Topoloveni, Costesti si Stefanesti) si 95 de comune.

Resedinta de judet este municipiul Pitesti, (cunoscut si sub numele de “Orasul lalelelor”). Aceasta localitate este reprezentativa in ceea ce priveste  impletirea valorilor traditionale cu aspiratiile europene ale comunitatii romanesti.

            Judetul Arges dispune de o economie bine dezvoltata si diversificata, rezultat al eforturilor depuse de autoritatile locale pentru modernizare si performanta, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

            A fost astfel atras un flux substantial de investitii, atat din sectorul privat intern, cat si din cel extern, care a vizat deopotriva industria, agricultura si serviciile.

            La nivel national, judetul Arges ocupa locul patru, din punctul de vedere al cresterii economice.()

La capitolul 2, am contrinbuit cu analiza SWOT a judetului Arges cu tabelul prezentat in lucrarea de licenta.

La capitolul 4 contributia mea a constat in Posibilitatile de perfectionare a comunei Dragoslavele si anume:

Teritoriul Romaniei prezinta o mare varietate de valori culturale istorice – arta populara, etnografie, folclor , traditii, vestigii istorice – un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural romanesc in mod special.

Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea traco-dacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltare a turismului rural.

Turismul rural in tara noastra se practica dintotdeauna, dar spontan, sporadic, intamplator si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu anii '20-'30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unei asezari rurale.

Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca a fost un inceput promitator, caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul de cercetare pentru promovarea turistica internationala procedeaza la identificarea si selectarea unor localitati rurale reprezentative pentru satele romanesti ce urmau a fi lansate in turism. In urma acestor studii, de comun acord cu oficiile judetene de turism si organele administratiei locale s-a stabilit ca pot fi introduse in turismul intern si international circa 118 localitati rurale.()

Si ca ultime contributii sunt harta judetului Arges, imaginile din Dragoslavele si pliantul atasate lucrarii.

BIBLIOGRAFIE :

Cocean, Gh. Vlasceanu, beb Negoescu                – Geografia generala a turismului,

Editura Meteor Press, Bucuresti

2002;

Cocean,P. S. Dezsi       – Prospectare si geoinformare turistica

Editura Presa Univ. Clujeana, Cluj –

Napoca, 2001

Constantinescu Mircea, Trambaciu Stefan   – Campulung, Editura Sport-

Eugen Buciuman – Prof. Univ. Dr.                 – Economia turismului rural si a

Agroturismului, Alba Iulia, 1999;

Eugen Buciuman – Prof. Univ. Dr.                 – Economia rurala, Alba Iulia, 1999;

Gabriela Stanciulescu,Cristina Micu                          – Economie si gestiune in turism,

Editura C.H. Beck;

George Erdeli, I. Istrate                                              – Amenajari turistice, Editura

Universitatii Bucuresti,1997;

Melinda Candea, George Erdeli, Tamara Simon       – Potential turistic si turism,Editura

Universitatii,Bucuresti 2000;

Miu Florentina – Ecoturism si turism rural –

Ed Universitatea din Pitesti 2008

Parnuta Gheorghe                   – Rucar - Muscel, Ed. ”Vasile

Carlova”, Buc., 1996;

Parnuta Gheorghe, Panaitescu Dorina                     – Monografia judetului Muscel,

Ed. Semne, Buc., 2001;

Popescu Argesel-Ion    – Manastirile si bisericile din

Muscel la cumpana dintre milenii,

Ed. Fundatiei Romania de Maine,

Buc., 2000;

Simion Teodor                          – Culoarul Rucar-Bran,

Ed. Sport-Turism, Buc., 2000;

Victor Neagu – Dr. Ing.             – Romania, cartea europeana a

Rural, Editura Ceres, Bucuresti

1996.

turistic si turism, Editura Universitatii