Turism
Legislatie in turismul rural; cadrul organizatoricLEGISLATIE IN TURISMUL RURAL; CADRUL ORGANIZATORIC 1. Legislatie in turismul rural “Satul turistic” are o importanta deosebita in promovarea turismului rural. Desi, inca din 1973, s-a incercat institutonalizarea “satului turistic” si promovarea cazarii in gospodariile taranesti, pana in prezent nu exista un act normativ care sa reglementeze omologarea, organizarea si functionarea unor asezari rurale ca “sate turistice”. Actualele acte normative privesc numai functionarea pensiunilor turistice rurale, dar ca entitati locale rupte de asezarea rurala si zona etnofolclorica circumscrisa acestora. Aceasta situatie a facut necesara initierea de catre Ministerul Turismului a unui proiect de Hotarare de Guvern pentru organizarea, amenajare si functionarea “satelor turistice ca produse turistice” de marca pentru turismul romanesc. Principalele acte normative emise dupa anul 1990 pentru stimularea dezvoltarii turismului rural romanesc se refera la definirea structurilor turistice de primire si la criteriile de clasificare a acestora: a) Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994, aprobata prin Legea nr. 145/1994; b) Ordinul Autoritatii Natonale pentru Turism nr. 61/1999, (publicat in Monitorul Oficial nr.242bis/1999). Definitiile cuprinse in actele normative enuntate mai sus sunt: Pensiunile turistice sunt structurile de primire turistica, avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere, totalizand maximum de 30 de locuri, in mediul rural, si pana la 20 de camere in mediul urban, functionand in locuintele cetatenilor sau in cladiri independente, care asigura in spatii special amenajate cazarea turistilor in conditiile de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice (echivalentul fermelor agroturistice) sunt pensiunile turistice care pot asigura (in afara de cazare) o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie, fara a fi obligativitatea servirii mesei. Prin alte acte normative s-au stabilit si unele facilitati pentru dezvoltarea turismului rural: a) Ordonanta Guvernului nr 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural, aprobata prin Legea nr. 187/1998; b) Organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, aprobate prin HGR nr. 364/15.05.1996 in completarea HGR nr. 201/1990 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Decretului Lege nr.54/1990; c) Aprobarea a doua amendamente la Legea nr. 18/1991 si Legea nr. 83/1994, pentru apararea intereselor locuitorilor zonei montane; d) Stabilirea “Normelor si criteriilor privind clasificarea pe flori (margarete) a pensiunilor rurale si pensiunilor agroturistice” aprobate prin ordinul Ministerului Turismului nr. 20 /1995 si publicate in Monitorul Oficial nr. 10/1995.
Cadrul organizatoric Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si intarirea cadrului organizatoric necesar stimularii dezvoltarii turismului rural s-au concretizat in: a) Constituirea - cu sprijinul Ministerului Turismului - a Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (A.N.T.R.E.C.), care numara 31 filiale printre care si Sibiul; b) Constituirea Federatiei Romane pentru Dezvoltare Montana (FDRM); c) Avizarea de catre Ministerul Turismului a constituirii altor organizatii nonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum: Asociatia “Agroturism Montan” cu sediul in Cluj Napoca; Fundatia de Agroturism “Marea Neagra” cu sediul in Constanta; Asociatia de Turism Montan Prahova; Asociatia “Rural Eco-Tours Agro-Montan” cu sediul in Cluj Napoca; Asociatia de Turism Montan “Carpatina Sud” cu sediul in Sibiu s.a. d) Infiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale care au in atributiile lor si promovarea agroturismului; e) Constituirea Asociatiei Satelor Romanesti-Operation Villages Roumaines (OVR) sub patronajul PHARE s.a.[1] A.N.T.R.E.C. este o asociatie care identifica, dezvolta si promoveaza ospitalitatea si turismul rural romanesc. Asociatia este recunoscuta pe plan national si international ca un lider in dezvoltarea turismului rural romanesc, in incurajarea conservarii ecologice si pastrarii culturii trditionale romanesti. Este o organizatie nonguvernamentala, apolitica, membra a Federatiei Europene de Turism Rural – EUROGITES. Asociatia a fost infiintata in 1994 si are 32 de filiale, un numar de 3500 membrii – proprietari de pensiuni turistice si agroturistice din 800 localitati. Scopul A.N.T.R.E.C. : a) De a identifica si promova potentialul turistic rural; b) De a organiza cursuri de pregatire profesionala pentru gazde, agentii de turism rural, prin seminarii,cursuri de scurta/lunga durata, schimburi de experienta intre A.N.T.R.E.C. si organizatii similare din tara si strainatate; c) De a transmite informatii legate de turismul rural intregii retele A.N.T.R.E.C. si institutiilor implicate in mod direct sau indirect in promovarea si dezvoltarea turismului rural; d) De a organiza campanii de publicitate pentru unitatile clasificate si omologate, incluse in retea, prin mass-media. Functiile cheie: a) Reprezentare/Lobby; b) Marketing/Promovare; c) Controlul calitatii/Produse standard; d) Pregatire/Instruire; e) Rezervari/Informatii. In anul 2004 – in urma unor cursuri sustinute de un expert francez – A.N.T.R.E.C. a inceput clasificarea tematica a pensiunilor agroturistice, in paralel cu clasificarea realizata de Autoritatea Nationala pentru Turism. Astfel pensiunile agroturistice vor fi clasificate dupa model european in: a) Pensiuni de familie – in care vor fi incluse acele case care au cel putin 5 camere; b) Pensiuni agroturistice – la aceste pensiuni, proprietarii au o mica gospodarie, gradina, animale si ofera turistilor produse naturale, ecologice, din productie proprie sau de la alte ferme din sat; c) Pensiunile cu farmec/pensiuni recomandate – sunt acele pensiuni care ofera turistilor ceva deosebit, inedit; d) Pensiuni pentru pescuit/pentru vanatoare/pentru ski/podgorii Activitatea A.N.T.R.E.C. se caracterizeaza prin: a) Recunoasterea/identificarea proprietarilor pensiunilor turistice din mediul rural prin folosirea unor insemne uzuale pe placute de identificare, afisarea insemnelor si a altor forme de prmovare; b) Promovarea directa a pensiunilor turistice rurale catre public prin publicitatea uzuala, postere, brosuri cu imagini; c) Realizarea unor materiale colaterale de sprjin prin includerea pensiunilor turistice rurale intr-un catalog succint care listeaza toate casele, clasificate ca pensiuni turistice rurale cu toate detaliile prvind: locatia, serviciile oferite, tarifele; d) Cercetarea pietei pentru a determina ce imbunatatiri trebuie realizate pentru dezvoltarea produsului turistic rural; e) Realizarea de cooperari cu organizatii internationale din domeniul promovarii si dezvoltarii turismului rural.
|