Edificiile religioase – Cluj-Napoca

Edificiile religioase – Cluj-Napoca

Obiectele religioase sunt o dovada graitoare a faptului ca romanul s-a nascut crestin. Interferentele indelungate ale ortodoxismului romanesc cu catolicismul, protentantismul si cultul reformat, caracteristice maghiarilor si germanilor, au mijlocit ridicarea unor biserici, catedrale sau manastiri cu specific aparte. Spre deosebire de edificiile istorice, care au devenit tinte predilecte in momente de conflagratie, cele religioase au fost mai protejate. Exceptia ne-o ofera, desigur, actiunea in forta a generalului Von Bukow care, la inceputul secolului al XVIII-lea, pentru a accelera trecerea romanilor ardeleni la Greco-catolicism, a distrus, cu tunul, peste 150 de lacasuri de cult ortodox si conceptiile antireligioase ale ideologiei comuniste.

Gama obiectivelor religioase cuprinde biserici, catedrale (sinagogi), manastiri, mausolee. Bisericiile au existat, se poate spune, de cand exista poporul roman. Indiferent ca au fost construite din lemn, piatra sau caramida, ele au fost impodobite cu mobilier incrustat cu maiestrie, cu icoane pictate pe lemn, panza, piele sau sticla, respective cu bogate fresce interioare sau exterioare. Aceste elemente ale picturii si decoratiunile interioare se adauga vechimii si stilului architectural, generand o motivatie atractiva ampla, polivalenta.

Bisericile ortodoxe sunt cele mai numeroase de pe teritoriul judetului Cluj datorita faptului ca populatia majoritatea este de rit ortodox. Bisericile ortodoxe se pot clasifica in biserici de zid si biserici din lemn.

Bisericile de zid, primele biserici construite, au fost mai putin numeroase datorita faptului ca  in perioada stapanirii austro-ungare a fost interzisa construirea lor. Cele mai vechi, din secolul al XVI-lea, au fost ridicate la Vad, Feleac, Sandulesti, care sunt recunoscute si prin frescele interioare, datand din secolele al XIII-lea si al XIV-lea.

Biserica ortodoxa din comuna Vad, declarata monument istoric, a fost ctitoria lui Stefan cel Mare (1457-1504) si Petru Rares (1527-1538) si servea populatia de cult ortodox din aceste parti. A fost construita pe plan tuflat, asemanator ctitoriilor moldovenesti din prima parte a domniei lui Stefan cel Mare, de catre mesteri moldoveni si transilvaneni. Aici a functionat si o scoala de limba slavona. Ridicata la rang de episcopie, acest lacas a constituit un pilon al ortodoxiei si al romanismului in Transilvania.

Tot de numele lui Stefan cel Mare se leaga si constructia bisericii in stil gotic din Feleacu, devenita ulterior episcopie ortodoxa. In secolul al XV-lea a poposit in Feleacu episcopul pribeag Marcu care a ctitorit o manastire transformata ulterior in episcopie ortodoxa. Acest fapt l-a determinat pe Stefan cel Mare sa sprijine construirea unei frumoase biserici in stil gotic care se afla pe partea stanga a soselei ce traverseaza satul. Pe peretele de la intrare se pastreaza o inscriptie romaneasca cu caractere chirilice. Calugarii de aici au scris un liturghier (1481) si un tetraevanghelier slavon (1488) cu caractere asemanatoare celor ale manuscriselor moldovenesti ale vremii. Aceste lucrari se gasesc azi in Biblioteca Universitatii din Cluj.

Biserica ortodoxa din Manastirea este o cladire veche in stilul goticului tarziu, construita in anul 1520. Fosta biserica romano-catolica, este de tipul bisericii-sala si reproduce in mic, biserica reformata din Dej. Clopotnita e inalta, in partea superioara deschizandu-se doua creneluri, iar pe colturile dinspre sud si nord-est aflandu-se blazonul familiei Bathory (trei colturi de mister). In interior nava e tavanita, pastrand doar consolele si o parte din nervurile vechii bolti. In cor s-a pastrat frumoasa bolta originala pe ogive. Altarul principal e alcatuit dintr-un panou decorat cu patru basoreliefuri in lemn, fin lucrate, si un crucifix din lemn, de dimensiuni mari, care insa a fost vandut de catre fostul corator.

Bisericile din lemn sunt, pe de-o parte, rodul interdictiilor puse romanilor de catre autoritatile timpului de a-si ridica salasuri de cult din piatra, iar pe de alta parte, a maiestriei dusa pana pe culmile unei arte adevarate, a mesterilor locului. Sunt poate cele mai representative simboluri ale civilizatiei lemnului din Carpati. Au fost edificate in secolele XIV-XIX cu influenta stilistica predominant autohtona, dar si cu implicarea in turla a goticului.

Ca edificii destinate adapostirii unor procesiuni religioase la care participau un numar mai mare de oameni, bisericile din lemn trebuiau sa respecte anumite principii impuse de cult. Astfel, toate bisericile de lemn sunt compuse din trei incaperi: pronaos, naos si absida altarului, dispuse intr-o dezvoltare longitudinala si despartite prin pereti transversali. Elementele arhitectonice caracteristice bisericilor din lemn din zona judetului Cluj sunt turnul cu clopotnita si absida altarului de forma poligonala. in judetul Cluj se gasesc 50 de asemenea biserici, construite pe locurile cele mai inalte din lemn de stejar, prevazute cu turnuri de diferite inaltimi, cu pridvoare de una sau mai multe laturi ale constructiei, cu streasina puternic evazata pentru a proteja peretii din lemn de intemperii. Capetele grinzilor formeaza console in forma de aripi cu rol exclusiv decorativ. Turnurile prevazute cu foisor si coifuri dau o nota de suplete si monumentalitate. Interesante sunt sculpturile de la usi, ferestre si stalpii pridvorului de o variata gama de forme si detalii, calitatea lor demonstrand iscusinta mesterilor populari. Majoritatea constructiilor dateaza din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea (Agarbiciu, Dangau Mic, Tauti, Sanpaul, Finisel, Bucea, Ciucea, Aschileu Mic, Panticeu, Pintic, Calna, Valea Grosilor, Muncel, Apahida, Sava etc.), unele fiind chiar mai vechi. Interiorul lor a fost pictat de zugravi cunoscuti si apreciati ca cei de la Nicula, Dabaca, Bedeciu si Gilau. Cele mai frumoase asemenea constructii se intalnesc pe valea Somesului si in jurul Clujului, iar cei mai iscusiti mesteri cioplitori sunt de la munte. Daca toate constructiile au turnul construit peste pronaos, exista totusi o singura exceptie la Finisel, la care clopotnita se afla alaturi de biserica.

Foto 6. Pictura pe panza din Biserica de lemn de la Sava

Monumentul arhitectonic de la Tauti pare a fi cel mai vechi, construit se pare la sfarsitul secolului al XVI-lea, iar pe peretele de langa intrare este specificat ca este o biserica din vremuri stravechi, pe care documentele nu le-au mai pastrat.

Foto 7. Biserica de lemn de la Tauti

Biserica din lemn a fost mutata in 1869, de pe locul unde a fost construita dupa traditie, loc numit “lesoaia”, in actualul amplasament, centrul cimitirului. Cand a fost mutata s-au schimbat si unele barne, insa la pictura nu s-a intervenit, ea necesitand o renovare.

Biserica de lemn din cadrul Manastirii Nicula dateaza din anul 1552, fiind construita in stil maramuresan si adapostind o colectie impresionanta de icoane vechi pictate pe sticla si pe lemn. Timp de doua saptamani pe an, cu ocazia hramului bisericii, “Sfanta Maria”, din 15 august pana la 1 septembrie in aceasta biserica de lemn se tin slujbe si vecernii.

In Agarbiciu biserica din lemn a fost construita in secolul al XVII-lea si este singura biserica din lemn care mai pastreaza urme de pictura exterioara. Ca si biserica din lemn de la Straja, cea de la Agarbiciu a fost pictata de catre zugravul Dimitrie Ispas din Gilau.

ESEU: Directii ale educarii inteligentei emotionale ESEU: Exercitii corecte biceps (cu imagini) - bicepsul puternic

Cateva dintre bisericile din lemn de pe teritoriul judetului Cluj au fost renovate si zidite in ultimii ani, cum este, de exemplu biserica din Mihaiesti. Daca in intervalul 1945-1989 acest tip de obiective a fost, in mare parte, frustrat in diversificarea lui din ratiuni ideologice, dupa descatusarea sentimentului religios, in anii `90 a urmat o frenetica si exploziva etapa de inaltare de biserici, in stil traditional, dar si in maniera indrazneata, modernista  ce va fi consemnata cu siguranta intre realizarile arhitecturii acestui final de mileniu.

Ca numar, dupa bisericile ortodoxe se claseaza bisericile reformate datorita faptului ca in judetul Cluj exista un mare numar de cetateni de etnie maghiara. Toate bisericile din celelalte culte sunt de zid.

Costructia bisericii reformate din strada Kogalniceanu din Cluj-Napoca a inceput in anul 1486, cu sprijinul regelui Matei Corvin. Construirea bisericii s- a terminat in jurul anului 1510. Biserica, asezata pe directia est-vest, oglindeste trasaturile stilului gotic tarziu. Datorita luptelor din epoca reformei, biserica a fost parasita pana la mijlocul secolului al XVI-lea. in anul 1579, principele Bathory a hotarat ca biserica sa fie administrata de catre iezuiti. in anul 1622, cand la Cluj a avut loc Dieta, s-a hotarat ca biserica sa apartina reformatilor. Arcada bisericii a fost renovata intre anii 1638-1645. In acest timp a fost demolat turnul situat in partea sudica, iar manastirea a fost distrusa. Biserica este un monument unic nu numai din cauza vechimii, ci si datorita dimensiunilor sale, ea fiind una dintre cele mai mari biserici din sud-estul Europei. Biserica are o orga foarte buna si o acustica foarte deosebita, fapt pentru care concertele cu orga ale Filarmonicii se tin aici.

Biserica reformata din Dej a fost construita intre 1453-1523, fiind inceputa de arhitectul clujean Frater Johannes, sub pecetea goticului tarziu.

Foto 8. Biserica Reformata din Dej

Peretii, foarte inalti, sunt intariti cu contraforturi in trepte, fara elemente decorative. Acoperisul tuguiat, cu o inclinatie de 50-60 de grade este acoperit cu solzi de sindrila turnul patrat, inalt de 71 de metri, da acestui ansamblu, cu toata masivitatea lui, o silueta zvelta. In decursul timpului a suferit multe incendii, ultimul in 1642. Din 1880 a fost inconjurat cu un zid masiv de incinta, din materialul vechilor fortificatii ale Dejului. In interior, nava a fost inzestrata, in 1720, cu un tavan orizontal, caserat din lemn. Amvonul, cioplit din calcar galbui, este decorat cu frumoase motive florale. Mai multe inscriptii de pe peretii navei amintesc refaceri succesive: corul reboltit in anul 1776, sacristia cu etaj, pastrand boltile originale in ogive. Ansamblul interior, cu numai trei perechi de pilastrii, datorita inaltimii deosebite, a lipsei ogivelor si a altor decoratiuni, creeaza vizitatorului o atmosfera de o coplesitoare austeritate.

Biserica reformata din Turda, din Piata Republicii, a fost construita in jurul anului 1400, in stil gotic. Ulterior, constructia a suferit numeroase modificari de factura baroca. Actualul turn are 60 de metri si a fost ridicat pe locul celui prabusit in anul 1865. Cealalta biserica reformata din Turda, aflata in cartierul Turda Noua, intr-un parc, a fost terminata in anul 1504. Construita initial in stil gotic, a suferit ulterior numeroase modificari. Este imprejmuita de un zid sprijinit cu contraforturi, intrarea facandu-se printr-o poarta amenajata pentru apararea fortificatiei. In jurul ei se afla o fortificatie de forma eliptica, formata dintr-un zid inalt de 4-5 metri.

Biserici reformate se mai gasesc la Panticeu (secolul al XVI-lea); Fizesu Gherlii (secolul al XIII-lea, in stil romanic cu modificari in stil gotic in secolul al XV-lea); Huedin (secolul al XIV-lea cu turn inalt si foisor, inconjurata cu un drum de straja); Luncani (arhitectura gotica timpurie, 1290-1299, cu portal decorat cu profile cu motive vegetale si o masca umana); Bontida (secolul al XII-lea); Dumbrava; Nires (secolul al XV-lea cu bolta ogivala a altarului si tabernacolul originale); Luna de Sus; Vlaha; Savadisla; Suceag: Mera etc.

Cultul romano-catolic include si ordinele Franciscan, benedictin, minorit si piarist.

Dintre bisericile romano-catolice, la portile de apus ale Clujului, in vechiul sat romanesc Manastur, pe strada Manastur nr. 60, se ridica odinioara o puternica abatie benedictina. Abatia cunoscuta sub numele de MONASTERIUM BEATAE  MARIAE de CLUS se bucura de mari drepturi si privilegii. Cercetarile arheologice au stabilit ca inceputurile fortificatiei dateaza din secolul al IX-lea.

Calugarii ordinului benedictin s-au stabilit in incinta fortificata la sfarsitul secolului al XI-lea. La inceputul secolului al XIII-lea, in urma unor dispute intre abatie si episcopul Ardealului, manastirea a fost asediata. Navalirea tatarilor de la 1241 a avut ca rezultat nimicirea atat a Clujului cat si a manastirii, care a fost pradata si arsa. Cladirea a fost refacuta in anul 1263 din ordinal regelui Bela al IV-lea. Actuala manastire de la Calvaria a fost construita intre anii 1470-1508 in stil gotic. De-a lungul timpului, manastirea a cunoscut si perioade de inflorire, dar si perioade de decadere. In anul 1787, in urma razboiului cu turcii, episcopul Alexandru Rudnai a hotarat demolarea edificiilor si a bisericii; nu a fost crutat decat altarul, care a fost transformat intr-o capela. Din Gloria artistica a bisericii, nu a ramas decat statuia Preacuratei Fecioare Maria cu Pruncul Isus in brate, statuie asezata pe un soclu sub un baldachin gotic chiar deasupra usii de la intrare.

Biserica romano-catolica din Turda este o constructie de mari proportii, ridicata intre anii 1498-1504 in stil gotic, cu interiorul reamenajat in stil baroc in secolul al XVIII-lea, interior care se pastreaza si azi. Initial a fost o biserica hala cu trei nave. A avut mult de suferit din cauza distrugerilor facute de soldatii lui Basta. Desi s-au alterat multe componente ale monumentului original, prin introducerea unor elemente de baroc, biserica ramane un exemplar reprezentativ al artei feudale transilvanene din secolele al XV-lea si al XVI-lea.

Dintre bisericile franciscane cele mai cunoscute sunt cea din Cluj-Napoca si cea din Dej.

Manastirea si biserica franciscana din Cluj-Napoca, situata in Piata Muzeului, a fost ridicata pe locul altei biserici construite in stil romanic intre anii 1270-1272. Manastirea franciscanilor este o constructie in stil gotic, ce dateaza din secolul al XV-lea, fiind ridicata cu sprijinul lui Iancu de Hunedoara. Aici se afla si o vestita biblioteca. Biserica, situata in partea sudica a manastirii, a fost initial o biserica gotica sub dominicani, daruita franciscanilor care au reconstruit-o ulterior in stil baroc in jurul anului 1728. Ansamblu manastire-biserica este una dintre cele mai vechi cladiri ale Clujului.

Biserica si fosta manastire franciscana din Dej are intrarea decorata cu un timpan cu mosaic aurit, infatisand o scena din viata Sfantului Francisc. Biserica este opera arhitectului Hammer Konrad, care a edificat-o intre anii 1726-1734. Fatada e sobra, construita in stil baroc. Clopotnita poligonala este ridicata in partea superioara sub forma unui bulb etajat. Interiorul, bine luminat, abundant ornate prin decoruri in stuc viu colorate, are frumoase picture murale, multe altare laterale laminate electric. Vitraliile sunt policrome, amvonul bogat ornat, iar altarul incadrat armonios de grupuri de statuete.

Foto 9. Biserica si Manastire franciscana din Dej

Pe latura sudica  a bisericii se afla cladirea cu etaj a manastirii, cu pereti masivi. Aici se pastreaza un crucifix de dimensiuni mari, un valoros exemplar al sculpturii in lemn din secolul al XVIII-lea.

Biserica Piaristiilor de pe strada Universitatii din Cluj-Napoca, a fost ridicata intre anii 1718 si 1724, fiind o remarcabila constructie in stil baroc de mari dimensiuni. Interiorul are o nava uriasa cu trei capele laterale si un cor alungit.

Religia greco-catolica a luat fiinta dupa 1700 cand ortodocsii din Transilvania au fost nevoiti, sub presiunea regilor unguri (arpadieni), sa recunoasca suveranitatea Papei, pastrandu-si ritualurile ortodoxe. Bisericile greco-catolice pastreaza caracteristici si elemente din ambele rituri, ortodox si romano-catolic (Frata, Cojocna, Salistea Noua, Aghiresu, Cluj-Napoca).

Biserica greco-catolica ,,Invierea Domnului”, cunoscuta si sub numele de Biserica Bob din Cluj-Napoca, a fost ridicata intre anii 1800-1803 cu subventia baneasca a episcopului Ioan Bob. Aceasta incredinteaza lucrarea arhitectului Joseph Leder, care ii impune stilul baroc tarziu.

Catedrala Greco-Catolica  ,,Schimbarea la Faaa” (Biserica Minoritilor) din Bulevardul Eroilor a fost cumparata de calugarii franciscani din suburbia Clujului in anul 1764. Turnul acestei biserici s-a prabusit la data de 24 septembrie 1779, naruind intreg frontispiciul. Lucrarile de reconstructie au inceput in anul 1783, biserica fiind refacuta in stil baroc cu ajutorul imparatesei Maria Teresa, care aloca fonduri in acest sens, cu conditia ca lucrarea sa fie incredintata celui mai de seama architect al orasului: Johann Ederhardt Blauman, care realizeaza o noua fatada principala a bisericii.

Biserica armeneasca din Gherla, construita intre 1748-1798, este un monument de arta feudala, vestita prin picturile scolii flamande, care pastreaza trei evangheliere de mare valoare: unul cu faptele apostolilor, scris in Cipru in anul 1316; unul lucrat in Crimeea in anul 1346 si al treilea din secolul al XIV-lea si completat in 1659 de catre episcopul Minas al Sucevei. Biserica poseda si un tablou de mare valoare, pictat de Rubens.

Foto 10. Biserica armeneasca din Gherla

In Campia Turzii se afla o biserica evanghelica, monument de arta medievala, din secolul al XVII-lea, initial in stil baroc, dar cu cateva modificari ulterioare. In Cluj-Napoca, Biserica Evanghelica Lutherana, opera a arhitectului Georg Winter, a fost construita intre 1816-1829, fiind o imbinare intre elementele stilului architectural baroc cu cele ale neoclasicului.

Biserica Unitariana din Cluj-Napoca a fost construita intre anii 1726-1792, in stil baroc tarziu, de catre arhitectul Anton Turk, avand un interior in stil neoclassic. O alta biserica unitariana este la Moldovenesti. Aceasta a fost initial romano-catolica si constructia ei a fost inceputa in 1320. In 1629 a fost preluata de unitarieni care au si renovat-o. Biserica are o turla inalta de 41 de metri, construita din lemn, care are o elasticitate de un metru si jumatate.

Catedralele, ca edificii religioase menite a satisface dezideratele spirituale ale unor colectivitati mult mai numeroase. Catedrala Sfantul Mihail din Cluj-Napoca este unul dintre cele mai frumoase monumente in stil gotic ale Transilvaniei. Este singura constructie gotica din tara cu sectiune de tip hala, trei nave dreptunghiulare sic or poligonal. Portalul sacristiei are o valoare deosebita, fiind catalogat ca un exponat artistic de marca al Renasterii transilvane, realizat in 1528. Reliefurile capitelurilor sunt opera sculptorilor Martin si Gheorghe (1380), iar in nava sudica apare o fresca din secolul al XV-lea. Lucrarile de constructie au avut loc in perioada 1350-1487. Biserica a fost ridicata pe locul vechii capele Sf. Iacob. Altarul reprezinta cea mai veche parte a constructiei, fiind ridicat in jurul anului 1390. Cea mai noua parte a bisericii este turnul acesteia, construit in stil negotic in anul 1860. Bolta stelata, vitraliile si sculpturile se impun prin frumusete si maretie. Ultima restaurare a bisericii a avut loc intre anii 1957-1960.

Catedrala Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului a fost construita intre 1923-1933, in stil neoromanesc de catre arhitectii Constantin Pompoiu si George Cristinel. O catedrala ortodoxa deosebit de frumoasa se afla si la Turda.

Foto 11. Catedrala Ortodoxa din Turda

Alaturi de biserici si catedrale, specifice cultului crestin, isi fac prezenta sinagogile din Cluj-Napoca si Dej. In prezent, in Cluj-Napoca este activa o singura sinagoga – Templul Memorial al Deportatilor – pe strada Horea.Aceasta cladire a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. in septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul 1951. Serviciile religioase sunt oficiate alternativ in aceasta sinagoga si in Casa Ritualului de pe strada Francisc.

Manastirile sunt ansambluri arhitecturale cu atributii religioase si de habitat, dar si cu numeroase valente atractive derivate din vechimea edificiilor, stilurile constructive, faima bisericilor omniprezente, icidentele fortificate, functia culturala etc. Manastirile sunt producatoare de bunuri si atractii turistice (articole de artizanat, hramuri, pelerinaje) care genereaza importante fluxuri turistice. Viata monahala desfasurata in interior a fost insotita de o permanenta preocupare de natura culturala concretizata in elaborarea si tiparirea unor opere incluse in patrimoniul spiritual al poporului nostru. De asemenea, pe langa manastiri ca Nicula au functionat scoli menite a raspandi flacara cunoasterii de carte in randul tinerilor. Manastirile au fost, de regula, amplasate in locuri retrase, adesea pitoresti, in areale mai usor de aparat sau care sa ofere, in vremuri de rastriste, prielnice refugii. Le vom gasi asadar la contactul dealurilor cu muntii, la adapostul padurilor. Dupa 1989 fenomenul refacerii vechilor perimetre monastice si construirea altora noi a devenit un fenomen cotidian.

In Transilvania manastirile sunt mai putin numeroase datorita vitregiilor vremii si confruntarilor religioase permanente dintre catolicism si ortodoxism care au diminuat forta creatoare a ambelor curente.Viata monahala a fost restrictionata mai ales in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, dupa actiunea de unire cu Roma a unei parti din ortodocsii romani.

In judetul Cluj exista cateva manastiri, dintre care manastirea de la Nicula si cea de la Feleacu sunt cele mai vechi. Celelalte sunt mai noi: Floresti, Ciucea, Soporu de Campie, Casiel Strambu, Baisoara si Maguri- Racatau. Ultima se impune prin cadrul natural in care este amplasata, fiind manastirea situate la cea mai mare altitudine din judet.

Manastirea Nicula este cea mai cunoscuta si vizitata de pe teritoriul judetului Cluj. Sfanta Manastire Nicula este o asezare seculara sihastreasca, unde, cu 400 de ani in urma, a sihastrit vestitul sihastru ieroschimonahul Nicolae, ctitorul primei sihastrii de pe acest loc. Manastirea, unde se adapostesc 30 de calugari, cuprinde biserica de lemn care are hramul Sfintei Maria, monument de arta si arhitectura maramureseana care adaposteste o colectie de icoane vechi, pictate pe sticla si pe lemn.

Foto 12. Icoane din biserica de lemn din Nicula

Biserica mare a fost construita in anul 1879 in stil neo-romanic, cu ansamblul pictural realizat in tehnica tempera, de catre pictorul Vasile Pascu din Focsani, in anul 1962. Iconostasul, sculptura in lemn de tei poleit cu aur lichefiat, executat in 1938 de catre maestrul sculptor maramuresan Samuil din Tasnad. Aceasta capodopera, prin stilul original si compozitia artistica, este unicat atat in tara cat si in Europa. Sfanta Icoana a Maicii Domnului Facatoare de Minuni este una din principalele atractii ale manastirii, alaturi de colectia de icoane vechi. Icoana este asezata in centrul iconostasului din biserica mare si a fost realizata pe lemn de pictorul Luca, preot ortodox din Iclod, in 1681. Ea a fost cumparata de catre un student si donata bisericii din satul Nicula. Dupa minunea in care icoana a plans, ea a fost adusa la manastire. Acest miracol a determinat si trecerea de la pictura pe lemn, mai sensibila, la pictura pe sticla. In satul Nicula, apoape toate familiile aveau un atelier de pictura pe sticla. In trecut in tara noastra functionau patru scoli de pictura pe sticla: la Nicula, la Scheii Brasovului, la Alba Iulia si Fagaras. In prezent, functioneaza doar scolile de la Nicula si Fagaras. Atelierul de pictura cu expozitie permanenta de noi icoane pe sticla, copia fidela a icoanelor vechi din scoala veche niculeana. In cadrul manastirii exista si un muzeu. Fiind intr-o perioada de rectitudine, in care se vor construi o casa de creatie – care va contine biblioteca, muzeu, ateliere de picture – o casa pentru pelerinii care participa la serviciile religioase, un complex monahal – corp administrative al manastirii – si un centru de cercetare patristica si ecumenism, cu Sali de Conferinta, simpozioane.

Exista o alta grupa de edificii care au menirea de a adaposti ramasitele pamantesti ale anumitor personalitati sau chiar oameni de rand. In ele nu se practica cultul religios. Din aceasta categorie fac parte tumulii, mausoleele. Atractivitatea acestora consta, in ciuda mesajului trist pe care il transmit, in arhitectura constructiilor, dar si in simbolul material al perenitatii in lumea concreta a unor personalitati de exceptie. Astfel este mausoleul din Ciucea, ridicat de catre Veturia Goga pentru renumitul poet Octavian Goga. Acesta se ridica in cel mai inalt loc din parcul castelului. Se remarca prin arhitectura si pictura murala.

Tumulii sunt movile de pamant asemanatoare, dar neplacate, astfel ca ele s-au conservat mai precar sau sunt confundate cu alunecarile de teren monticulare. In Aiton trezeste curiozitatea trecatorului taina pe care o pot ascunde cei 5 “tumuli”. Exista multe basme legate de existenta lor.

Putem include in aceasta categorie Cimitirul Central din Cluj-Napoca, care are o vechime de peste patru secole si este supranumit un adevarat panteon clujean, datorita numarului mare de personalitati care, in decursul timpului, aici si-au gasit linistea vesnica (scriitori, medici, artisti, profesori, savanti etc.). Dintre acestia ii amintim pe cativa: Samuel Brassai, Nicolae Breton, Gheorghe Dima, Iuliu Hateganu, Emil Isac, Emil Racovita etc. Motto-ul de pe mormantul lui Emil Isac ar putea fi motto-ul intregului cimitir: absentes ad sunt (mortii sunt cu noi).